Tag: infrastructura

  • De unde va veni cresterea economica la anul

    Estimarea apartine analistilor BCR, cea mai mare banca
    comerciala din Romania, care si-au detaliat intr-un nou raport
    previziunile, formulate deja din octombrie, privind o scadere a
    economiei cu 2,1% anul acesta, urmata de o crestere de 1,2% la anul
    si de 2,3% in 2011.

    O crestere a industriei cu circa 3-4%, un an agricol bun (in
    conditiile in care in Romania de obicei alterneaza anii agricoli
    buni cu cei slabi, 2010 fiind un an slab, din cauza inundatiilor)
    si un consum al gospodariilor “usor peste zero”, cu perspectiva de
    relansare in special in a doua jumatate a lui 2011, vor putea fi
    factorii cresterii economice de la anul, apreciaza Lucian Anghel,
    economistul-sef al BCR.

    “Avem nevoie ca de aer de o crestere economica, oricat de mica,
    intrucat ea atrage investitiile straine, care sunt prociclice:
    investitorii pleaca atunci cand economia scade si revin abia dupa
    ce ea a reintrat pe crestere”, spune Anghel.

    Cererea externa, care a sustinut anul acesta o crestere reala a
    exporturilor de 20%, este asteptata sa se tempereze la anul, “odată
    ce volumul exporturilor se apropie de potential”. In schimb,
    cererea interna ar putea sa se consolideze ca motor de crestere,
    tinand cont ca anul acesta, unele ramuri industriale (metalurgia si
    industria de autovehicule, care au impreuna 15% din totalul
    productiei industriale) au avut rezultate pozitive si pentru ca au
    fost sustinute de cererea interna.

    Constructiile nu vor iesi nici la anul din teritoriul negativ,
    avand in vedere sentimentul negativ al investitorilor, in timp ce
    comertul cu amanuntul ar putea avea “in cel mai bun caz” o crestere
    marginala.

    Lucian Anghel apreciaza ca singura situatie in care am avea un al
    treilea an de recesiune ar fi o marire a fiscalitatii in 2011, insa
    riscul unui astfel de scenariu este minim. In privinta unei
    reduceri a fiscalitatii, in special a celei pe munca (CAS),
    economistul-sef al BCR considera ca sansele acesteia in 2011 depind
    direct de felul cum va fi administrat deficitul bugetar. “Deficitul
    poate fi scazut oricat de mult – chiar sub tinta de 6,8%, ceea ce
    in esenta ar fi o surpriza placuta, un semn bun in ochii
    investitorilor, anume ca Romania manifesta seriozitate in domeniul
    fiscal. Problema este insa ca in ultimii ani, deficitul a fost
    redus pe baza de taieri de cheltuieli de capital, deci de
    investitii – or, nu de asa ceva are nevoie Romania.”

    Asa cum se prezinta pana acum, consolidarea fiscala merge bine
    insa, avand in vedere ca la venituri bugetare de 100 de lei,
    cheltuielile s-au redus in premiera de la 123 la 117 lei, cele de
    personal de la 31 la 27 de lei, iar cele sociale de la 45 la 42 de
    lei dupa primele zece luni ale anului. Cheltuielile de capital
    raman insa tot cu o pondere mica, respectiv 9 lei raportat la
    aceiasi 100 de lei venituri incasate. “Statul are deci o marja
    destul de mica pentru investitii, ceea ce face necesara o
    ierarhizare a prioritatilor nationale – infrastructura, energie,
    agricultura, bugetate multianual si in asa fel incat orice s-ar
    intampla, nimeni sa nu taie din acele bugete”, afirma Anghel.

    In privinta evolutiei din 2010, Lucian Anghel estimeaza ca fara
    masurile de austeritate (majorarea TVA si taierile de salarii)
    probabil am fi avut o crestere economica “usor in zona negativa,
    aproape de zero”, in schimb am fi ajuns la un deficit bugetar de
    8-10% (fata de tinta din acest an de 6,8%%), ceea ce ar fi fost
    “enorm” si aproape imposibil de finantat, intrucat o astfel de
    cifra “ar fi afectat dramatic credibilitatea tarii”. In schimb,
    Anghel apreciaza ca fara programul Prima Casa, economia ar fi
    scazut anul acesta mai mult, cu circa 2,2-2,3%.

    Calculele analistilor BCR indica un PIB potential de peste 2% din
    2011, respectiv spre 3-3,5% pe termen mediu si lung, fata de un
    potential de 5-6% inainte de 2008. “Daca economia ar creste cu 2%,
    n-ar fi o surpriza. Cand economia Romaniei scade, scaderea este mai
    rapida decat in zona euro, insa atunci cand creste, rata de
    crestere poate fi superioara si se poate mentine astfel pe termen
    mediu”, spune Anghel, referindu-se la orizontul de prognoza
    incepand din 2012.

    Pentru anii de dupa 2011, raportul BCR prevede asadar o crestere
    posibil superioara celei din zona euro, insa pe baze mult mai
    sustenabile decat in perioada dinainte de criza, cu o crestere
    moderata a consumului si un echilibru mai bun intre cererea interna
    si cea externa: “Este foarte posibil ca în viitor creditele
    ipotecare si creditele pentru investitii ale companiilor să joace
    un rol tot mai important în detrimentul creditelor de consum. O
    lichiditate amplă si un apetit pentru risc in crestere pe plan
    mondial pot determina investitorii să pună din nou România pe
    hartă, datorită profiturilor superioare ce se pot obtine aici în
    comparatie cu pietele dezvoltate. Stabilitatea si predictibilitatea
    mediului de afaceri sunt factori cheie ai acestei ecuatii”.

  • Mihai Rohan: “In Romania, partea putreda tine de politic”

    “La noi, partea putreda tine de politic”, afirma Rohan,
    exemplificand cu faptul ca din 1990 incoace nu a existat vointa
    politica de a face din constructia de autostrazi o prioritate
    nationala. “Pana si Albania s-a miscat mai repede in acest
    domeniu”, spune el, apreciind ca daca de la inceputul anilor ’90
    s-ar fi initiat investitiile pentru autostrazi, astazi o mare parte
    dintre investitorii “care altfel nu vin sa-si rupa aici masinile”
    ar fi ales Romania.

    Referitor la programul de infrastructura rutiera anuntat zilele
    trecute de ministrul transporturilor, Anca Boagiu, conform caruia
    pana in 2020 ar urma sa avem in total circa 1.000 km de autostrada,
    Mihai Rohan a comentat ca nu poate decat sa-si doreasca si sa fie
    optimist ca un astfel de program va fi dus la bun sfarsit, nu fara
    a remarca insa lipsa de continuitate a politicilor de pana acum ale
    tuturor guvernelor, care “incep de fiecare data de la zero atunci
    cand ajung la putere si desfiinteaza tot ce au facut predecesorii
    lor”.

    Rohan s-a declarat personal neinteresat de politica, marturisind ca
    a fost invitat de-a lungul carierei sale sa se inscrie in diverse
    partide, insa a preferat sa nu o faca, convins ca s-ar fi expus
    astfel sa intre “intr-o mocirla” din care cu greu ar mai fi putut
    iesi.

    Seful Carpatcement Holding este unul dintre cei mai puternici si
    longevivi manageri din Romania, fiind dupa 1990 fondatorul
    holdingului Romcim, care reunea afacerile a patru fabrici de ciment
    din tara, iar in 1998 fondatorul Carpatcement Holding, cu doua
    fabrici (Deva si Fieni) detinute de grupul german
    HeidelbergCement.

    Mihai Rohan a anuntat in noiembrie ca isi incheie mandatul la
    conducerea Carpatcement Holding, urmand sa fie inlocuit in functie
    de Florian Aldea, directorul general al Carpat Beton, parte a
    holdingului. Rohan va ramane inca doi ani presedinte al Consiliului
    de Administratie al Carpatcement si presedinte al Patronatului din
    Industria Cimentului (CIROM).

    ——————-

    Mihai Rohan a fost invitatul celui de-al noualea eveniment din
    seria “MEET THE CEO” organizat lunar de BUSINESS Magazin. La
    precedentele editii au participat Mariana Gheorghe (Petrom) si
    Liliana Solomon (Vodafone), Misu Negritoiu (ING Bank Romania),
    Saduokhas Meraliyev (Rompetrol), Yorgos Ioannidis (Romtelecom),
    Radu Gratian Ghetea (CEC Bank), Dusan Wilms (Metro Cash & Carry
    Romania), Jerome Olive (Automobile Dacia), Frank Hajdinjak (E.ON
    Romania).

    Pentru a afla mai multe detalii despre “MEET THE CEO”, accesati
    sectiunea Evenimente a
    site-ului BUSINESS Magazin sau sunati la
    0318.256.293 / 0318.256.306.

  • Revista presei economice din Romania

    Industria financiara locala, ajutata cu 650 de milioane de euro
    de patronii straini: in primele noua luni, bancile-mama au majorat
    capitalul social al sucursalelor din Romania cu
    peste 440 de milioane de euro, in crestere cu 60% fata de anul
    trecut, socoteste Gandul. Din ianuarie si pana in octombrie
    s-au cumparat aproape 99.000 de autoturisme, cu 22% mai putine
    comparativ cu aceeasi perioada din anul trecut, tot Dacia ramanand
    cea mai vanduta marca.

    In Romania, cei trei mari operatori de telefonie mobila ar putea
    vinde la acelasi pret iPhone 4, noul gadget al Apple, asa cum se
    intampla deja in Franta, Grecia si Marea Britanie, insa in toate
    variantele, pretul va fi mai mic decat la magazinele online
    independente, scrie Evenimentul Zilei. Statul pregateste
    prime pentru cei care isi cumpara o masina electrica, deducerea
    cheltuielilor din impozitul pe profit si un ajutor financiar pentru
    cei care construiesc “benzinarii” pentru masinile ecologice.

    Cresterea cu 25% a impozitelor pe masinile de
    marfa
    , despre care scrie Adevarul, se va reflecta direct
    in preturile finale ale produselor transportate: impozitul pe
    camioane va creste la cele care transporta marfuri doar pe rute
    interne, ceea ce va mari si mai mult impactul asupra preturilor de
    consum. Comisia de munca din Camera Deputatilor a decis, la
    reexaminarea Legii pensiilor, ca varsta standard de pensionare sa
    fie de 60 de ani pentru femei si de 64 de ani pentru barbati.

    Considerata cea mai mare operatiune de sistematizare urbana din
    ultimii 20 de ani, drumul de legatura dintre zona Piata Victoriei si
    Calea Rahovei
    , modernizat si extins la trei benzi pe sens, va
    fi gata la sfarsitul anului 2012, preconizeaza Romania
    Libera
    , care mentioneaza si ca mai multe cladiri aflate pe
    lista monumentelor istorice urmeaza sa fie demolate. Delta Dunarii
    este mai ocupata in prag de iarna decat vara, vremea frumoasa
    permitand o ocupare de peste 40% a pensiunilor din zona.

    Pornita de la zero in urma cu zece ani, piata serviciilor medicale private – adica
    incasarile clinicilor si spitalelor private – se ridica anual la
    400 milioane de euro, adica circa 10% din cheltuielile totale de
    circa 4 miliarde de euro ale sistemului public de sanatate din
    Romania, a contabilizat Ziarul Financiar. Astazi este ultima
    zi cand detinatorii de drepturi de preferinta pot subscrie actiuni
    pentru a participa la majorarea de capital de la Banca
    Transilvania.

  • Ambasadorul german: Mercedes nu a investit in Romania pentru ca infrastructura nu era suficient de buna

    Intrebat cum se simte ca cetatean din Germania intr-o tara in
    care exista o lipsa de autostrazi, ambasadorul a spus: “Pot sa ma
    descurc cu asta. Nu trebuie sa ajung intr-o ora de aici la Brasov.
    Dar este o problema pentru industrie”.

    Ambasadorul a mentionat explicit cazul firmei Mercedes, care nu
    a investit in Romania acum cativa ani, pentru ca infrastructura in
    transport nu era suficient de buna”.

    “Eu personal merg cu mare placere pe drumul national, dar
    firmele au nevoi logistice. Si daca aceste cerinte logistice sunt
    satisfacute este frumos, iar mai tinerilor mei colegi de la
    ambasada, carora le place sa mearga la Marea Neagra la sfarsit de
    saptamana, li s-ar parea foarte frumos daca autostrada spre
    Constanta ar ajunge pana pe litoral”, a explicat diplomatul pentru
    Pro TV.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Boc se pregateste sa mai deschida 10 km din Autostrada Bechtel, 10% din traseu construit dupa 6 ani

    In urma cu un an, la 1 decembrie 2009, seful Guvernului a
    inaugurat primii 42 de kilometri ai Autostrazii Transilvania, pe
    tronsonul 2B Turda-Gilau, el parcurgand atunci traseul la volanul
    unei Dacii Logan.
    “Portiunea de 10 kilometri este programata sa fie inaugurata
    sambata dimineata, daca nu apar modificari in program”, au declarat
    pentru MEDIAFAX surse oficiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Revista presei economice din Romania

    Cei 5,11 milioane de inscrisi in sistemul pensiilor private
    obligatorii risca sa aiba pensii indecente daca actuala contributie la pilonul II nu va creste la 8% in
    2016, fata de 6% cat este stabilit in actuala legislatie, potrivit
    Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, citata de
    Gandul. Legea salarizarii va fi batuta in cuie saptamana
    viitoare, iar pana atunci ministerele fac intre timp simulari pe
    toate cele patru scenarii discutate in coalitie.

    Taierea de 25% a salariilor, fentata cu
    cresteri de pana la 70%: autoritatile locale din majoritatea
    judetelor Romaniei au incercat sa scape de diminuarea salariilor
    prin umflarea cheltuielilor de personal in luna iulie, fata de
    iunie, scrie Evenimentul Zilei. Criza economica ii alunga pe
    imigranti din Romania, numarul strainilor care au obtinut
    autorizatii de munca in tara noastra in primele sase luni ale
    anului fiind de sase ori mai mic decat cel anticipat de executiv
    pentru intregul an.

    PC-urile produse in Romania nu mai pot concura
    cu articolele ieftine din Asia, remarca Adevarul; prezentate
    drept o alternativa ieftina, in urma cu trei ani, calculatoarele
    asamblate de romani pierd teren din cauza egalizarii preturilor cu
    cele ale competitorilor. Schimbul de locuinte revine in forta: ca
    sa scape de ratele bancare, unii proprietari aleg sa-si schimbe
    locuintele cu unele mai mici, obtinand si o diferenta de bani care
    poate acoperi o parte din datorii.

    Englezii vor sa construiasca sosele in Ardeal,
    sustine Romania Libera, citandu-l pe ambasadorul Marii
    Britanii, ambasadorul Marii Britanii, care spune ca investitorii
    din tara sa ar dori sa participe la construirea de sosele,
    autostrazi si la modernizarea aeroporturilor din regiunea Cluj.
    Bulgaria a devansat anul trecut Romania la puterea de cumparare pe
    cap de locuitor – potrivit FMI, Romania a avut in 2009 cel mai mic
    PIB/cap de locuitor ajustat cu puterea de cumparare din UE.

    In saptamana in care legea bugetului – cel mai important act
    normativ al unui an fiscal – ar fi trebuit sa fie deja in
    dezbaterea Parlamentului, nimeni nu pare sa stie cum arata actul
    normativ, remarca Ziarul Financiar: toata lumea face
    trimitere la strategia fiscal-bugetara 2011-2013, care insa ar fi
    fost deja retrasa, pentru ca nu era decat o ciorna. Romania este in
    top zece la productia de lapte in UE, insa doar unu din cinci litri
    ajunge in fabrici, restul fiind vandut direct sau folosit pentru
    autoconsum.

  • Vladescu: Impozitarea progresiva este necesara; mai bine taiam pensii decat sa crestem TVA

    Spre deosebire de variantele propuse pana acum de PSD, cu doar 3
    trepte de impozit progresiv, Vladescu vede un sistem cu 4-5 trepte
    de impozitare, intre 0 si 40%, precum si plafoane mai mari la
    veniturile impozitate marginal

    In privinta remanierii sale din Guvern, de care Vladescu spune ca
    “stia oricum cu cel putin doua saptamani inainte”, fostul ministru
    spune ca ea a avut legatura cu divergentele de viziune fata de
    premierul Boc in privinta metodei de majorare a veniturilor la
    buget. “Eu am am fost intotdeauna un adversar al majorarii TVA.
    Impozitarea sau reducerea pensiilor ar fi fost o solutie mai
    corecta, pentru ca asa te ocupai direct de boala, adica de
    dezechilibrul fondului de pensii, unde exista un numar insuficient
    de contributori, nu loveai alandala pe toata lumea cu marirea
    TVA”.

    In opinia lui, majorarea “excesiva” a pensiilor infaptuita in
    cursul guvernarii Tariceanu va afecta doua generatii de-acum
    incolo.

    Sebastian Vladescu a explicat si ca taierea cu 25% a salariilor in
    acest an inseamna de fapt o reducere de 10% a fondului total de
    salarii pentru 2010. “Daca nu taiam, atunci s-ar fi cheltuit
    intr-un an de criza mai mult decat se cheltuia in ani de expansiune
    economica”, spune el, explicand ca banii cheltuiti in 2009 din
    salarii (inclusiv in sectorul privat), alocatii si pensii au ramas
    la fel si in 2008, si in 2009 si anul acesta (circa 200 de miliarde
    de lei in total), singurul lucru care s-a schimbat fiind perceptia
    psihologica: inainte oamenii se asteptau la cresteri de salarii,
    acum se asteapta sa scada. “Acum avem un pesimism la fel de
    neintemeiat ca optimismul din 2007.”

    Solutiile de relansare propuse de Consiliul Investitorilor Straini
    sunt “un program neunitar, un amalgam de masuri” dintre care unele
    sunt necesare (o institutie care sa controleze absorbtia fondurilor
    europene), altele corespund unor institutii care deja exista (un
    registru al creantelor din economie), iar altele au fost propuse
    “pentru ca si acolo la ei in Consiliu se candideaza” (organizarea
    de catre Romania impreuna cu Ungaria sau Bulgaria a Campionatului
    de Fotbal din 2020).

    Ceea ce i-ar trebui insa cu adevarat Romaniei este “un stimul care
    nu poate veni decat de la Guvern – o infuzie de fonduri de
    infrastructura, corelat cu o absorbtie impecabila a fondurilor
    europene”. Este insa dificil, intrucat FMI impune Romaniei doua
    conditii contradictorii: plata arieratelor si incadrarea intr-o
    limita de deficit bugetar, fixata la 6,8% pentru tot anul. Dupa
    Vladescu, mai putin nociv pentru economie ar fi neincadrarea in
    limita de deficit bugetar, daca asa ar fi initiate niste programe
    de infrastructura, pentru care deja exista finantarea. “Noi avem si
    bani, si proiecte, dar nu si spatiul bugetar. Avem, de pilda, 1,9
    miliarde de euro de la Banca Europeana de Investitii. Dar nu se
    poate lucra, pentru ca nu avem spatiul bugetar necesar pentru asta
    un urmatorii trei ani”.

  • Basescu: In octombrie trebuie analizata posibilitatea discutarii unui nou acord cu FMI

    “Propunerea mea catre dumneavoastra este ca, cu ocazia vizitei
    din octombrie, sa ne uitam la viitorul acord intre Romania si FMI,
    sa vedem daca solutia corecta este extinderea actualului acord sau
    de a avea un acord de tip precautionary. In acelasi timp, cautam sa
    continuam impreuna reformele structurale si absorbtia fondurilor
    europene. Este necesara crearea spatiului fiscal necesar pentru
    absorbtia fondurilor”, a spus Traian Basescu.

    Jeffrey Franks si-a exprimat acordul cu seful statului roman.
    “Asa cum va amintiti, la ultima noastra vizita, am subliniat faptul
    ca exista nevoie disperata de multi bani europeni pentru
    infrastructura de aici si cheia este eliminarea barierelor din
    sectorul public care ingreuneaza absorbtia fondurilor bugetare”, a
    spus Franks.

    Cititi mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Consiliul Fiscal: structura cheltuielilor bugetare evidentiaza risipa si lipsa de prioritati

    Potrivit lui Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal,
    ponderea mare a sumelor de la buget alocate consiliilor locale
    contrasteaza cu cea a banilor destinati Companiei Nationale pentru
    Autostrazi si Drumuri Nationale (4,9% in 2007, respectiv 12,4% in
    2008 si 24,5% in 2009).

    Din punctul de vedere al cheltuielilor de capital, Romania nu
    sta deloc rau, avand in vedere ca ponderea totala alocata in 2009,
    adica 5,4% din PIB (peste media UE, de 4,7%), este printre primele
    din Europa – a sasea in UE si a patra in grupul noilor state member
    UE. Prin urmare, problema nu tine atat de sumele puse in joc, ci de
    eficienta cheltuirii lor, atunci cand ne referim la rezultatul
    investitiilor statului.

    Ionut Dumitru sustine, asadar, ca Guvernul va trebui sa aiba in
    vedere, inainte de toate, eliminarea risipei si prioritizarea
    atenta a investitiilor catre care sunt directionati banii.

    Cealalta prioritate, in opinia Consiliului Fiscal, este
    atragerea fondurilor europene, tinand cont ca Romania a ramas
    singura tara din UE aflata in postura de platitor net la bugetul
    Uniunii, la capitolul fondurilor post-aderare, cu un sold negativ
    de 455,9 milioane de euro pentru perioada 2007-2009. Anul trecut,
    rata de absorbtie a fondurilor europene, raportat la totalul de
    34.805 milioane de euro alocate Romaniei pentru perioada 2007-2013,
    a fost de numai 9,3%.

    Chiar si daca s-ar imbunatati absorbtia fondurilor europene insa
    si s-ar reusi o reorientare a cheltuielilor de capital catre
    anumite proiecte de investitii, Ionut Dumitru considera ca singur
    statul n-ar fi capabil sa finanteze sis a administreze proiectele
    de infrastructura vizate indeobste atunci cand se vorbeste de
    investitiile publice. Ca atare, o a treia directie recomandata de
    Consiliul Fiscal este constituirea unui numar cat mai mare de
    parteneriate public-privat, ca solutie de a debloca anumite
    proiecte si de a le accelera pe altele.

    Iar in fine, toate acestea ar trebui asezate intr-un cadru de
    planificare bugetara multianuala, cu o strategie clara de
    investitii. Aceasta strategie – “pe care o asteptam de la sfarsitul
    lunii mai” – ar urma, de altfel, sa faca si obiectul evaluarii din
    partea membrilor Consiliului Fiscal, cel mai probabil dupa ce
    acestia vor analiza planul de rectificare bugetara.

    Ca institutie proaspat constituita, dupa aprobarea din luna
    iunie din partea Parlamentului, Consiliul n-a avut deocamdata
    ocazia decat sa studieze structura bugetului, felul cum au evoluat
    veniturile si cheltuielile in ultimii ani si unde anume au gresit
    (sau nu) guvernarile, din 2000 incoace, atunci cand si-au stabilit
    politica fiscala. Consiliul va oferi insa recomandarile sale atat
    actualei guvernari, cat si partidelor politice care vor dori sa
    testeze cat de realiste sunt programele lor electorale, a precizat
    Ionut Dumitru. Cat despre rezultatele evaluarii, Consiliul le va
    face publice oricum – asa cum se intampla si in alte tari unde
    functioneaza institutii analoge – indiferent daca partidele
    respective vor accepta sau nu concluziile acesteia.

  • Revista presei economice din Romania

    Evenimentul Zilei trece in revista “Afaceri de vanzare pe internet. Ce poti cumpara cu 15.000 de euro”, cele
    mai multe oferte (e vorba de afaceri offline, doar ofertele fiind
    publicate pe internet) fiind pentru fast-fooduri, baruri ori
    saloane de infrumusetare, dar si magazine mixte. “Romania
    expirata”, adica infrastructura invechita despre care ziarul a
    scris cu o zi in urma, s-ar putea reabilita cu ajutorul celor circa
    30 de miliarde de euro pe care ii poate lua de la UE, cu conditia
    sa scape insa de coruptie.

    La un an de la preluarea parcarilor de la firma Dalli, Primaria Capitalei are pierderi istorice,
    calculeaza Adevarul: daca in perioada iulie 2008 – iulie
    2009 municipalitatea a primit aproximativ 5.000.000 de lei de la
    societatea lui Cocos, in urmatorul an incasarile au scazut la 1,7
    milioane de lei. Piata imobiliara de lux a inghetat; daca in anii
    trecuti targurile imobiliare de lux atrageau mii de vizitatori, in
    prezent oamenii cu bani nu prea mai viziteaza astfel de
    evenimente.

    Hotelierii, dar si oficiali din turism isi anunta la unison
    intentia de a prelungi sezonul estival 2010 pana pe data de 1 octombrie, daca vremea o va
    permite, scrie Romania Libera. Desi majoritatea celor 12
    banci care au beneficiat anul acesta de infuzii de capital de la
    actionarii principali au explicat majorarile de capital prin nevoia
    de extindere, sumele sunt folosite pentru a imbunatati
    solvabilitatea afectata de scaderea valorii garantiilor imobiliare,
    dar si de cresterea provizioanelor.

    “Atragerea de fonduri europene, ca melcul”,
    titreaza Ziarul Financiar, notand ca autoritatile au platit
    beneficiarilor de fonduri structurale peste 370 de milioane de euro
    in primele sapte luni ale anului, raportat la o tinta de plati de
    1-1,3 mld. de euro estimata de reprezentantii guvernului la
    inceputul anului. Fondurile mutuale isi revin din trauma FNI:
    200.000 de investitori, nivel record in istoria post-FNI a
    industriei de investitii.

    Cu toate ca notarii sustin ca piata imobiliara este in stagnare,
    in primele sase luni numarul tranzactiilor imobiliare realizate in
    Romania a crescut cu 3% fata de acelasi interval din
    anul trecut, ajungand la aproximativ 271.700, arata Gandul.
    Construirea a doua pasaje rutiere peste calea ferata care
    intersecteaza centura rutiera a Aradului, parte din DN 7, a atras
    21 de oferte de la constructori straini si autohtoni, investitia
    totala fiind de 25 milioane de euro.