BusinessMagazin

Tag: fond

  • Liviu Dragnea: Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii a generat interes uriaş în mediile financiare internaţionale, din SUA până în Norvegia

    “Urmează Legea privind Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, care a generat un interes uriaş în mediile internaţionale, în mediile financiare internaţionale, începând din America şi terminând cu Norvegia”, a susţinut Dragnea într-un interviu acordat RRA.
     
    Întrebat cum va funcţiona acest Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, de a suscitat atâta interes în atâtea ţări, Dragnea a spus că nu este inventată apa caldă şi că Fondul Suveran din Norvegia este unul din principalele motoare de dezvoltare economică, acelaşi lucru întâmplându-se şi în Polonia.
     
    La observaţia moderatorului, care a arătat că în Norvegia acest fond se bazează pe petrol, Dragnea a răspuns, după o scurtă pauză: “Bun, nu ştiu dacă mai am timp să explic. Era bine să începem cu asta. Sigur, OUG 13 este de fapt pe masa tuturor românilor, da? Toate companiile de stat din România profitabile vor fi incluse în acest Fond, care va emite obligaţiuni, care pot fi cumpărate de orice cetăţean şi de orice firmă. Statul va rămâne 100% acţionar, nu va vinde nicio acţiune de acolo, pentru că sunt companii strategice şi, de asemenea, acest Fond, aşa cum se întâmplă şi în alte părţi din lume, împreună cu fondul de investiţii mari şi cu bănci internaţionale, cu care am şi avut discuţii oficiale, vor face joint venture cu care se vor finanţa investiţii mari, strategice”.
     

  • Ce va finanţa Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii al României

    Guvernul a anunţat că doreşte să constituie un Fond Suveran de Investiţii, care va avea drept scop dezvoltarea şi finanţarea proiectelor de investiţii rentabile şi sustenabile, cu o valoare de peste zece miliarde de euro.

    Statul român, prin Ministerul Economiei, va avea calitatea de acţionar unic pe toată perioada de funcţionare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI).

    Conform Programului de Guvernare al PSD, se doreşte crearea unor noi instrumente de investiţii publice – Constituirea unui fond suveran de investiţii în vederea administrării şi valorificării eficiente a participaţiilor minoritare ale statului.

    Obiectivul FSDI este de a stimula dezvoltarea economică prin investiţii în infrastructură şi companii strategice şi întărirea rolului statului prin administrarea adecvată a participaţiilor minoritare şi obţinerea de lichidităţi din emisiunea de obligaţiuni, valorificarea anumitor active, dividende şi alte surse atrase în proiectele de investiţii.

    Alături de FSDI, cel târziu în al doilea semestru din 2017, urmează să fie creat un Fond Naţional de Dezvoltare (FND), care va cuprinde companii unde statul deţine participaţii şi care în prezent sunt administrate de AVAS, dar şi companii de stat care nu vor putea fi incluse în FSDI din cauza interdicţiei europene, (în unele cazuri, companiile de producţie şi distribuţie nu pot fi administrate de aceeaşi enitate, evitându-se în acest fel comportamentul de monopol). Ca urmare a acestor reglementări, Transelectrica şi Transgaz vor fi administrate şi deţinute de FND, iar Hidroelectrica sau Romgaz de către FSDI. Urmează ca AVAS să se desfiinţeze. Ca şi FSDI, FND va rămâne pe toată perioada de funcţionare în proprietatea exclusivă a statului român.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Toată lumea stă cu ochii pe curs: Leul se întăreşte pe fondul optimismului pieţelor externe

    Cursul valutar anunţat luni de BNR indică o creştere a monedei naţionale faţă de principalele valute. Astfel, un euro a fost cotat la 4,5095 lei, iar moneda americană la 4,1994 lei.

    “Piaţa valutară a avut o abordare mai relaxată începând chiar cu ultimele zile ale săptămânii trecute, de la sesiunea de joi şi vineri. Faţă de acele momente, leul a mai câştigat astăzi teren. Însă nu este o mişcare foarte puternică. Acest lucru înseamnă, de fapt, că pieţele consideră că avantajele poziţionării macro a României sunt de natură a diminua efectele negative ale instabilităţii. Altfel spus, pieţele au ţinut cont de perspectivele macro, pentru că poziţia noastră în regiune, dar şi la nivelul UE, era bună anul trecut .

    Premisele anul acesta sunt optimiste, de creştere economică consistentă, în ciuda unui buget prea optimist. Punând în balanţă cu preocupările din plan politic, ele nu au speriat capitalul străini şi nici pe cel autohton astfel încât să ducă la o depreciere accentuată a leului şi la fluctuaţii de dobânzi, cu excepţia situaţiei de la jumătatea săptămânii trecute când am avut un efect intens, dar de scurtă durată. Asta nu ar înseamnă că avem un cec în alb din partea pieţelor globale fiindcă această situaţie se leagă si de o conjunctură în care bursele externe au o tentă optimistă. Iar bursele din Statele Unite sunt la maxime istorice”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Claudiu Cazacu, analistul-şef al XTB România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 27.000 de persoane au depăşit anul trecut de pragul de 100.000 de euro în conturi, cu 4.500 mai mult ca în 2015

    Faţă de anul 2015, numărul persoanelor fizice cu depozite peste plafon a crescut cu 4.500, în timp ce valoarea sumelor economisite s-a majorat cu 5,7 mld. lei.

    Numărul deponenţilor se determină prin însumarea datelor consolidate raportate de fie­care bancă, astfel încât o persoană care are de­po­zite la mai multe instituţii de credit este luată în evidenţă de mai multe ori. 

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Brexit: Theresa May promite sprijin industriei britanice printr-un fond de strategie industrială

    Premierul Marii Britanii, Theresa May, va prezenta, luni, o strategie industrială nouă, realizată astfel încât să sprijine economia ţării după ieşirea din Uniunea Europeană, transmite BBC.

    Transportul şi energia se numără printre priorităţile identificate de autorităţi în vederea alinierii infrastructurii guvernamentale centrale cu priorităţile locale de creştere.

    Planul cuprinde domenii precum investiţii în ştiinţă, cercetare şi inovaţie, dezvoltarea aptitudinilor, îmbunătăţirea infrastructurii, sprijinirea mediului de afaceri şi încurajarea comerţului.

    Theresa May intenţionează ca guvernul să ofere sprijin pentru dezvoltarea aptitudinilor în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi ingineriei, dar şi în domeniul digital, urmând să fie investite 170 de milioane de lire pentru crearea de noi institute de tehnologie.

    Roboţii, inteligenţa artificială şi reţeaua de tehnologie mobilă 5G sunt unele dintre domeniile care ar putea beneficia de sprijin din partea unui fond de strategie industrial, scrie BBC.

    Un raport al propunerilor guvernamentale va fi lansat spre dezbatere, pentru a stabili modul în care guvernul poate sprijini mediul de afaceri şi cum poate numi instituţiile care să încurajeze inovaţia şi dezvoltarea abilităţilor.

    Premierul va lansa noua strategie la prima întâlnire a cabinetului, realizată la nivel regional, care va avea loc în nord-vestul Marii Britanii.

  • Compania unde şedinţele sunt înregistrate, unde angajaţii sunt încurajaţi să se critice între ei la nesfârşit şi oamenilor le sunt testate frecvent slăbiciunile

    Scopul este să creeze o tehnologie care să automatizeze mai tot managementul companiei, scrie The Wall Street Journal. Aceasta ar reprezenta apogeul eforturilor de-o viaţă ale lui Ray Dalio de a transforma Bridgewater într-un altar al deschiderii radicale – şi o afacere care poate rezista fără el. La Bridgewater, cele mai multe dintre şedinţe sunt înregistrate, angajaţii sunt încurajaţi să se critice între ei la nesfârşit, oamenilor le sunt testate frecvent slăbiciunile, iar performanţele personale sunt evaluate în funcţie de criterii precise; toate acestea sub supravegherea lui Dalio.

    Noua tehnologie a Bridgewater i-ar conserva abordarea neortodoxă a managementului într-un sistem software. Ar furniza direcţii precise despre cum angajaţii ar trebui să-şi organizeze şi cel mai mărunt aspect al zilei lor de muncă. Spre exemplu, ar sugera angajatului dacă este bine sau nu dea un anumit telefon sau să poarte o anumită discuţie.

    Sistemul este în faza de dezvoltare, iar detaliile exacte ale operaţiunilor pe care le poate executa sunt încă dezbătute în firmă. Un angajat familiar cu acest proiect l-a descris ca fiind „o încercare de a transforma creierul lui Ray într-un computer”.

    Bridgewater administrează active de 160 de miliarde de dolari, mai mult decât oricare alt concurent. Fondul a adus clienţilor profituri totale de două ori mai mari decât concurenţa, potrivit LCH Investments, firmă care plasează banii clienţilor în fonduri de hedging. Ray Dalio a câştigat personal 1,4 miliarde de dolari în 2015, conform datelor companiei de cercetare Institutional Investor’s Alpha.

    Cu toate acestea, fondul fanion al Bridgewater înregistra la un moment dat în 2016 o scădere anuală de 12%, alarmându-i pe strategii firmei. La mijlocul lunii decembrie fondul nu doar că îşi revenise, dar avea o creştere de aproape 4%. Un alt fond, cu comisioane mai mici, avansa cu 8%.

    Regulile pe care trebuie să le respecte angajaţii de la Bridgewater sunt strânse într-un manifest de 123 de pagini intitulat „Principii”. Fiecare angajat ar trebui să le cunoască şi să le aplice cu stricteţe. Pe lângă maxime precum „În cele din urmă vei primi ceea ce meriţi”, principiile conţin şi sfaturi de la Dalio. Unul este: „Nu-ţi selecta bătăliile. Luptă-te în toate”.

    Bridgewater nu ascunde că o cincime din angajaţii noi pleacă după niciun an de lucru. Presiunea este atât de mare încât aceia care rămân sunt adesea observaţi plângând prin toalete, povestesc cinci actuali şi foşti angajaţi. Articolul de faţă are la bază interviuri cu ei şi cu mai mult de o duzină de colegi de-ai lor sau persoane apropiate firmei. Dalio s-a întors să conducă Bridgewater la începutul anului trecut, după ce în urmă cu şase ani se retrăsese într-un rol de mentor. În doar câteva săptămâni, i-a adunat pe toţi managerii sub acelaşi acoperiş şi le-a reproşat că firma s-a îngrăşat şi a devenit ineficientă. Soluţia, le-a explicat el, ar fi o „renovare” prin care angajaţii slabi sunt eliminaţi.

    Reducerile de personal au început aproape imediat. De la revenirea sa, personalul s-a diminuat cu 10%. Adică au plecat 150 de oameni. Alte câteva sute de oameni ar putea fi concediaţi în următoarele luni. Unii vor pleca pentru a face loc altora mai buni. Bugetul pentru petrecerea de Crăciun de anul trecut a fost redus cu 20%. În alţi ani, de Crăciun puteai vedea brazi atârnaţi de tavan. Firma a renunţat la aceste extravaganţe.

    Atins de dezvăluirile de la începutul anului trecut despre problemele interne ale companiei, Dalio a schimbat vechiul sistem, în funcţiune de zeci de ani, de a face cunoscut tuturor angajaţilor tot ce s-a decis la nivelurile mai ridicate. În schimb, investitorul a hotărât ca doar 10% din personal să aibă acces complet la ceea ce el numeşte „transparenţă radicală”. A scris un nou principiu, care încă nu este destinat tuturor şi care spune: „Aşteaptă-te ca aceia care primesc transparenţa radicală să o folosească responsabil şi nu le-o da dacă nu pot face acest lucru”.

    Când un angajat i-a reproşat într-o şedinţă deschisă lui Dalio că forţa răspunsului s-ar putea să nu fie proporţională cu pagubele produse de scurgerea de informaţii, investitorul a răspuns că în calitate de inventator al sistemului de management al firmei a decis că răspunsul este cel potrivit.

    Dalio a înfiinţat Bridgewater în 1975, ca firmă de cercetare cu sediul în apartamentul său cu două dormitoare din Manhattan. A atras atenţia prin talentul său de a prezice tendinţe macroeconomice. La baza succesului său, explică adesea Dalio, stă crediţa că pieţele reflectă lucrarea unei maşinării economice greşit înţelese, iar interpretarea semnelor lăsate de această maşinărie cere o dedicare neînreruptă şi adesea dureroasă pentru „dezacordul profund de păreri”. De aceea angajaţii sunt încurajaţi să se provoace unul pe celălalt în mod repetat şi fără rezerve.

  • Randamente de 7,97% şi 4,14 % pentru două fonduri administrate de OTP Asset Management

    În ceea ce priveşte OTP Global Mix, datorită politicii flexibile de investiţii, managerii de fond au creat o structură diversificată a portofoliului, formată din acţiuni locale şi internaţionale, cât şi din obligaţiuni corporative. Managerii de portofoliu au mizat pe creşterea dobânzii de referinţă din SUA, investind în obligaţiuni corporative cu dobândă variabilă, cum ar fi cele emise de Goldman Sachs, Morgan Stanley, Wells Fargo, Ford etc.

    În plus, aprecierea USD faţă de Euro a adus creşteri în portofoliu. În zona acţiunilor, din 29 de companii deţinute la final de an, 26 au înregistrat creşteri faţă de preţul de achiziţie. Sectoarele companiilor care au adus cea mai mare performanţă sunt: construcţii (ex: Porr, Vinci), financiar (ex: Citi Bank, Banca Transilvania, BRD), farmaceutic (ex: Pfizer, AbbVie),  IT&C (ex: Apple, Alphabet, Samsung, Microsoft), bunuri discreţionare (ex: Louis Vuitton Moet Hennessy, Whirlpool, Daimler), industrie (ex: Boeing).

    Portofoliul fondului OTP Premium Return este bazat pe plasamente flexibile în acţiuni, obligaţiuni, certificate index, cât şi instrumente ale pieţei monetare, cu scopul de a obţine performanţe pozitive indiferent de mişcările pieţelor financiare, pe termen de cel putin 1 an. Managerii de portofoliu care administrează fondul au construit strategia acestuia pe baza unui portofoliu de companii de tip value (care prezintă valoare intrinsecă subevaluată de piaţă). Printre acestea se găsesc companii din sectorul IT&C (ex: Apple, Alphabet), farmaceutic (ex: Pfizer, Roche, Johnson&Johnson), bunuri de consum (ex: Whirlpool). De asemenea, pentru creşterea diversificării portofoliului, fondul a fost expus pe o serie de ETF-uri. Acestea urmăresc performanţa celor mai mari 50 de companii din lume, dar şi performanţa companiilor cu capitalizare mică din SUA. Managerii au mizat şi pe câteva companii româneşti care s-au aflat printre cele mai bune plătitoare de dividend în 2016 (ex: Conpet, Romgaz, Transgaz).

    O performanţă remarcabilă a înregistrat şi fondul OTP AvantisRO, bazat pe investiţii preponderent în acţiuni romȃneşti listate la Bursa de Valori Bucureşti. OTP AvantisRO a obţinut un randament de 7.59% în 2016, mizȃnd pe investiţii în companii solide, cu o politică constantă de dividend.

    „Pornind de la profilul de risc mediu al investitorilor în fondurile OTP Asset Management Romȃnia, echipa noastră de investiţii are ca obiectiv maximizarea profitului generat în condiţii de risc cȃt mai scăzut. Datorită filozofiei investiţionale prudente, în unele momente, managerii de portofoliu pot alege să sacrifice o parte din cȃştigul potenţial, pentru a diminua riscurile posibile. Abordarea noastră este una pe termen lung, cautȃnd continuu să identificăm şi să aducem valoare pentru clienţii noştri.”, declară Dan Popovici, CEO OTP Asset Management Romȃnia SAI S.A..

     

     

  • Samsung a anunţat fonduri de 150 de milioane de dolari pentru start-up-uri

    Samsung NEXT (cunoscut anterior sub numele Samsung Global Innovation Center) a anunţat lansarea Samsung NEXT Fund, un fond de investiţii de tip venture capital de 150 de milioane de dolari, care are ca scop să ofere mai mult suport la nivel global pentru startup-uri aflate la început de drum care au ca obiectiv principal inovarea în zona de servicii şi software,  Fondul permite Samsung să dezvolte platforma sa globală pentru a da posibilitatea antreprenorilor să acceseze finanţare, resurse şi un grad mare de expertiză în domeniu.

    „Observăm că software-ul şi serviciile devin o componentă importantă în AND-ul Samsung, iar startup-urile reprezintă cheia prin care dorim să ne atingem obiectivele şi viziunea,” a spus David Eun, Preşedinte şi Fondator al Samsung NEXT. “Samsung continuă să încurajeze antreprenoriatul, în toate fazele sale, iar fondul de investiţii format demonstrează angajamentul nostru de a susţine startup-uri extraordinare, din toată lumea.”

    Fondul de investiţii se va concentra pe finanţarea startup-urilor, oferind, totodată, o atenţie deosebită realităţii virtuale (VR), inteligenţei artificiale (AI), tehnologiei IoT sau altor tehnologii noi.  Companiile care au primit deja finanţate sunt: Converge Industries, Dashbot, Entry Point VR, Filament, Intezer, LiquidSky, Otto Radio, 2Sens, SafeDK şi Virtru.

    „Investiţiile realizate de noi transferă puterea platformei Samsung către startup-urile respective, contribuind la creşterea lor şi, în final, la atingerea succesului lor,” a declarat Brendon Kim, VP şi Managing Director la Samsung NEXT Ventures. “Samsung NEXT Fund extinde acoperirea şi capabilităţile noastre la nivel global oferind, în acelaşi timp, acces la mai multe idei bune, la mai multe produse şi talente.”

    În septembrie, Samsung NEXT şi-a lansat cel mai nou birou, în Tel Aviv (Samsung NEXT Tel Aviv). Noul sediu este al cincilea, organizaţia având echipe, în momentul de faţă, în Mountain View, New York, San Francisco şi Coreea. Samsung NEXT va deschide noi birouri pe parcursului acestui an.

    “Suntem foarte entuziasmaţi de parteneriatele pe care le avem cu diverse startup-uri şi de faptul că avem ocazia să dezvoltăm relaţii importante cu acest mediu, la nivel global,” a spus Emily Becher, Managing Director la Samsung NEXT Start şi director de dezvoltare la nivel internaţional al Samsung NEXT. “Beneficiem de experţi locali pentru a câştiga tracţiune şi a oferi posibilitatea de a creşte la scară startup-urilor, acolo unde se află ele.”   

    Pentru a marca extinderea internaţională Samsung NEXT şi lansare Fondului de investiţii, compania a iniţiat un effort major de rebrading ce include schimbarea numelui în „Samsung NEXT”, dar şi lansarea unui nou logo şi a unui nou website. Scopul acestui proces este simplificarea identităţii şi clarificarea mesajului şi a misiunii Sa,sung NEXT.

    Anul acesta la CES, Samsung NEXT va prezenta în premieră câteva start-up-uri din portofoliu:   Baobab Studios – animaţii VR,  BioBeats – AI şi sănătate digitală, Branch –  Mobile data linking,  Filament –  IOT, LiquidSky – cloud computing şi gaming cu latenţă redusă,   Mapzen – servicii de localizare open source, Otto Radio – ştiri şi podcasturi, UniKey – control alternativ al accesului.

     

     

  • Probabil cea mai bună maşină de făcut bani din lume. Compania care nu a pierdut nici un ban din anul 1990 până astăzi

    Renaissance Technologies este un fond hedge recunoscut în SUA. Mai ales din prisma faptului că este creatoarea fondului de investiţii Medallion, probabil cea mai bună maşină de făcut bani din lume, scrie Bloomberg. În Medallion pot lucra doar angajaţii Renaissance (300 de angajaţi dintre care 90 au doctorate). Fondul, recunoscut pentru secretomania sa, a produs în ultimii 28 de ani profituri de 55 miliarde de dolari, fiind cu 10 miliarde de dolari mai profitabil decât fondurile conduse de miliardarii Ray Dalio sau George Soros.

    Mai mult, a reuşit această performanţă în mai puţin timp şi cu mai puţine active. Este fondul care nu pierde bani aproape niciodată (un singur an a fost pe minus).
    “Rnaissance este versiunea comercială a proiectului Manhattan (n.r proiectul de dezvoltare a primei arme nucleare)”, spune Andrew Lo, profesor de finanţe la MIT. Acesta îi atribuie o mare parte din succesul fondului fondatorului Jim Simons (78 de ani) care a creat fondul în 1982 şi a adus muţi oameni de ştiinţă. “Compania reprezintă vârful fondurilor de investiţii “quant” – (n.r care sunt bazate algoritmi care decid dacă o investiţie este atrăgătoare sau nu. Decizia finală de a vinde sau a cumpăra este realizată de calculator). Nimeni nu se apropie de performanţa lor”, mai spune Lo.

    În afară de Simons, care s-a retras de la conducere în 2009, foarte puţine lucruri sunt counoscute despre grupul de oameni de ştiinţă care conduc fondul şi a căror avere cumulată depăşeşte cu uşurinţă PIB-ul multor ţări, mai scrie Bloomberg.

    Peter Brown, unul dintre conducători, doarme de obicei în biroul său Robert Mercer, celălalt  responsabil pentru conducerea fondului, vorbeşte foarte rar şi în întâlniri mai degrabă îl auzi fluierând decât vorbind.

    Cu toate acestea nimeni nu a reuşit să le copieze succesul. Calculatorele acestora sunt mai bune, angajaţii au mai multă şi mai bună informaţie decât competitorii şi reuşesc să identifice mai multe semnale în piaţă pe care să-şi bazeze predicţiile şi alocările de capital.

    Specialiştii spun că niciun sistem nu poate rezista pentru totdeauna. Însă chiar şi după retragerea fondatorului fondul de investiţii a continuat să facă bani, chiar şi în prima jumătate a anului face bani, deşi în această perioadă multe fonduri hedge s-au chinuit.

  • Cum arată palatul de 1 miliard de dolari lui Vladimir Putin de la Marea Neagră -GALERIE FOTO

    De ani de zile circulau zvonuri cum că Vladimir Putin şi-ar fi construit un palat impresionant în sudul Rusiei cu banii furaţi de la fondul de stat, informează International Business Times.
     
    În 2015 au fost publicate fotografii ale palatului situat lângă Praskoveevka, în Krasnodar Krai. Proprietatea de 67 de hectare situată lângă Marea Neagră are terenuri de sport, parcuri, piscine şi chiar un mic sat pentru personal. 
     
     
    În documentele publice se arată că proprietatea este un hotel, dar activiştii ruşi din opoziţie susţin că palatul aparţine lui Putin, iar acest fapt este demonstrat de prezenţa serviciilor de securitate, dar şi de anumite documente incriminatoare care demonstrează cine este defapt proprietarul palatului.
    Costurile construcţiei palatului au fost estimate (2009) la 1 miliard de dolari de către Kolesnikov, un opozant al lui Putin. 
     
     
    Primele fotografii cu clădirea au apărutîn 2010 pe site-ul RuLeaks.net, varianta rusească a WikiLeaks. Kremlinul a negat în mod constant că palatul este construit pentru Putin, şi a respins acuzaţiile de corupţie.