Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Tag: finante
-
Schaeuble: Germania este gata să ajute Grecia dacă mai are nevoie de bani
Ţările din zona euro şi FMI au împrumutat Greciei 240 de miliarde de euro începând din 2010, pentru a ajuta statul elen să evite intrarea în colaps financiar.
Guvernul de la Atena nu s-a mai putut împrumuta de pe piaţa financiară începând din 2010, după ce îndatorarea foarte ridicată a ţării a împins dobânzile la niveluri nesustenabile.
Grecia nu intenţionează să ceară noi împrumuturi de la zona euro şi speră să revină pe pieţele finanicare internaţionale în acest an, în timp ce statele din zona euro, mai precaute, avertizează că succesul acestui plan depinde de implementarea reformelor din programul convenit cu FMI şi zona euro.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Manolescu, Ministerul Finanţelor: Ne întâlnim azi cu transportatorii să vedem cum le putem restitui o parte din acciză
“Va fi astăzi o discuţie la ora 12:00 cu transportatorii pentru a identifica o metodă prin care această restituire să poată fi efectuată. Pe baza discuţiilor de ieri reprezentanţii transportatorilor au spus că există situaţii în alte state unde o parte din acciză se restituie în anumite condiţii, iar pe parcursul zilei de astăzi vom avea discuţii tehnice să vedem cum se aplică anume în alte state pentru a putea implementa în România un mecanism similar. Dar nu s-a ajuns încă la o decizie vizavi de cuantumul acestei sume sau de modalitate”, a afirmat Manolescu, prezent la o conferinţă pe teme fiscale.
El a arătat că discuţia a apărut miercuri, aşa cum a anunţat premierul Victor Ponta, iar metoda identificată de transportatori va fi dicutată la întâlnirea de joi.
Cititi mai multe pe www.meidafax.ro
-
Victor Ciorbea vizează o funcţie în Consiliul ASF, audierile în Senat, luni
La şefia ASF a fost propus fostul director general al ING Bank România Mişu Negriţoiu.
Potrivit unor surse parlamentare, şase CV-uri au fost înregistrate, până miercuri, la Comisia de buget-finanţe din Senat, pentru o funcţie neexecutivă în cadrul acestei instituţii financiare.
Printre candidaţi se află senatorul PNL Victor Ciorbea şi un fost membru în Consiliul de Administraţie al Omniasig, Adina Edelmaier.
Comisia de buget-finanţe urmează să audieze, luni, atât candidaţii pentru acest post din cadrul ASF, precum şi pe Mişu Negriţoiu, propunerea pentru şefia Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cumpărarea caselor şi a maşinilor se va face în continuare cu banii jos
Măsura de plafonare a fost susţinută de ministrul de resort Ioana Petrescu, care a apreciat că limitarea plăţilor în numerar reduce evaziunea fiscală şi spălarea de bani. Proiectul de lege privind plăţile în numerar se află în dezbatere de câteva luni, după ce Guvernul a anunţat că ar vrea să interzică plata în numerar pentru terenuri, case şi maşini.
Ioana Petrescu a declarat recent că prioritatea MFP este să eficientizeze colectarea veniturilor, inclusiv prin reducerea birocraţiei, dar şi prin eventuale măsuri de relaxare fiscală de genul introducerii cotei progresive de impozitare pentru populaţie din 2015, dacă spaţiul bugetar o va permite. De asemenea, contribuţiile de asigurări sociale ar urma să fie reduse la angajator din luna iulie a acestui an dacă este posibil, iar dacă spaţiul fiscal nu va permite, atunci de la începutul anului viitor.
Ministrul a precizat că va continua unele programe lansate de predecesorul său, întrucât nu este “genul care să strice ce au început alţii”, menţionând planul de restructurare a ANAF, convenit cu Banca Mondială, de unde România a tras un miliard de dolari, şi plafonarea plăţilor în numerar.
În ianuarie, când ministru al finanţelor era Daniel Chiţoiu, Guvernul intenţiona să promoveze o reglementare care limita la 2.000 de lei pe zi plăţile în numerar pe care le pot face firmele între ele şi către persoane fizice şi introducea un plafon de 10.000 de lei pentru plăţi între persoanele fizice. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a comentat atunci iniţiativa spunând că limitarea plăţilor în numerar, mai ales la tranzacţiile cu terenuri, aminteşte de zicala “iadul e pavat cu intenţii bune”, întrucât intenţia de stopare a evaziunii fiscale prin aducerea obligatorie la bancă a proprietarilor ar spori birocraţia şi aşa existentă şi ar descuraja tranzacţiile, mai ales pentru proprietarii în vârstă.
Proiectul de ordonanţă din ianuarie mai cuprindea şi o limitare la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit a comisioanelor pe care banca emitentă a cardului le percepe de la banca acceptatoare a tranzacţiei. Guvernul nu va renunţa la această prevedere, în ciuda lobby-ului din partea companiilor emitente şi din partea băncilor.
-
Mai pot fi salvate băncile cu bani publici?
În virtutea acestui mecanism, BCE va supraveghea direct, încă începând din noiembrie acest an, băncile din zona euro şi din restul ţărilor UE care decid să se alăture uniunii bancare europene, având puterea de a decide închiderea oricărei bănci dacă apreciază că respectiva instituţie este prea slabă spre a supravieţui. Acordul limitează posibilitatea ţărilor europene de a contesta deciziile BCE.
În ipoteza unei crize bancare unde acţionarii, creditorii şi industria bancară nu pot acoperi singuri costurile, 40% din costurile de finanţare a fondului comun de restructurare bancară vor fi împărţite între ţările membre ale uniunii, pondere care va urca la 60% în al doilea an şi la 70% în anul al treilea, urmând ca împărţirea totală a costurilor să fie realizată în al optulea an. Valoarea fondului va fi de numai 55 mld. euro, sursele de finanţare urmând să fie taxe aplicate industriei bancare şi împrumuturi. Germania s-a opus, astfel, dorinţei exprimate de Franţa şi Spania ca resursele fondului să fie acoperite din contribuţia ţărilor zonei euro.
Unii analişti ai băncilor au prefaţat discuţiile cu PE sugerând că acesta este “necooperant” – cu alte cuvinte, că a rezistat ferm ideii de înfiinţare a unui fond din bugetele publice care să suporte costul falimentelor bancare. Germania a fost însă cea care a rezistat acestei idei, o idee care iniţial ar fi urmat să stea la baza uniunii bancare europene. O altă idee iniţială a uniunii pierdută pe parcurs a fost aceea a protecţiei comune a depozitelor bancare.
-
Secretul pentru a deveni milionar: cele mai multe startup-uri de succes vin din zona securităţii cibernetice
Investiţiile au dus la evaluări de ordinul miliardelor de dolari pentru aceste mici companii, care în cele mai multe cazuri au doar câţiva angajaţi. Tendinţa vine ca urmare a creşterii infracţionalităţii în mediul virtual, vizibilă mai ales prin exemple ca atacurile asupra Target sau Adobe. Ted Schlein, partener la Kleiner Perkins Caufield Byers, crede că a apărut o schimbare majoră a modului în care firmele privesc riscurile atacturilor cibernetice, acestea fiind dispuse să plătească tot mai mult pentru a-şi asigura bunurile online. “Băieţii răi au devenit mai deştepţi, sunt mult mai bine finanţaţi şi au o tactică bine definită, iar băieţii buni trebuie să ţină pasul”, declară Schlein.
Conform unui raport al CISCO, criminalitatea cibernetică a crescut cu 14% anul trecut. Ca urmare, din moment ce reţetele tradiţionale precum programele de antivirus sau firewall-urile nu se mai devedesc eficiente, piaţa a primit cu braţele deschise noi companii ce aduc soluţii alternative. Investiţiile medii per rundă de finanţare au crescut cu 41% în 2013, după ce înregistraseră o creştere de 26% anul precedent.
Cisco, spre exemplu, a cumpărat compania de securitate cibernetică Sourcefire pentru suma de 2,7 miliarde de dolari anul trecut şi a declarat că urmează să facă şi alte achiziţii. Dell, pe de altă parte, a plătit 1,2 miliarde de dolari pentru SonicWall, o companie specializată în securizarea reţelelor. În 2010, Intel a cumpărat McAfee, una dintre cele mai mari companii producătoare de antivirus, pentru 7,7 miliarde de dolari.
Alte companii au crescut în urma listării la bursă; cele mai importante exemple sunt Palo Alto Networks, listată în iulie 2012 şi cu o creştere de 34% a valorii acţiunilor în 2013 pentru o capitalizare de 5,6 miliarde dolari, precum şi FireEye, ce a avut oferta publică iniţială în sepetembrie 2013 şi care a ajuns la o capitalizare de peste 11 miliarde de dolari.
Concluzia este că tot mai mulţi tineri antreprenori văd situaţia de astăzi ca o şansă ce nu trebuie ratată. Tot mai multe startup-uri se ridică în domeniul securităţii cibernetice şi cele mai multe dintre ele reuşesc să obţină finanţarea necesară pentru dezvoltarea unor soluţii eficiente.
-
Se pot finanţa afacerile antreprenoriale?
LAVINIA RAŞCA
(ESTE MEMBRU FONDATOR AL ASEBUSS ŞI DIRECTORUL GENERAL AL EXEC-EDU)
La fel am auzit şi de la mulţi antreprenori sau potenţiali antreprenori cu care am discutat de-a lungul anilor. Ei consideră că lipsa banilor este principala barieră în demararea sau dezvoltarea afacerii.
Este adevărat, prin definiţie, toţi antreprenorii ar avea mereu nevoie de mai multe resurse decât cele pe care le controlează. Atunci se pune întrebarea: de ce unii dintre antreprenori reuşesc, iar alţii nu? Scepticii se vor gândi imediat la scandalurile de corupţie prezente în media, legate de IMM-uri care obţin contracte prin şpagă şi nu respectă legea. Eu cunosc însă multe exemple de reuşită antreprenorială reală, obţinută cu trudă şi cu emoţii, corectitudine şi competitivitate, despre care nu prea se vorbeşte.
Dacă antreprenorii se plâng de lipsa de finanţare, există şi reversul medaliei. Când îi asculţi pe cei care caută IMM-uri în care să investească, persoane private cu bani sau reprezentanţi ai unor fonduri de capital de risc, ei spun că în România găsesc greu afaceri care îndeplinesc criteriile care să-i determine să-şi asume riscul. Barometrul EY confirmă acest lucru: în 2012 a avut loc o singură investiţie de tip capital de risc, de aproximativ 3 milioane de euro, în domeniul telecomunicaţiilor.
Scepticii se vor gândi imediat la fiscalitatea împovărătoare, la legislaţia neclară, la climatul politic instabil. De acord, sunt factori macro nefavorabili, dar nu sunt singurii. E bine de precizat aici că, în toată lumea şi în Europa mai mult ca în SUA, este dificilă finanţarea afacerilor aflate în faza de proiect sau în perioada timpurie de existenţă, pentru că riscurile sunt extrem de mari. Mai ales atunci când antreprenorul este la prima încercare.
ANTREPRENORUL TREBUIE SĂ INVESTEASCĂ PRIMUL ÎN AFACEREA SA, DOVEDIND ASTFEL CĂ ARE ÎNCREDERE ÎN EA ŞI CĂ ÎI ESTE DEDICAT. Poate să-şi folosească economiile sau să ia credite bancare în nume personal, garantând cu bunurile proprii.
Rudele, prietenii şi cunoştinţele care au bani şi încredere în antreprenor şi în planul lui de afaceri pot fi o sursă de capital. Ei pun în joc sume mici şi cer mereu detalii despre starea banilor lor, ceea ce consumă timp. În caz de eşec, antreprenorul se află în situaţia dificilă de a da explicaţii în faţa unor apropiaţi. Uneori se distrug relaţii personale îndelungate.
Nu trebuie neglijate metode de finanţare internă precum: credite furnizor, perioade de recuperare a creanţelor mai mici decât cele de plată a datoriilor, reducerea capitalului de lucru, vânzarea activelor. Punctual, pot exista programe naţionale sau internaţionale care sprijină într-un fel sau altul demararea afacerilor, deci e necesară permanenta informare.
-
Anca Bidian, CEO Kiwi Finance, în 2009: Nicio bancă nu va finanţa colacul de salvare în mijlocul furtunii pentru cineva care nu ştie să înoate
ANCA BIDIAN, pe atunci vicepreşedinte al Kiwi Finance, liderul pieţei de brokeraj bancar, constata că în primul trimestru din 2009 cea mai mare parte a cererilor de finanţare venea din nevoia de salvare a firmelor, dar fără o strategie şi o calibrare a modelului de business în acord cu condiţiile pieţei.
Citiţi aici articolul Bancile se lupta sa atraga IMM-urile, apărut în urmă cu cinci ani în Business Magazin.
