BusinessMagazin

Tag: europene

  • Guvernul ungar subliniază “realizările istorice” ale ţării privind protejarea graniţelor Schengen

    În cadrul discursului anual din comisia parlamentară pentru Afaceri Europene, Janos Lazar a precizat că guvernul ungar a reuşit aceste eforturi în cooperare cu Serbia, Macedonia, Bulgaria, România şi Croaţia, un demers pe care Comisia Europeană nu a reuşit să îl sprijine în 2015.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Emmanuel Macron: Este necesară o dezbatere privind viitorul Uniunii Europene

    Cred că trebuie să începem o dezbatere. Avem la dispoziţie un an pentru a clarifica şi a elabora o foaie comună de parcurs”, a declarat Macron, într-un discurs susţinut la Universitatea Goethe din Frankfurt.

    Preşedintele francez a precizat că ar vrea să viziteze mai des Germania pentru a dezbate viitorul Uniunii Europene, invitând-o pe Angela Merkel să efectueze o nouă vizită la Paris. Macron a adăugat că îi aşteaptă la Palatul Elysee şi pe alţi lideri ai statelor membre UE pentru a discuta despre viitorul Blocului comunitar.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tudose, despre remaniere: Săptămâna asta voi lua decizii dure, dar necesare

    Mihai Tudose a contestat cifrele prezentate într-un sondaj comandat de către PSD referitor la încrederea de care se bucură miniştrii. ”Dacă nu ai mâncat nişte copii cruzi dimineaţă, nu ai cum să cazi în două săptămâni de la 48 la 20%. Mai mult, târgu-i mic, se află cine a comandat şi cum l-a comandat (sondajul – n.red.)”, a declarat premierul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ULUITOR: 39% din populaţie nu a utilizat niciodată Internetul

    În ceea ce priveşte integrarea tehnologiei digitale în activitatea curentă a companiilor, mai puţin de 10% din firme utilizează tehnologia cloud şi mai puţin de jumătate dintre acestea sunt prezente pe web, conform datelor Comisiei Europene (CE), citate într-un comunicat transmis de Universitatea Româno-Americană.

    România este singurul stat membru al UE şi al Grupului Statelor Central Europene şi Baltice (CEBS) care a depus o solicitare oficială pentru găzduirea unui Birou Extern al Organizaţiei Mondiale pentru Proprietate Intelectuală (OMPI), la Bucureşti, începând cu perioada 2018/2019.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, printre statele UE care înregistrează cele mai reduse volume de apă dulce per locuitor

    Dintre statele membre, Polonia, Cehia, Cipru, Malta, Belgia şi România au cele mai reduse volume ale resurselor de apă dulce per locuitor. Malta a înregistrat cel mai scăzut volum de resurse de apă dulce, cu 220 de metri cubi per persoană.

    Niveluri relativ reduse ale volumului de apă dulce, sub 3.000 de metri cubi per locuitor, s-au înregistrat şi în Franţa, Marea Britanie, Spania, Germania, Italia şi Polonia, dar şi în Danemarca, Luxemburg şi România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cătălin Suliman, PeliFilip – Cum influenţează tendinţele europene în materie de concurenţă mediul de business din România

    Observăm două mari tendinţe ce pot prezenţa relevanţă şi asupra modului în care Consiliul Concurenţei îşi va exercită puterile şi implicit vor genera efecte asupra mediului de business din România:
    a) Schimbări cu privire la modul în care se vor realiza politicile de conformare 
    b) Tranziţie spre analiză efectelor produse de faptele pretins anticoncurenţiale  
     
    1. Dezvoltarea IT şi digitalizarea activităţilor pe piaţă – provocările politicilor de conformare. 
     
    La nivel european există o cultură a programelor de conformare şi a actualizării permanente a acestora. Gradul de sofisticare al acestor programe creşte permanent şi urmăreşte să ţină cont de dezvoltările tehnologice şi de infrastructură ce afectează modul de acţiune pe piaţă al agenţilor economici.  Nevoia de cunoaştere a regulilor de concurenţă devine din ce în ce mai mare şi în România ţinând cont de riscurile foarte mari la care se expun societăţile care nu respectă normele de concurenţă. În prezent, sunt foarte puţine sectoare ale economiei care nu au fost sau nu sunt sub analiză autorităţii de concurenţă. 
    În ultimii ani interesul societăţilor comerciale pentru zona de conformare a crescut constant, acestea investind în programe de pregătire pentru angajaţii cheie sau ghiduri complexe de conduită în materie de concurenţă. 
     
    Recent, Consiliul Concurenţei a emis unele recomandări cu privire la programele de conformare, în dorinţa de a oferi informaţii şi jucătorilor mai mici de pe piaţă. 
     
    Pot fi identificate două tendinţe importante în materie de conformare:
    – În primul rând, întreprinderile importante investesc resurse în verificarea proiectelor strategice cu scopul anticipării oricăror posibile zone sensibile din punct de vedere al respectării regulilor de concureta, precum şi pentru a anticipa eventuale poziţionări ale pieţei la inovaţie. Specialiştii de concurenţă sunt implicaţi încă din faze incipiente ale proiectelor pentru a asigura respectarea regulilor specifice de concurenţă. 
     
    – În al doilea rând, conformarea ajunge la nivelul următor prin luarea în considerare a evoluţiilor tehnologice. Astfel, platformele online, inovaţiile IT, mijloacele de optimizare marketing, accesul şi utilizarea inteligenţei artificiale ajung să fie analizate şi din perspectiva regulilor de concurenţă, fiind foarte importante aspectele ce ţin de reglementarea regulilor de acces, licenţiere, acţiuni în comun sau exclusivităţi. 
     
     
    Ce ne rezervă viitorul? 
     
    Provocările vor veni din dezvoltarea IT şi digitalizarea activităţilor pe piaţă. Aceste provocări vor veni cu o nevoie nouă de analiză concurenţială (mult mai axată pe tehnologie şi inovaţie). Conformarea şi conduită prudenţă vor obligă agenţii economici să planifice proiectele noi şi să includă în echipele de proiect şi pe specialiştii lor în probleme de concurenţă. Astfel, conformarea trebuie să facă pasul de la era analogică la cea digitală (atât prin raportare la tehnologie cât şi prin raportare la modul de analiză).
     
    2. Analiză efectelor tot mai importantă în materie de concurenţă
     
    În ultimii ani există tot mai multe dezbateri cu privire la necesitatea unei analize economice în privinţa încălcărilor de concurenţă. Această presupune trecerea de la sistemul generalizat al încălcărilor per se (prin obiect) la o analiză mai profundă a efectelor reale ale practicii asupra pieţei relevante. 
     
    Consiliul Concurenţei are un departament specializat de experţi economici care pot pregăti analize complexe economice ale efectelor unei anumite practici. În plus, chiar dacă numărul cazurilor prin obiect nu a scazul semnificativ, se pot observă încercări de a include şi o analiză economică în astfel de cazuri.
     
    Aceste tendinţe sunt confirmate de decizia recentă a CEJ în cazul Intel (C-413/14 P), când instanţa supremă a decis că în materie de politică şi strategie comercială (cea care cuprinde discounturile comerciale acordate) este necesară o analiză a efectelor acestora pe piaţă.  
     
    Decizia CEJ confirmă faptul că atunci când discounturile sunt analizate din perspectiva unei posibile restricţionări a regulilor de concurenţă, autoritatea de concurenţă trebuie să examineze toate circumstanţele cauzei, inclusiv: a) existenţa unei poziţii dominante, b) acoperirea discounturilor prin raportare la piaţă relevanţă, c) durata, condiţiile şi valoarea discounturilor acordate, şi d) măsură în care ele pot fi încadrate într-o strategie de eliminare a concurenţilor eficienţi. 
     
    Decizia CEJ în cazul Intel prezintă relevanţă şi pentru România deoarece este de aşteptat că autoritatea naţională de concurenţă să finalizeze anumite cazuri care privesc analize ale unor politici comerciale şi a modului de acordare a discounturilor în piaţă, aceste decizii fiind relevante pentru modul de structurare al oricăror astfel de politici. Mai ales întreprinderile dominante vor putea să îşi regândească anumite strategii comerciale şi modul de acţiune în piaţă. 
     
    În plan secundar, decizia Intel este relevanţă pentru societăţile care doresc să păstreze o libertate comercială în momentul acordării reducerilor comerciale în scopul eficientizării rezultatelor oricăror acţiuni în piaţă şi al atragerii de clienţi. Astfel, pe anumite perioade scurte, pot fi gândite anumite discounturi care să aducă eficientele comerciale urmărite fără a încalcă regulile de concurenţă.

  • Cum s-a ajuns ca un medic să plece din România la fiecare şase ore

    Migraţia are loc în special în rândul practicanţilor din ţările estice ale Europei, care merg să lucreze în vest, plecând, astfel, din ţările sărace, spre cele bogate ale continentului, arată o analiză Politico realizată pe baza datelor Comisiei Europene. Instituţia blocului comunitar a analizat fenomenul exodului personalului medical şi arată că aceste ţări, în definitiv, ajung să pregătească doctori pentru vecinii lor mai bogaţi.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Românii aspiră la un viitor cu maşini electrice

    Cei care îşi imaginează că din acest punct de vedere cetăţenii germani sunt cei mai optimişti se înşală. De fapt, europenii care se dovedesc a fi cei mai încrezători sunt românii, 68% dintre cei chestionaţi anticipând că vehiculele electrice vor fi în topul preferinţelor de cumpărare în următorul deceniu. Spre comparaţie, proporţia germanilor care pariază pe o asemenea ascensiune a maşinilor electrice este de doar 36%, iar a suedezilor, de 33%.

    Şi în alte privinţe opiniile europenilor din surse regenerabile. O opinie oarecum similară o au turcii (39%), suedezii (35%) şi britanicii (31%). De asemenea, 29% dintre români estimează că majoritatea energiei diferă când vine vorba despre cum vor arăta lucrurile în următorii 10 ani. De exemplu, 43% dintre germani prevăd că mai mult de jumătate din energia produsă în 2027 va proveni produse în ţară va fi regenerabilă. Mai puţin încrezători sunt cehii (18%) şi ungurii (17%).

    Roboţii care ajută în gospodărie vor deveni o prezenţă obişnuită peste 10 ani, apreciază 35% dintre cetăţenii turci. Şi românii stau bine la acest capitol al previziunilor, 31% dintre ei văzând ca foarte probabilă prezenţa roboţilor în casele lor în acest orizont de timp. În schimb, doar 18% dintre respondenţi din Marea Britanie, respectiv doar 17% dintre dintre participanţii la studiu din Ungaria îşi pot imagina cum, nu peste mult timp, roboţii le vor curăţa ferestrele, le vor găti sau le vor spăla rufele.

    Aceste rezultate fac parte din sondajul “Living in Europe”, în cadrul căruia E.ON şi Kantar EMNID au chestionat aproximativ 8.000 de persoane în Germania, Marea Britanie, Italia, Republica Cehă, România, Suedia, Turcia şi Ungaria în decembrie 2016.

     

  • Românii aspiră la un viitor cu maşini electrice

    Cei care îşi imaginează că din acest punct de vedere cetăţenii germani sunt cei mai optimişti se înşală. De fapt, europenii care se dovedesc a fi cei mai încrezători sunt românii, 68% dintre cei chestionaţi anticipând că vehiculele electrice vor fi în topul preferinţelor de cumpărare în următorul deceniu. Spre comparaţie, proporţia germanilor care pariază pe o asemenea ascensiune a maşinilor electrice este de doar 36%, iar a suedezilor, de 33%.

    Şi în alte privinţe opiniile europenilor din surse regenerabile. O opinie oarecum similară o au turcii (39%), suedezii (35%) şi britanicii (31%). De asemenea, 29% dintre români estimează că majoritatea energiei diferă când vine vorba despre cum vor arăta lucrurile în următorii 10 ani. De exemplu, 43% dintre germani prevăd că mai mult de jumătate din energia produsă în 2027 va proveni produse în ţară va fi regenerabilă. Mai puţin încrezători sunt cehii (18%) şi ungurii (17%).

    Roboţii care ajută în gospodărie vor deveni o prezenţă obişnuită peste 10 ani, apreciază 35% dintre cetăţenii turci. Şi românii stau bine la acest capitol al previziunilor, 31% dintre ei văzând ca foarte probabilă prezenţa roboţilor în casele lor în acest orizont de timp. În schimb, doar 18% dintre respondenţi din Marea Britanie, respectiv doar 17% dintre dintre participanţii la studiu din Ungaria îşi pot imagina cum, nu peste mult timp, roboţii le vor curăţa ferestrele, le vor găti sau le vor spăla rufele.

    Aceste rezultate fac parte din sondajul “Living in Europe”, în cadrul căruia E.ON şi Kantar EMNID au chestionat aproximativ 8.000 de persoane în Germania, Marea Britanie, Italia, Republica Cehă, România, Suedia, Turcia şi Ungaria în decembrie 2016.

     

  • Ce rămâne pentru România după revoluţia lui Macron în UE? “Nu mai avem de ales, trebuie să grăbim convergenţa reală cu UE ca să nu rămânem pe dinafară”.

    Este frumos când preşedintele Franţei popune ca fiecare elev sau student din UE să petreacă şase luni într-o altă ţară şi să înveţe cel puţin două dintre limbile vorbite în Uniunea Europeană. Dar cât de acceptabilă este unificarea unor taxe pe care o sugerează ambiţiosul preşedinte francez?

    Cititi mai multe pe www.zf.ro