Avansul monedei nationale a fost observat si fata de dolarul american, scaderea cursului de referinta fiind tot de 0,43 bani, la 2,9876 lei/euro.
Pe piata interbancara, tranzactiile cu moneda europeana se desfasurau in jurul orei 13:10 la un raport de 4,2139-4,2230 lei/euro, in timp ce pentru moneda americana, cursul se situa la 2,9843-2,9884 lei/dolar.
At the beginning of this year, in the midst of pessimistic economic forecasts and with the recent experience of the October depreciation of the RON, many experts (and BUSINESS Magazin readers, as well) were willing to believe it would be difficult to avoid an evolution of the exchange rate towards 5 RON/euro in the first half of the year. However, when we asked bankers in January to give us an exchange rate projection, not only none of them predicted a rate of over 4.50 RON/euro, but the majority went no further than 4.30 or even 4.10 RON/euro.
Eventually, reality matched the bankers’ predictions, with the exchange rate remaining at 4.2067 RON/euro on June 30 – decidedly very far from the ideal levels of 3.1 RON/euro in the summer of 2007, but also very remote from the apocalyptic scenarios of 5 RON/ euro or even higher. Now, history seems to repeat itself: after forecasts on the economic progression have changed several times over the last few months, and an 8% economic decline has become an official scenario, while the budget deficit is widening day after day, a collapse of the RON is something that many Romanians, especially those with loans in euros, continue to fear. In this context, it could be considered surprising that most commercial banks officials who agreed to answer BUSINESS Magazin’s questions gave moderate predictions that start from 4.1 RON/euro, and only on a few occasions reach 4.50 RON/euro.
The explanation lies mainly with the fact that the main pressure factor on the RON last year, the large balance of payments deficit, lost its impact due to the crisis, which caused a slowdown in economic activity and, implicitly, generated a decline in imports. ”The adjustment of the balance of payments’ current account is significant, from 12.5% last year to less than 6%, perhaps even 4% this year – and has been more than 100% covered via foreign direct investment,” says Mihai Bogza, chairman and CEO of Bancpost. However, Bogza says that if the economic policies implemented by the authorities do not fall within the limits agreed with the IMF, the external perception will be that Romania’s economic imbalance will deepen again.
And, if, under such a scenario, the IMF would cut off its funding, meant to pad the Romanian National Bank’s foreign exchange reserve, ”it is easy to imagine a scenario where foreign pressure on the exchange rate would escalate so much as to make the current level difficult to safeguard by the central bank,” says Mihai Bogza. As for how the Romanian economy will be affected by the evolution of the crisis worldwide, most bankers see the quality of economic policies to be implemented by the authorities as being decisive, a quality that cannot be judged without taking into consideration the risks posed by the electoral context of the next few months.
La fel ca in fiecare vara, le-am solicitat bancherilor un “pariu pe curs” – o estimare privind nivelul cursului valutar la sfarsitul anului. Cu putine exceptii, previziunile lor se incadreaza in intervalul 4,1-4,3 lei/euro, remarcabil de aproape de nivelul din luna iulie.
Mihai Bogza, presedintele si directorul general al Bancpost: Cred ca in momentul de fata principala problema a Romaniei nu este inflatia, ci declinul economic. (…)
Pentru decembrie previziunea lui Bogza este de 4,10-4,30 lei/euro.
Dragos Cabat, managing partner al companiei de consultanta si intermediere financiara Financial View: BNR va interveni probabil pentru mentinerea cursului pana la alegerile prezidentiale din noiembrie. Dupa aceea, vom vedea …
Pentru decembrie previziunea lui Cabat este 4 lei/euro.
Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank: Deprecierea leului ar crea presiuni inflationiste si o combinatie recesiune-inflatie mare(stagflatie) extrem de periculoasa.
Melania Hancila, directorul departamentului de cercetare si strategie de la Volksbank: Impactul dobanzilor asupra cursului de schimb s-a redus odata cu izbucnirea crizei financiare.
Gabriel Cretu, director al diviziei de retail banking a OTP: In cazul unei deprecieri excesive, consider ca BNR detine mijloacele necesare sa confere pietei un echilibru.
Cititi mai multe despre ce cred bancherii despre curs si dobanzi in articolul Cat va fi cursul leu/euro in iarna.
La inceputul anului, in febra previziunilor pesimiste despre economie si cu experienta recenta a deprecierii din octombrie a leului, multi (inclusiv dintre cititorii BUSINESS Magazin) erau dispusi sa considere ca ar fi greu de evitat o alunecare a cursului catre 5 lei/euro in prima jumatate a anului. Cu toate acestea, cand le-am solicitat bancherilor, in ianuarie, estimari de curs pentru sfarsitul lunii iunie, niciunul nu a avansat un nivel mai mare de 4,50 lei/euro, iar majoritatea s-au oprit inainte de 4,30 sau chiar de 4,10 lei/euro.
In cele din urma, evenimentele le-au dat dreptate bancherilor, iar la 30 iunie cursul a ramas la 4,2067 lei/ euro – e adevarat, foarte departe de pragurile de vis din vara lui 2007, cand un curs de 3,1 lei/euro era o realitate, insa la fel de departe de scenariile apocaliptice in care am fi ajuns la 5 lei/euro sau si mai mult. Acum, situatia pare sa se repete; atata timp cat previziunile privind mersul economiei s-au schimbat de mai multe ori cu 8% a economiei a ajuns un scenariu vehiculat in mod oficial, iar deficitul bugetar creste pe zi ce trece, o prabusire a leului e lucrul de care multi dintre concetatenii nostri, in special cei cu credite in euro, se tem in continuare. Intr-un asemenea context, poate mira faptul ca majoritatea reprezentantilor bancilor comerciale ce au acceptat sa raspunda la ancheta BUSINESS Magazin au avansat tot estimari moderate, care incep de la 4,1 lei/euro si in doar cateva ocazii ajung la 4,50 lei/euro.
Explicatia tine in primul rand de faptul ca principalul factor care a apasat pe leu anul trecut, respectiv deficitul mare al balantei de plati, si-a pierdut din influenta din cauza crizei, care a redus activitatea economica si implicit a dus la reducerea importurilor. âAjustarea contului curent al balantei de plati este semnificativa (de la 12,5% anul trecut la sub 6%, poate chiar 4% anul acesta) si suficienta (in primele cinci luni ale anului 2009, deficitul contului curent a fost acoperit in proportie mai mare de 100% de investitiile straine directe)â, declara Mihai Bogza, presedintele si directorul general al Bancpost. Guvernatorul BNR a sustinut aceeasi idee saptamana trecuta, atunci cand a comentat perspectiva inflatiei si a leului pentru urmatoarele luni: atata vreme cat deficitul de cont curent este acoperit integral de investitii straine directe si are toate sansele sa scada si in urmatoarea perioada, iar datoria externa pe termen scurt s-a redus, nu sunt motive sa ne asteptam la o depreciere a leului sau la variatii bruste de curs.
“Sunt unii, saracii, care asteapta de sase luni sa se faca cursul 4,7 lei/euro si din plictis au scos rapoarte”, a comentat Mugur Isarescu, referindu-se la partenerii lui traditionali de dispute indirecte – analistii, in special ai grupurilor financiare straine, care n-au incetat din toamna trecuta incoace fie sa prezica o cadere abrupta a leului, fie sa atribuie exclusiv unor interventii ale BNR in piata faptul ca moneda nationala si-a mentinut si isi mentine stabilitatea. Datoria externa a Romaniei pe termen scurt, unul dintre factorii de risc pentru economie si implicit de presiune asupra cursului valutar, a scazut in ultimele luni, in favoarea celei pe termen lung: in aprilie, datoria pe termen scurt s-a redus cu nu mai putin de 400 de milioane de euro fata de nivelul din martie, iar tendinta a continuat, incurajata si de eliminarea de catre BNR a obligatiei bancilor de a constitui rezerve minime pentru resursele atrase cu scadenta mai mare de doi ani.
Cat despre contul curent al balantei de plati, analistii de la Bank of America Securities-Merrill Lynch, in mod obisnuit zgarciti cu optimismul, scriau la sfarsitul lui iulie ca Romania va avea in acest an un deficit de 3,9% din PIB – estimare inferioara celei de 5% formulate in iunie.In ceea ce o priveste, Banca Nationala estimeaza ca deficitul extern se va reduce anul acesta la jumatate fata de nivelul de anul trecut, adica la circa 6% din PIB, ceea ce va permite reducerea in continuare a dobanzii de politica monetara, ajunsa acum la 8,5% pe an, si implicit coborarea in continuare a dobanzilor la depozite si la credite.
Polonia va conduce plutonul tarilor central- si est-europene care vor adopta moneda unica europeana in urmatorul deceniu, avand sanse sa intre in zona euro in 2014-2015, conchide un raport al Morgan Stanley publicat saptamana trecuta.Cu doar cateva zile inainte, ministrul de finante bulgar Simeon Djankov declara ca guvernul de la Sofia a inceput deja sa pregateasca documentatia pentru a solicita oficial intrarea tarii, incepand din noiembrie, in Mecanismul European al Ratelor de Schimb (ERM II), care preceda cu doi ani aderarea la zona euro.
Conform raportului Morgan Stanley, Polonia a abandonat luna trecuta tinta initiala, de a adopta euro in 2012, din cauza situatiei nesatisfacatoare a finantelor publice, a cursului de schimb volatil si a lipsei consensului politic al partidelor. Varsovia urmeaza sa anunte in urmatoarele luni noul termen asumat pentru aderarea la zona euro. Pasquale Diana, economist la Morgan Stanley din Londra, afirma insa ca nu numai Polonia are asemenea probleme, stiut fiind ca la ora actuala niciun stat comunitar din zona nu indeplineste criteriile de convergenta cerute pentru adoptarea euro. Un deficit fiscal limitat la 3% din PIB este “o perspectiva indepartata” pentru toate tarile estice membre ale UE, apreciaza Pasquale Diana. In Polonia, Cehia si Romania, deficitele vor oscila in jur de 6% din PIB in acest an, vor fi chiar mai mari in 2010 si este improbabil sa fie aduse la nivelul optim pana in 2013-2014.
Ponderea datoriei publice in PIB se apropie “periculos” de 60% in Polonia si de 80% in Ungaria. Totusi, dupa Polonia, cele mai mari sanse de a adera la euro dupa 2015 le-ar avea Ungaria, Bulgaria si Romania, considera economistul. Criteriile de convergenta pentru adoptarea euro se refera la limite maxime pentru deficitul bugetar (3% din PIB), datoria publica (60% din PIB), inflatie (maximum 1,5% peste media celor trei state din zona euro cu cea mai mica inflatie), dobanzi (rata nominala a dobanzii pe termen lung trebuie sa fi e cu cel mult 2% peste aceea din cele trei tari ale zonei euro cu cea mai mica inflatie) si curs de schimb (marja de fluctuatie de plus/maxim 15% fata de un reper fix de curs pe parcursul a doi ani consecutiv).
Pentru Bulgaria, declaratia lui Djankov este in primul rand o proba de ambitie a noului cabinet instalat dupa alegerile din iulie. In varsta de 39 de ani, fostul economist- sef al Bancii Mondiale si-a preluat mandatul anuntand o prognoza economica mai proasta decat cea a fostului guvern socialist (-6,3% in 2009) si criticand starea deplorabila in care spune ca fosta guvernare a lasat bugetul. Bulgaria ramane cea mai saraca dintre statele estice membre ale UE, dar are un atu sau cel putin asa lasa sa se inteleaga autoritatile: consiliul monetar, care din 1997 incoace leaga cursul leva de euro. Acest regim monetar va permite Bulgariei sa faca fata mai bine restrictiilor din ERM II, considera finantistii de la Sofia.
Sublinierea avantajului reprezentat de legarea levei de euro este foarte importanta acum, cand dezastrul economic din Letonia, alta tara cu consiliu monetar (si ea aspiranta la zona euro), a aprins multe discutii despre oportunitatea renuntarii la acest regim, dar si despre efectele in lant pe care schimbarea regimului monetar dintr-o tara le-ar avea in toata regiunea. O analiza a EFG Eurobank, grupul elen care in Bulgaria detine Postbank, sustine ca aranjamentul de curs valutar din Bulgaria este mult mai sustenabil decat cel din tarile baltice gratie rezervelor valutare mai mari, situatiei mai bune a finantelor publice, expunerii mai reduse la criza si unui sistem bancar mai bine capitalizat.
In plus, Simeon Djankov estimeaza ca inflatia anuala va scadea la 2,8% pana la sfarsitul lui 2009. Contextul greu previzibil al crizei face insa ca orice estimare economica, si cu atat mai mult cele ce privesc evenimente plasate in urmatorul deceniu, sa fie luata cu o doza serioasa de indoiala. Nu mai departe de luna aprilie, agentia de rating Fitch aprecia ca datele probabile de adoptare a euro vor fi 2013 pentru Estonia, Lituania si Polonia, 2014 pentru Cehia, Ungaria si Letonia, respectiv 2015 pentru Bulgaria si Romania.
Primele tranzactii de miercuri s-au realizat la 4,2150 – 4,2180 lei/euro, mai sus decat nivelul de la inchiderea de marti, de 4,2110 – 4,2130 lei/euro.
Ulterior, cotatiile au continuat sa creasca si au atins un maxim de 4,2190 – 4,2220 lei/euro, insa in jurul orei 10:00 au revenit la nivelul de la deschidere.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro.
“In ciuda problemelor cu care s-a confruntat piata financiara in ultimul timp, bancile raman angajatorii care ofera cele mai mari salarii si e greu de crezut ca vor fi detronati prea curand”, spune Dragos Gheban, business development manager al companiei de recrutare Catalyst Recruitment Solutions. Media salariala din banci ajunge la 1.500 de euro pe luna, insa salariile la nivel de top management pleaca de la 6-7.000 de euro si urca pana la 20.000 de euro, fara bonusuri, care pana anul trecut puteau duce la dublarea salariului de baza.
Aproape la fel de fericiti sunt angajatii din industria IT si din sectorul bunurilor de consum (FMCG), doua domenii ale caror particularitati le fac sa isi permita in continuare salarii peste media pietei. In ceea ce priveste informatica si telecomunicatiile (IT), aici s-a simtit mai putin criza, iar companiile nu au fost nevoite sa faca restructurari radicale ale bugetelor. Piata are inca un deficit de specialisti, asa incat nu multi angajatori din IT isi pot permite sa se zgarceasca atunci cand vor sa puna mana pe un om cu adevarat bun. La fel stau lucrurile si pentru industria bunurilor de larg consum: cererea de consum inca se mentine la cote rezonabile, vanzarile nu au scazut dramatic si, drept urmare, nici salariile celor ce lucreaza in companiile de profil.
Un loc bun in top si-au pastrat transporturile aeriene, energia si petrolul, trei dintre domeniile cu state vechi in privinta generozitatii cu care isi recompenseaza angajatii. Aici, salariul mediu variaza intre 600 si 900 de euro, iar marjele cresc semnificativ de la nivelul de middle management in sus.
Daca anul trecut in top isi gaseau locuri fruntase si industria auto si consultanta imobiliara, prabusirea ambelor piete a facut ca anul acesta sa nu se mai afle nici macar intre primele 10 domenii cu cele mai mari salarii. “Acolo, componenta variabila avea o pondere foarte mare. Din acest motiv, veniturile celor ce lucreaza in aceste domenii s-au redus cu aproape 70%”, spune George Butunoiu, managing partner al firmei de executive search George Butunoiu Ltd. Tot pe baza de comisioane se lucreaza si in avocatura, un alt domeniu unde s-a castigat si continua sa se castige foarte bine. Veniturile medii ale avocatilor si ale juristilor ajung lejer la 2.500 de euro pe luna, insa din aceste sume salariul fix reprezinta un procent destul de mic.
La polul opus se afla cei ce lucreaza in hoteluri si restaurante si ale caror salarii sunt mai mici decat salariul mediu pe economie. Potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica, angajatii din acest domeniu sunt platiti in medie cu echivalentul a aproximativ 200 de euro pe luna.
In ceea ce priveste functiile cel mai bine platite, pe primele locuri, dupa directorul executiv, directorul general sau directorul de tara se afla directorii financiari, de vanzari sau de marketing, ale caror salarii medii ajung la cateva mii de euro pe luna.
Nu trebuie uitati angajatii de la stat, care nu se pot plange de castiguri prea mici. Salariile lor au crescut in februarie si martie cu marje cuprinse intre 16 si 36% fata de aceeasi perioada a anului trecut, fiind printre putinele care nu au fost amenintate nici de inghetare, nici de scadere. Majorarea salariilor primite de bugetari vine dupa ce Guvernul anunta la inceputul anului ca va reduce semnificativ cheltuielile cu personalul platit din bugetul de stat. Scaderea pe care o anunta atunci Executivul era de 20% fata de nivelul din 2008. In primele trei luni ale anului, cheltuielile cu personalul in sectorul public au ajuns la 4 miliarde de euro, cu 50% mai mult fata de primul trimestru al anului trecut.
Salariul mediu nominal net a crescut in luna aprilie cu 9,8% fata de aceeasi perioada a anului trecut, la 1.408 lei (in euro inseamna 335 de euro, respectiv o crestere reala de 3,1%). Din sectorul public, angajatii cel mai bine platiti sunt cei din administratie, aparare si asigurari sociale, unde nivelul mediu al salariului a fost de 2.065 de lei (circa 490 de euro). Conform Institutului National de Statistica, in aprilie, fata de martie, au scazut salariile in invatamant (cu 13,9%) si in administratia publica (cu 10,1%).
Moneda nationala a castigat teren de la 4,2186 la 4,2095 lei/euro, la deschiderea sedintei interbancare de vineri, in conditiile in care mai multe monede din regiune s-au apreciat fata de euro. "Sentimentul de pe pietele financiare este pozitiv si valutele din regiune se apreciaza, in urma raspunsurilor presedintelui Rezervei Federale, Ben Bernanke, adresate de membrii Congresului, in cadrul audierilor legate de afacerea Bank of America – Merill Lynch", a declarat pentru Mediafax un dealer.
Cotatiile au coborat treptat, iar la ora 10:30 bancile cumparau un euro cu 4,2050 lei si il vindeau cu 4,2125 lei. Pe piata valutara internationala, cursul monedei americane a oscilat intre 1,3983 si 1,4062 dolari/euro. Pe piata monetara, dobanzile la depozitele pentru o zi se mentin la niveluri ridicate, de 10% – 10,15%, in timp ce dobanzile pentru sumele plasate pe termen de o saptamana, sunt cuprinse intre 10% si 11%.
Restanţa medie a românului rău-platnic, cu credite la bănci, a ajuns la 643 de euro în luna martie, echivalentul a două salarii medii nete pe economie, potrivit datelor băncii centrale. Faţă de finele anului trecut, cifrele au crescut îngrijorător iar restanţa medie (la creditele populaţiei), mai mare de 30 de zile, s-a mărit cu 96 de euro, de la 547 de euro – adică un salariu şi jumătate. În cele trei luni, însă, şi numărul restanţierilor a crescut cu peste 61.000. Astfel, până în luna martie, la nivelul întregului sistem bancar existau aproximativ 511.200 de persoane fizice într-o asemenea situaţie, suma neîncasată de bănci fiind de 1,39 miliarde de lei (echivalentul a 328 milioane de euro).
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Analistii BCR mentin scenariul inversarii ulteriorare a trendului de apreciere, insa varful miscarii de depreciere anticipat pentru septembrie a fost corectat la 4,30 lei/euro fata de 4,40 lei/euro in varianta anterioara. Pentru decembrie ramane prognoza de 4,30 lei pentru un euro, cu perspectiva unui nou episod de apreciere in prima parte a lui 2010. Pe baza informatiilor acumulate in ultimele luni, BCR
si-a revizuit estimarile privind principalii indicatori macroeconomici pe 2009, anticipand contractia PIB cu 2,1%, fata de prognoza anterioara care indica o crestere de 1,2%.
Cititi mai multe pe www.zf.ro