BusinessMagazin

Tag: deficit

  • Basescu: In octombrie trebuie analizata posibilitatea discutarii unui nou acord cu FMI

    “Propunerea mea catre dumneavoastra este ca, cu ocazia vizitei
    din octombrie, sa ne uitam la viitorul acord intre Romania si FMI,
    sa vedem daca solutia corecta este extinderea actualului acord sau
    de a avea un acord de tip precautionary. In acelasi timp, cautam sa
    continuam impreuna reformele structurale si absorbtia fondurilor
    europene. Este necesara crearea spatiului fiscal necesar pentru
    absorbtia fondurilor”, a spus Traian Basescu.

    Jeffrey Franks si-a exprimat acordul cu seful statului roman.
    “Asa cum va amintiti, la ultima noastra vizita, am subliniat faptul
    ca exista nevoie disperata de multi bani europeni pentru
    infrastructura de aici si cheia este eliminarea barierelor din
    sectorul public care ingreuneaza absorbtia fondurilor bugetare”, a
    spus Franks.

    Cititi mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Noul ministru de Finante: Execut si firma nevestei, daca are datorii

    * Salariul minim

    “Se discuta, unii spun sa fie peste 700 de lei, altii 600 de
    lei. Vom vedea, trebuie sa avem grija, daca il ducem la 700, sunt
    avantaje, adica oamenii vor fi platiti la vedere, dar exista riscul
    sa scada locurile de munca. Asa ca trebuie sa gasim un nivel optim,
    o sa vedem la discutiile pe care le voi avea cu sindicatele si cu
    patronatele.”

    * Deficitul bugetar

    “Sa depasim nivelul deficitului bugetar de 4,4%, cat ar fi
    deficitul pe 2011. Asta ne dorim in bugetul de anul viitor, bani
    pentru investitii si pentru cofinantare la atragerea de fonduri
    europene.”

    * Firma la care sotia sa este administrator si care are o
    datorie de 400.000 lei la ANAF

    “Nu stiu de situatia aceasta, probabil ca e o raportare mai
    veche cea pe care ati vazut-o, dar daca e asa, o sa cer lucrul
    acesta, toate firmele cu datorii vor fi executate silit, indiferent
    cine este administrator.”

    Cititi mai multe pe www.gandul.info.

  • Trichet: Toti cei responsabili de politica economica trebuie sa sustina reformele de convergenta cu zona euro

    Toti cei responsabili de politica economica a Romaniei, “fara
    exceptie”, trebuie sa fie angajati in promovarea unei politici
    fiscale sanatoase si a unor reforme structurale coerente, care sa
    sustina procesul de convergenta cu zona euro, pentru ca “nu exista
    un inlocuitor pentru politicile economice sanatoase si orientate
    spre stabilitate”, a afirmat Trichet, prezent la concertul special de la
    Ateneul Roman, organizat cu ocazia sarbatoririi a 130 de ani de la
    infiintarea Bancii Nationale a Romaniei.

    Seful BCE a calificat drept “plin de provocari” procesul de
    ajustari fiscale, financiare si structurale necesare Romaniei si a
    incurajat Guvernul sa ia “deciziile indraznete de care e nevoie”
    pentru a face posibila o crestere economica sustenabila pe termen
    mediu si lung.

    Jean-Claude Trichet a felicitat BNR pentru felul cum a gestionat
    politica monetara “in imprejurari atat de dificile” si pentru
    contributia sa la stabilitatea financiara a tarii, prin politicile
    sale “sanatoase” de supraveghere a sistemului financiar. “Exista
    motive intemeiate pentru faptul ca BNR a devenit una dintre cele
    mai respectate institutii publice in aceasta tara”, a continuat
    el.

    “Profit de aceasta ocazie pentru a sublinia cat de importanta
    este independenta bancii centrale, afirmata de legislatia Uniunii
    Europene”, a adaugat presedintele autoritatii monetare
    europene.

    In privinta procesului de convergenta cu zona euro, guvernatorul
    BNR a mentionat recent pentru prima oara posibilitatea ca tinta
    privind adoptarea euro in 2015 sa fie rediscutata “daca nu mai e
    credibila si daca evolutiile duc spre altceva”, desi a precizat ca
    banca centrala continua “sa se bata” pentru ea. Criteriile de
    convergenta nominala prevad ca inflatia sa nu urce cu peste 1,5%
    peste media din cele mai performante trei state ale eurozonei,
    deficitul fiscal sa nu fie mai mare de 3% din PIB si datoria
    publica sa nu treaca de 60% din PIB, la care se adauga stabilitatea
    cursului monedei, care timp de doi ani trebuie sa varieze cu mai
    putin de 15% in raport cu o paritate fixata fata de euro.

    Pana acum, punctul forte al Romaniei a fost faptul ca a avut
    mereu o datorie publica mult mai mica decat plafonul cerut de zona
    euro, insa in ultimul an a crescut sustinut – la nivelul lunii
    iunie era de 34% din PIB. BNR a modificat prognoza de inflatie
    pentru 2011, de la 2,8% la 3,1%, dupa ce pentru anul in curs,
    estimarea privind rata inflatiei a fost majorata de la 3,7% la
    7,8%. In privinta deficitului bugetar, programul cu FMI si Comisia
    Europeana prevede incadrarea pana la sfarsitul anului in plafonul
    de 6,8% din PIB.

  • Ministrul ungar al economiei: “Au nevoie de acord cu FMI numai tarile care n-au incredere in ele insele”

    Guvernul are prognoze privind o intrare abia din 2013 intr-o
    epoca de “crestere dinamica si sustenabila la nivel mondial”, scrie
    Portfolio.hu,
    avand in vedere ca pentru moment se profileaza un nou val de
    recesiune in SUA, manifestat pe piata imobiliara, si ca este
    “imprevizibil inca daca aceasta se va reverbera in sistemul bancar
    inca o data, mai ales ca toata lumea face tot posibilul ca sa evite
    asa ceva”.

    Prin urmare, Matolcsy recomanda ca “orice masura pe care o vom
    avea in vedere sa porneasca de la premisa ca un al doilea val al
    recesiunii planeaza asupra noastra si ca trebuie sa ne pregatim
    pentru aceasta eventualitate”.

    N-AVEM NEVOIE DE FMI

    Ministrul a confirmat ca Ungaria nu intentioneaza sa apeleze la
    FMI sau la alti creditori institutionali externi pentru finantare
    si ca dupa ce linia de credit actuala cu FMI expira in octombrie,
    guvernul sau nu va incerca sa obtina un nou acord, “pentru ca nu
    are nevoie”.

    “Au nevoie de astfel de acorduri numai tarile care n-au
    incredere in ele insele si care nu se bucura de increderea pietelor
    financiare”, a spus Matolcsy. Dupa el, increderea investitorilor in
    economia ungara a fost recastigata in vara, iar guvernul a ales
    intre cele doua variante pe care le avea in fata – “o politica de
    supravietuire” (cu FMI) sau “o politica economica indrazneata”, din
    pacate “neinteleasa inca” de analistii financiari din Ungaria.

    Gyorgy Matolcsy a insistat ca tara sa va fi capabila sa
    finanteze exclusiv prin apelul la pietele financiare deficitul
    bugetar pana in 2013, ca si sa-si plateasca datoria de pe urma
    titlurilor de stat care vor ajunge la scadenta in acest interval,
    de circa 11 miliarde de euro. Fara a anunta o tinta oficiala de
    deficit pentru 2011, ministrul a adaugat ca intr-un asemenea climat
    de criza, Ungaria nu are nicio marja de actiune pentru a stimula
    economia prin majorarea deficitului bugetar, care este “strict
    interzisa”. Pentru anul in curs, tinta este de 3,8% din PIB.

    Daca parghia fiscala nu-i mai e accesibila, oficialul ungar
    indica in schimb parghia fondurilor europene, care ar trebui
    regrupate si optimizate fiscal, precum si cea monetara, nu prin
    curs sau dobanzi, ci prin “instrumente de piata monetara pe care le
    folosesc Rezerva Federala sau Banca Centrala Europeana”, desi banca
    centrala a Ungariei nu e de acord cu astfel de metode, pentru ca
    piata le va putea sanctiona imediat drept recurs la tiparnita de
    bani.

    “Comentariile de acum ale ministrului tind sa confirme ideea ca
    guvernul e mai atent la alegerile locale din 3 octombrie si vrea
    sa-si contureze o strategie si sa ia masuri abia dupa aceea”, a
    comentat Janos Samu, analist la Concorde Securities din
    Budapesta.

  • Ungaria trebuie sa reduca deficitul bugetar sub 3% din PIB anul urmator

    Autoritatile de la Budapesta trebuie sa se concentreze asupra
    disciplinei fiscale in loc sa incerce sa obtina aprobare pentru
    a-si creste deficitul bugetar, a spus Rehn in interviul acordat
    Vasarnapi Hirek.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Europa se pregateste de o toamna furtunoasa




    Dupa agitatia din mai si iunie, cand criza datoriilor din zona
    euro a facut valuri pe pietele financiare si a generat greve si
    demonstratii care in Grecia au ajuns la violente, analistii straini
    citati de Reuters apreciaza acum ca Europa ar putea traversa o
    noua perioada tensionata, desi temerile de o destramare a zonei
    euro si de desfiintare a monedei unice au fost depasite.

    Exista o serie de factori de risc, care in Europa de Vest sunt
    legati de grevele si manifestatiile organizate de sindicate, in
    Europa de Est si tarile baltice de dificultatile negocierilor cu
    FMI, iar intr-o serie de tari de pe continent, cum ar fi Italia, de
    eventualitatea unor alegeri anticipate.

    “Editiile ziarelor din septembrie si octombrie vor fi aproape
    sigur pline de stiri cu demonstratii de strada, mai ales in Spania
    si Grecia. Vor fi lucruri interesante cu siguranta”, sustine David
    Lea, analist la Control Risks Group din Londra, citat de Reuters.

    In privinta Europei de Est, riscurile s-ar lega mai ales de
    parcursul dificil al negocierilor cu FMI si de conditiile dure
    impuse de institutie unor tari greu afectate de recesiune, ca
    Letonia, Romania si Ungaria.

    “Evenimentele din Ungaria, Romania si Letonia sunt separate,
    sunt povesti care nu au legatura intre ele. Dar daca ai probleme
    deja in trei tari concomitent, atunci apare perceptia de ‘Europa de
    Est in criza’, ceea ce poate avea un impact mai larg pe piata”,
    considera Jon Levy, analist la Eurasia Group. In plus, o serie de
    banci occidentale, in special din Austria si Suedia, au expunere
    mare in Europa de Est si in tarile baltice si raman vulnerabile la
    orice evolutie negativa din aceasta parte de continent, sunt de
    parere comentatorii straini.

    Intr-un raport asupra evolutiei monedelor din Europa de Est
    difuzat in urma cu cateva zile, Nicolae Covrig, analist financiar
    in cadrul Raiffeisen Bank Romania, a apreciat ca “pe masura ce
    vacanta de vara se incheie si se apropie toamna, ne asteptam la mai
    multa volatilitate pe piata valutara si consideram ca miscarile vor
    fi mai degraba in sensul deprecierii leului”, atata vreme cat este
    de asteptat “o anumita deteriorare” la nivelul monedelor din
    regiune, de la forint pana la coroana ceha, iar “tensiunile
    politice sunt de asteptat sa creasca pe piata locala”. De la
    nivelul curent de 4,22-4,24 lei/euro, analistul se asteapta ca pana
    la sfarsitul lui septembrie, cursul sa ajunga la 4,40 lei/euro.

  • Deficitul bugetar a urcat cu aproape doua miliarde lei in iulie, ajungand la 3,9% din PIB

    Deficitul bugetar a fost rezultatul unor venituri totale de 93,3
    miliarde lei, mai mari cu 1,2% comparativ cu perioada similara din
    2009 , si a unor cheltuieli de 113,3 miliarde de lei, cu 3,2% peste
    cele din primele sapte luni ale anului trecut.

    Pe venituri, cresterea incasarilor din TVA s-a inregistrat
    indeosebi pe lunile iunie si iulie, influenta din majorarea cotei
    de la 19% la 24% urmand a se reflecta incepand cu august.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Astarastoae: Cred ca deficitul de medici este in medie de aproximativ 35%, poate ajunge si la 70%

    “Cred ca deficitul de medici este foarte mare . Spre exemplu,
    exista un spital in Sighetul Marmatiei unde lucreaza mai multi
    medici pensionari decat doctori activi”, a spus profesorul Vasile
    Astarastoae, care a adaugat ca o situatie dificila este
    inregistrata si in judetul Vaslui. In opinia presedintelui CMR,
    decizia primului ministru de a nu debloca posturile denota
    inconstienta.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Cosmetica fiscala pentru Europa de Est

    Comisia Europeana a anuntat ca va da un raspuns inainte de 6
    septembrie, insa ar fi o surpriza sa aprobe propunerea, intrucat ea
    ar insemna rescrierea regulilor Pactului de Stabilitate si de
    Crestere (cele care impun si regula deficitului nu mai sus de 3%
    din PIB si cea a datoriei publice nu mai sus de 60% din PIB) si ar
    nemultumi evident Germania, dupa ce state ca Grecia, Spania, Italia
    au incalcat pana acum ani la rand regulile.

    Interesant e ca in Ungaria, care va prelua presedintia UE la 1
    ianuarie 2011 si a anuntat deja ca vrea sa initieze o revizuire a
    Pactului, exista deja opinia ca daca s-ar aproba propunerea, ea ar
    fi “doar un pic mai mult decat o revizuire cosmetica”, dupa cum s-a
    exprimat seful Consiliului Fiscal de la Budapesta, Gyorgy Kopits,
    mai ales pentru ca pietele financiare, care au taxat dur
    indisciplina fiscala a statelor din zona euro, nu vor accepta drept
    credibile niste cifre modificate in acest fel.

  • Germania, locomotiva economica a Europei sau poveste izolata de succes?

    Anul trecut, PIB a scazut cu 4,7%, insa redresarea va fi atat de
    rapida, incat va deveni comparabila cu recordul de crestere din
    2006, de 3,4%, considera Bundesbank. Imbunatatirea nivelului de
    ocupare a fortei de munca va stimula consumul, iar statul va putea
    reduce deficitul fiscal mai rapid decat prevazuse, “probabil la mai
    putin de 5% din PIB”.

    Raportul Bundesbank pe luna august vine dupa recenta statistica
    pe trimestrul al doilea, care a relevat o crestere a PIB de 2,2%
    fata de trimestrul anterior (4,1% fata de aprilie-iunie 2009), cea
    mai mare din 1990 incoace. Banca sustine ca mai mult de jumatate
    din caderea productiei ca efect al crizei
    a fost recuperata    , gratie “conditiilor favorabile atat pe plan
    intern, cat si extern”, care au facut ca Germania sa redevina
    locomotiva economica a Europei.

    Exista insa mai multe semne de intrebare asupra acestui
    optimism. Unul ar fi ca Germania este vazuta de multi analisti ca o

    poveste izolata de succes     in ansamblul zonei euro, nu ca o
    locomotiva, atata vreme cat tari ca Irlanda, Portugalia, Grecia sau
    Spania continua sa fie taxate de investitori prin randamente mult
    mai inalte decat cele pentru obligatiunile germane, din cauza
    problemelor structurale nerezolvate din economiile lor.
    Obligatiunile pe zece ani ale Spaniei, de pilda, se tranzactioneaza
    la peste 1,5% peste nivelul celor germane, in timp ce inainte de
    criza aveau cam acelasi nivel de dobanda.

    CRESTERE DE DOAR 1,5% LA ANUL

    Pe de alta parte, intr-o nota publicata recent, insasi Deutsche
    Bank ridica semne de intrebare asupra durabilitatii acestei
    cresteri a PIB rezultate aproape exclusiv din exporturi catre tari
    capabile sa absoarba exporturile respective si din stimulente
    acordate de stat pentru angajarea de personal si pentru anumite
    industrii.

    Deutsche Bank, care estima inca de la inceputul anului ca in
    2010 economia germana va creste cu 2%, iar acum este chiar mai
    optimista decat Bundesbank, prevazand o crestere de 3,5%, atrage
    atentia ca ambele motoare – exporturile si stimulentele prin
    investitii cu bani de la stat – isi vor epuiza forta de turatie
    spre sfarsitul lui 2010 si pe parcursul lui 2011. Indicele
    achizitiilor in industria prelucratoare, considerat relevant pentru
    perspectiva economiei, scade de cateva luni incoace in tari ca
    Franta sau Marea Britanie, parteneri comerciali majori ai
    Germaniei, ca si in SUA si China. Masurile de austeritate bugetara
    luate in mai toate tarile europene, inclusiv in Germania, vor
    sfarsi la randul lor prin a afecta nivelul cererii, mai ales ca noi
    programe de stimulare a unor sectoare industriale, a consumului ori
    a ocuparii fortei de munca sunt excluse, in ciuda avertismentelor
    SUA ca fara noi programe de stimulare din partea guvernelor,
    economia globala risca un al doilea val de recesiune.

    Deutsche Bank prevede, asadar, ca fata de o majorare de 12% a
    exporturilor asteptata pentru acest an, la anul nu va mai fi spatiu
    decat pentru 6%, iar economia in ansamblu va reusi doar o crestere
    de 1,5%.