BusinessMagazin

Tag: Cluj

  • Un clujean a străbătut 230.000 de kilometri pe patru continente făcând autostopul – GALERIE FOTO

    Timotei Rad, un tânăr clujean pasionat de cartografie şi aventură,a străbătut în trei ani 230.000 de km pe patru continente făcând autostopul, fiind luat la ocazie cu maşina poliţiei în Columbia şi Chile, cu o ambulanţă în Ucraina, cu un camion al armatei ruse sau cu o maşină a jandarmeriei franceze, scrie Mediafax.

    Visul lui Timotei Rad de a face înconjurul lumii cu autostopul a început când acesta avea doar 70 de euro în buzunar, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    ”Am descoperit fascinaţia de vedea lumea cum visam când eram copil”

    Timotei Rad are 30 de ani, vorbeşte fluent engleză, spaniolă şi maghiară, iar în 2012 a început aventura vieţii sale, printr-o întâmplare, după ce şi-a propus să obţină informaţii despre prima hartă elaborată de un român, necesară pentru licenţă.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Banca Transilvania raportează un profit contabil de 2,4 miliarde de lei în 2015, maxim istoric

    Horia Ciorcilă preşedintele băncii din Cluj: „Suntem preocupaţi de eficien­ti­zarea, în continuare, a modelului nostru de business, de investiţii în oameni şi în tehnologie“.

    Banca Transilvania (TLV) a înregistrat în 2015 un profit net contabil de 2,4 miliarde de lei, în creş­te­re cu 456% faţă de anul precedent, ca urmare a înre­gis­tră­rii câştigului de 1,6 mld. lei din tranzacţia de preluare a Volksbank România.

    Activele totale ale băncii au avansat anul trecut cu 32,6%, până la 47,2 miliarde de lei, ca urmare a inte­grării Volksbank. Acesta este primul bilanţ şi cont de profit şi pierdere ce include ambele entităţi.

    Veniturile nete din dobânzi ale băn­cii au urcat cu 21%, până 1,4 mi­liar­de de lei. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Sfatul de business al săptămânii de la Adrian Crivii, director general al Darian: „Schimbarea e cel mai benefic element din viaţa unui întreprinzător şi cel mai important furnizor de oportunităţi”

    ADRIAN CRIVII a fondat în urmă cu mai bine de 25 de ani firma de evaluare Darian, unul dintre liderii pieţei de profil. Doctor în economie, Adrian Crivii a fost, între 1984 şi 1990, cercetător ştiinţific în cadrul Institutului de Tehnică de Calcul filiala Cluj, unde a învăţat rigoarea şi şi-a dezvoltat abilităţile de a găsi soluţii creative. „Mi-a plăcut întotdeauna să lucrez cu elemente necorporale, cu idei, cu dorinţa de a crea ceva nou. Nu am agreat niciodată activitatea comercială de vânzare de bunuri.“ În iarna anului 1990, povesteşte Crivii, activitatea în cadrul institutului a început să decadă. „Era o lume efervescentă, se năştea o nouă economie şi pentru mine a fost o provocare mare să încerc să fac altceva. Am înţeles atunci că vechiul drum, cariera de consultant ştiinţific, nu prea mai are un viitor în România. Am riscat şi am decis să devin antreprenor.“ Deşi erau vremuri foarte neclare, tulburi din punct de vedere social şi economic, a ales să fie propriul stăpân, fiind sprijinit de primul său asociat, Danilo Bertazzo. În numai câteva luni de la momentul în care a încolţit ideea aventurii antreprenoriale, a reuşit să depăşească tot lanţul birocratic de înfiinţare a unei companii într-o legislaţie cvasiinexistentă. „În noiembrie 1990 am deschis un birou, împreună cu câţiva dintre colegii mei de la ITC, în apartamentul în care locuiam în Cluj- Napoca.“ De-atunci, Darian a parcurs un drum lung şi a ajuns la 60 de colaboratori şi o cifră de afaceri de 2,5 milioane de euro în 2014.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AţI DEPĂŞIT?

    Unii întreprinzători se confruntă în permanenţă cu momente dificile provocate de riscuri de piaţă, situaţii financiare delicate, modificări de legislaţie sau probleme cu resursele umane. În 1991, la un import de produse soft, am investit 50.000 dolari, la un curs de aproximativ 60 lei pe dolar, şi am fost obligat să recuperez suma investită la un curs de 220 lei pe dolar. Deşi profitul din vânzare ar fi trebuit să fie relativ consistent, tranzacţia a generat o pierdere serioasă (din pricina cursului valutar). Momentul a fost depăşit, respectiv pierderea recuperată din profitul tranzacţiilor anterioare şi o parte din fonduri proprii.

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Mediul ecomonic poate fi foarte impredictibil, în special în momente de criză, iar evenimentele, aparent, din exteriorul afacerii pot să aibă efecte negative dezastruoase. Am văzut ce înseamnă cursul valutar într-o ţară cu un sistem bancar precar (1991).

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    Asumarea unor riscuri insuficient de bine analizate.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Judecător sau profesor.

    CE ALTĂ PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Bancher.

    UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ.

    Să aibă curaj să încerce idei noi, să fie creatori, să persevereze şi să devină confortabili în legatură cu schimbarea. Schimbarea e cel mai benefic element din viaţa unui întreprinzător şi cel mai important furnizor de oportunităţi.

  • UPS introduce un nou segment de zbor cargo şi deschide un centru operaţional la Cluj-Napoca

    UPS introduce un nou segment de zbor cargo şi deschide un centru operaţional la Cluj-Napoca. UPS conectează astfel 44 de oraşe din opt judeţe situate în regiunea de centru-nord a României la hub-ul european din Koln/Bonn, Germania. Prin introducerea noului segment de zbor, UPS va oferi în această regiune ore maxime mai târzii de preluare a expediţiilor de export aeriene. 

    „Prin extinderea orelor maxime de preluare a expediţiilor, venim în întâmpinarea nevoilor companiilor multinaţionale şi ale IMM-urilor care au în vedere extinderea pe pieţele internaţionale”,  declară Daniel Carrera, preşedintele UPS pentru Europa de Est. „UPS poate acum să le ofere companiilor din regiunea de centru-nord a României până la cinci ore suplimentare de producţie, datorită extinderii orei maxime de preluare a expediţiilor.”

    Cele opt judeţe în care au fost extinse orele maxime de preluare a expediţiilor internaţionale de export aerian sunt: Alba, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Mureş, Sălaj, Satu Mare şi Sibiu.

    „Ne bucură iniţiativa UPS de a include Aeroportul Internaţional Cluj în reţeaua globală a companiei. Creşterea transportului de marfă pe aeroport cu 25% în anul 2015 faţă de anul 2014 arată potenţialul de dezvoltare a regiunii. Ne dorim ca parteneriatul cu UPS să fie de lungă durată şi să continue tendinţa de creştere a traficului cargo de pe Aeroportul Internaţional Cluj”, declară David Ciceo, directorul general al Aeroportului Internaţional „Avram Iancu” Cluj.

    Regiunea de centru-nord a ţării este hub de producţie pentru companii multinaţionale şi IMM-uri în domenii precum automotive, textile şi producţie industrială.  

    „Începerea operaţiunilor UPS pe Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” Cluj oferă noi oportunităţi de transport pentru companiile din regiune. Suntem convinşi că UPS va avea succes şi că această iniţiativă va contribui la dezvoltarea economică a judeţului Cluj”,  declară Marius Mînzat, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj.

    Noul centru operaţional de la Cluj-Napoca urmează îmbunătăţirii serviciului de export pentru expediţiile preluate din patru judeţe din estul României (Bacău, Iaşi, Neamţ şi Vaslui), precum şi deschiderii noului centru operaţional din Timişoara. Totodată, UPS  a îmbunătăţit recent serviciul de import oferit în două centre importante de business din vestul şi centrul ţării, Oradea, respectiv Sibiu.
     

  • Volumul tranzacţiilor de închiriere de birouri în afara Capitalei a crescut cu peste 30%

    “România se află pe locul doi în topul Tehnologia CE Fast 50 top Deloitte, după Polonia şi acest lucru se materializează într-un interes din ce în mai mare al investitorilor pentru piaţa de muncă din România şi implicit pentru acomodarea ei, nu doar în Capitală, ci în toate marile centre universitare”, a explicatAlexandru Petrescu Managing Partner la ESOP Consulting l CORFAC International.

    Clădirile de birouri în care s-au tranzacţionat spaţii mari  în 2015 în ţară au fost Palas şi Unites Business Center 3 din Iaşi, City Business Center şi UBC Open Ville din Timişoara, Cluj Business Center şi The Office din Cluj-Napoca.

     „În 2016, trendul se va păstra, interesul pentru forţa de muncă din afara Capitalei va fi la fel de mare, iar acest val de firme multinaţionale şi de companiile româneşti mari care vor alege oraşele secundare va duce la întărirea încrederii investitorilor imobiliari in piaţa de birouri din aceste localităţi. Ca urmare, estimăm că în acest an calitatea clădirilor noi din Timişoara, Cluj Napoca, Iaşi şi stabilitatea acestui business local va atrage şi mai mulţi investitori imobiliari internaţionali, gen NEPI (care are deja acum investiţii la Timişoara şi Cluj, iar pe termen lung le vor urma exemplu şi locurile următoare din topul oraşelor cu tranzacţii de birouri – pieţele secundare precum Craiova sau Braşov”, a mai spus Alexandru Petrescu.

    ESOP este unul dintre principalii consultanţi imobiliari ce lucrează de 11 ani în piaţa birourilor si pe piaţa rezidenţială.

  • Un tânăr din Cluj ţinteşte vânzări de 50.000 de lei dintr-un bar mobil

     „Ideea unei astfel de afaceri a venit acum doi ani dintr-o glumă, când nu credeam că o să reuşesc să devin antreprenor, însă gluma a devenit realitate”, spune Vlad Crişan, acţionarul unic al firmei Vlad Events.

    Compania Vlad Events a fost înfiinţată din fondurile proprii ale acţionarului, banii fiind investiţi în ustensile şi în echipamente necesare pentru a realiza evenimente.  „Cu ajutorul echipamentelor pe care le avem, oferim clienţilor de la prepararea băuturilor până la servirea interactivă dintr-un cocktail bar, mese de cocktail, pahare specifice”.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un clujean de 38 de ani a construit o afacere de 5 milioane de euro cu 300 de angajaţi şi birouri în două ţări

    La 38 de ani, antreprenorul clujean Cătălin Chiş conduce grupul de firme Active Power Solutions, cu activităţi în domeniul tehnologiei. A ales în urmă cu 15 ani calea antreprenoriatului, o aventură care nu a fost deloc uşoară, şi a construit de la zero un grup de firme care are acum 300 de angajaţi, un birou la Londra şi o cifră de afaceri de 4,5 milioane de euro.

    “În cel mai pesimist caz, creşterea cifrei de afaceri pentru anul în curs se plasează la 10-20%, în tandem cu angajarea a circa 30 de oameni. Varianta optimistă vizează să dublăm cifra de afaceri şi să creştem cu 25% numărul de angajaţi (încă 75 de persoane). Deocamdată suntem pe varianta pesimistă, am crescut cu circa 15% în prima parte a anului“, spune Cătălin Chiş, director executiv al Active Power Solutions. Grupul are acum circa 300 de angajaţi şi a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 4,5 milioane de euro, iar dezvoltarea grupului a avut o serie de momente cheie.

    Absolvent al Facultăţii de Calculatoare de la Cluj (1999), Chiş a lucrat vreme de doi ani şi jumătate în trei firme, parcurgând mai multe poziţii şi funcţii, de la agent de vânzări la director tehnic, programator sau project manager. Ideea antreprenoriatului s-a înfiripat în 2000, la întoarcerea din SUA. Un bun prieten îi spusese că pleacă în Statele Unite peste două săptămâni şi s-a hotărât brusc să-l însoţească. În numai două săptămâni, înaintea plecării, în cadrul programului Work & Travel, a găsit o slujbă trimiţând câteva mailuri şi susţinând un interviu telefonic. „Nici bani de bilet nu aveam, am împrumutat. A fost o experienţă interesantă“, povesteşte el acum despre aventura în SUA, unde vreme de patru luni a trecut prin tot felul de joburi, de la muncă necalificată până la domeniul în care profesa deja în ţara natală.

    Nu şi-a dorit însă să rămână acolo, deşi ocazia se ivise, iar la revenirea în ţară a vrut să se întoarcă la acelaşi loc de muncă de unde plecase. Un alt prieten primise pe parcursul celor patru luni cât Chiş fusese plecat o mărire de salariu de 20%, iar clujeanul voia să fie remunerat la fel, dar managerul i-a spus că nu are cum. A replicat atunci că în acele condiţii nu doreşte să rămână, pentru că valoarea sa ca angajat era aceeaşi, chiar dacă argumentul angajatorului fusese că suma se lega nu doar de valoare, ci şi de constanţa la locul de muncă. „În momentul re-spectiv nu am înţeles despre ce este vorba, şi când am ieşit din birou am spus că o să fac o firmă care să fie mai mare decât aceea“, îşi aminteşte antreprenorul. Şi aşa a şi fost.

    „Am început firma fără să ştiu de unde să o apuc, ştiam doar cam ce vreau să fac, adică într-o formă sau alta acelaşi lucru care îl făceam şi ca angajat, să creez soft, să dezvolt soluţii pentru client, de la ERP şi CRM până la aplicaţii complexe în domeniul financiar.“ Fără să aibă bani, îi era clar că trebuie să găsească rapid un client, dar nu ştia legislaţie, aspecte financi-are sau contabile. În primele două-trei luni a stat acasă şi s-a jucat, încercând să se liniştească şi să găsească o variantă de acţiune, iar la un moment a venit un prieten care i-a spus că are un client cu o imprimantă stricată, căreia nu reuşea să-i dea de cap.

    „Am mers şi am stat două sau trei zile până am înţeles ce nu funcţiona, dar nu ştiam cu cine am de-a face, cine e cli-entul respectiv, care s-a dovedit a fi una dintre cele mai mari firme de arhitectură din Transilvania şi care a devenit primul cli-ent.“ Arhitecţii au fost plăcut surprinşi, dat fiind că imprimanta era scumpă, costa în jur de 50.000 de euro, şi nici măcar firma care le-o vânduse nu reuşise să o repare. „Cei doi asociaţi ai firmei au fost aşa entuziasmaţi încât mi-au propus să rămân“, povesteşte Chiş despre începuturile sale ca antreprenor. A început să le configureze calculatoarele, să lucreze la reţea, să facă mici aplicaţii de soft. „Emoţionant a fost momentul în care mi-au spus: «Cătălin, cred că e momentul să facturezi»“. Lucra deja de două luni, timp în care nu luase niciun ban, şi îşi aminteşte că nu avea nici măcar bani de transport, motiv pentru care mergea pe jos 4-5 km; „stăteam până dimineaţa cu unul dintre ei, alt workaholic, şi dimineaţa la 5 mergeam pe jos acasă, că nu aveam 3, 5 sau 7 lei să iau taxiul“. Surprins a fost şi pentru că i-au întors factura, spunându-i să dubleze suma, de la 5.000 de lei la 10.000 de lei pentru două luni. „Mi s-a părut foarte mult. De acolo am început totul.“

    Şi al doilea client are o poveste. Primea deja bani constant de la firma de arhitectură „şi am început să prind încredere în mine, că ceea ce fac e bine şi munca mea e apreciată“. Într-o zi, negocia cumpărarea unui calculator şi lângă el era un domn care voia să cumpere mai multe calculatoare, pentru o reţea. L-a auzit ce vorbeşte şi, încredinţat fiind că poate să lucreze pentru el, l-a aşteptat afară, i-a dat o carte de vizită şi i-a spus: „Cred că te pot ajuta“. Mai făcuse în facultate proiecte similare, „iar pentru el am făcut o reţea de calculatoare într-un internet cafe din oraşul natal“; au urmat apoi şi alte spaţii, iar antrepre-norul a găsit mai uşor clienţi şi proiecte.

    În martie 2001, la câteva luni de la începerea colaborării cu firma de arhitectură, a angajat primul om, iar cifra de afaceri din primul an a fost cam 1,7 milioane de lei. „Un an mai târziu depăşea deja 3 milioane de lei. E relativ simplu să creşti când ai o bază mică“, argumentează antreprenorul, al cărui grup de firme a avut anul trecut o cifră de afaceri de circa 12 ori mai mare decât în primul an de activitate.

  • Povestea antreprenorului român care a transformat jocurile pentru copii într-o afacere de 1 milion de dolari

    Industria jocurilor video a devenit în ultimii ani ramura care se dezvoltă continuu în industria entertainmentului, ajungând să fie astăzi poate la fel de importantă ca industria filmului de la Hollywood. Veniturile jocurilor confirmă acest fapt: în 2015, Avengers: Age of Ultron, blockbusterul celor de la Marvel, a obţinut 84 de milioane de dolari în Statele Unite în ziua premierei. Ziua de lansare a jocului video Metal Gear Solid V: The Phantom Pain le-a adus producătorilor 179 milioane de dolari. Desigur că există filme care înregistrează încasări uriaşe (vezi Star Wars sau Jurassic World), însă şi publicul filmelor este încă mult mai numeros. Tendinţa s-ar putea inversa în viitor, mai ales dacă ţinem cont că publicul va creşte obişnuit încă din copilărie cu jocurile pe calculator.

    Despre piaţa jocurilor pentru copii ştie multe detalii Daniel Tamaş, cel care a fondat în 2007 Idea Studios la Cluj, alături de colegul său de bancă din liceu, Tudor Rad. Piaţa locală a jocurilor este dominată de cinci mari producători de jocuri – Ubisoft, EA Games, Gameloft, King şi MavenHut –, care au înregistrat anul trecut venituri totale de aproximativ 89 de milioane de euro, dar şi de studiouri locale, precum Amber, care a ajuns anul trecut la venituri de 6 milioane de euro.

    Daniel Tamaş şi Tudor Rad au pornit studioul în 2007, dar nu pentru a dezvolta jocuri, ci pentru a avea o formă profesională şi legală prin care să factureze munca de freelance pe care o făceau în web design & development şi consultanţă. La scurt timp însă, au descoperit că există cerere pentru jocurile online destinate copiilor, deci o oportunitate de business. „Deşi nu aveam buget, am început timid să contactăm publisheri mari care aveau nevoie de astfel de conţinut. În momentul în care aceştia ne-au publicat câteva jocuri şi ne-au picat serverele din cauza numărului mare de accesări, ne-am dat seama că există un potenţial extraordinar pe această piaţă“, spune Daniel Tamaş. Ulterior, sub umbrela Idea Studios au apărut companiile Transylgamia şi Jellycs, cu scopul de a se extinde pe noi segmente de business. În 2014, cele trei companii au avut împreună o cifră de afaceri de aproape un milion de dolari şi au reuşit să menţină un profit constant, care a fost reinvestit în cele trei companii în proporţie de 70-80%.

    Primele jocuri ale Idea Studios au fost cele pentru fetiţe, în particular jocuri de make-up şi dress-up, după ce Daniel Tamaş şi Tudor Rad au sesizat o cerere pe piaţa internaţională de gaming pentru asemenea jocuri video. Dar cererea nu a fost singurul motiv pentru care au mers în această direcţie. Mult mai important a fost faptul că jocurile pentru fetiţe necesită mai puţină muncă: „Dacă pentru băieţi ai nevoie să creezi un mediu mai complex şi interactiv, fetele au nevoie mai degrabă ca în joc să existe o diversitate mare a obiectelor, spre exemplu multe farduri sau coafuri, un număr cât mai mare de haine, dar şi o varietate de backgrounduri. Apoi, din punctul de vedere al programării, jocurile pentru fete sunt mai uşor de realizat, ceea ce presupune un volum de muncă mai mic şi costuri reduse de dezvoltare“, motivează Tamaş.

    Jocurile au mers bine, studioul s-a dezvoltat, iar în 2011 aveau o echipă de 25 de oameni. Deveniseră parteneri cu Spil Games, unul dintre cei mai mari publisheri de jocuri online din lume: produceau jocuri pentru ei, iar Spil Games le publica pe platforma proprie. Dar cum lucrurile bune nu ţin la nesfârşit, o schimbare din Statele Unite a modificat substanţial businessul de la Cluj: „Totul părea să meargă bine până în momentul în care s-a schimbat echipa de management a celor de la Spil Games, iar noua echipă a ales să‑şi taie din costuri şi să renunţe la colaborarea cu noi. Astfel, am fost puşi în situaţia în care nu mai aveam o sursă constantă de finanţare care să poată susţine o echipă de 25 de oameni“, povesteşte Tamaş. Atunci au luat decizia să publice jocurile chiar ei pe site-ul pe care-l aveau atunci, cutezee.com. Când au atins borna de 1 milion de vizite pe site, au decis să vândă. Cu banii primiţi au ales să fuzioneze cu Paul Mureşan, care avea o companie specializată pe acelaşi segment. „Uitându-ne în urmă, aceasta s-a dovedit cea mai bună decizie pe care am putut să o luăm la momentul respectiv“, afirmă acum antreprenorul.

     

  • Un celebru fotograf britanic, fascinat de Salina Turda: „Este un monument de o frumuseţe incontestabilă” – FOTO

    Celebrul fotograf britanic Richard John Seymour s-a declarat fascinat de Salina Turda din judeţul Cluj, pe care a descris-o ca fiind un monument istoric de o frumuseţe incontestabilă. Fotografiile sale din Salina Turda au fost expuse la Londra.

    Salina Turda este prezentată drept „o atracţie turistică neobişnuită” ce este vizitată anual de mii de turişti care coboară în fosta mină de sare pentru a juca mini-golf, bowling sau pentru a se plimba cu barca pe lacul din interior, dar şi de persoane cu afecţiuni ale sistemului respirator, transmite Agerpres, care citează site-ul thespaces.com.

    Foto: Richard John Seymour

    Citiţi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Cum s-a pierdut o comoară pe drumul de la Zalău la Cluj

    Un tezaur format din aproape o mie de monede medievale din argint a fost pierdut de statul român.

    Nu s-au oferit explicaţii şi nici nu s-au identificat persoanele vinovate. Monedele au fost trimise, în urmă cu aproape douăzeci de ani de la muzeul de istorie din Zalău la cel din Cluj pentru a se face catalogarea lor. Atunci mai bine de trei sferturi din tezaur a fost pierdut. Sesizări au fost făcute după câţiva ani, însă situaţia nu a fost investigată. Şansa ca misterul dispariţiei monedelor să fie desluşit a fost spulberată în urmă cu câteva zile când faptele au fost prescrise de procurori, informează Digi 24.

    Corina Bejinariu, directorul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău a găsit un proces verbal prin care se consemna predarea tezaurului descoperit în comuna Borza, format din 1267 de monede de argint, către Muzeul de Istorie din Cluj.

    O publicaţie locală arăta că expertizarea monedelor a fost gata un an mai târziu, iar în 2001, unul dintre muzeografii din Zalău şi-a atenţionat şefii cu privire la pierderea celor 1267 de monede care fuseseră trimise la Cluj. Nimeni nu a făcut însă nimic.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro