BusinessMagazin

Tag: branduri

  • Proprietarul magazinului Gucci de la Bucureşti vrea să cumpere alte magazine de lux

    “Ne gândim la achiziţii de branduri deja aduse pe piaţă, sau poate la fuziuni. Nu vrem să aducem branduri noi”. Piaţa locală de lux a început să se dezvolte mai puternic în ultimii ani când tot mai multe branduri au început să apară pe piaţa locală. În industria modei ultimele nume apărute sunt Valentino, Escada şi Roberto Cavalli. Anterior îşi făcuseră intrarea şi Burberry, Gucci şi Louis Vuitton, ultimul fiind singurul brand intrat direct.

    El spune că nu s-a gândit niciodată să meargă în industria de modă de masă, care de altfel este foarte bine organizată, metodică. “Coloşii nu îţi lasă însă marjă de manevră”. Luxul este mai tentant. Mai mult, îţi poţi pune amprenta asupra percepţiei brandului.

    De profesie inginer, Alessandro Amato a venit în România ca să rămână acum 23 de ani şi a ajuns astăzi unul dintre cei mai importanţi jucători din industria de lux, cu afaceri din ceasuri, bijuterii şi haine pe care le evaluează la peste 20 de milioane de euro anul trecut.

    Toate stirile sunt pe zf.ro


     

  • Din ceea ce iese din mâinile lui scotea în vremurile bune 300.000 de euro

    Piaţa modei de lux din România s-a schimbat mult în ultimii ani. Oamenii consumă altfel, caută alte tipuri de produse, cantităţile nu mai sunt chiar atât de mari, iar exuberanţa de altădată din domeniu pare să fi dispărut„, descrie pe scurt situaţia industriei de fashion de lux Ovidiu Buta, unul dintre cei mai cunoscuţi critici de modă de pe plan local, director de modă al revistei GQ şi colaborator al unor renumite case de modă din ţară şi din străinătate.

    Recesiunea a lovit domeniul exact în plină perioadă de consum, când românii de-abia prinseseră gustul modei de lux şi începuseră să cheltuie din ce în ce mai mult pentru haine. Şi nu scăderea vânzărilor a fost cea mai mare problemă pentru competitorii din domeniu, ci faptul că „elanul din perioada de boom s-a tăiat brusc, fără să se închidă un cerc complet”, vorbeşte Buta despre lipsa unui răgaz pentru consumatori de a-şi compune o garderobă de lux şi a încetini în mod natural cheltuielile înainte de a reîncepe achiziţiile. Altfel spus, „n-au apucat să se sature de hainele de marcă, iar când a venit criza oamenilor parcă nu le venea să creadă că nu-şi mai pot permite să cumpere ce vedeau în vitrine„, spune criticul.

    Conceptul democratizării luxului a fost, după părerea lui, o altă problemă de care s-a lovit domeniul. S-a făcut astfel o confuzie între lux şi hainele pentru publicul larg, în principal din dorinţa industriei de a face profit într-o perioadă dificilă, iar moda de lux a pierdut atunci din strălucire. „Un produs Yves Saint Laurent nu trebuie să aibă aceeaşi calitate ca unul de la H&M şi diferenţa să o facă doar preţul, deşi acest lucru s-a întâmplat la un moment dat. Acum, industria luxului încearcă să se reaşeze„, spune Ovidiu Buta.

    O tendinţă pe care o observă în domeniul modei de lux este faptul că oamenii sunt mult mai atenţi la ceea ce cumpără şi nu mai sunt dispuşi să arunce cu banii pe orice, chiar dacă poartă o semnătură prestigioasă. Experienţa de mai bine de două decenii în domeniu îi permite acum lui Buta să speculeze brandurile şi piaţa. Deşi şi-a dorit să devină scenograf, motiv pentru care a şi studiat comunicarea audio-vizuală în cadrul Academiei de Teatru şi Film din Bucureşti, precum şi design la Universitatea Româno-Americană, viaţa l-a împins spre modă, despre care nu doar scrie şi o critică, ci şi contribuie la creaţia ei.

    A lucrat timp de cinci ani în atelierul Doinei Levintza, la începuturile carierei sale, iar de atunci a realizat proiecte de modă peste tot în lume, la Londra, New York, Shanghai, Berlin, Chicago, Paris, Sao Paulo sau Milano. Acum, urmează să lanseze împreună cu Mihaela Glăvan o nouă linie de încălţăminte, ceade-a treia de până acum, cu Stephan Pelger a creat o linie de tricouri „ironice, obraznice chiar„ şi mai are în lucru alte două proiecte despre care încă nu poate să dea prea multe detalii. În plus, împreună cu Irina Schrotter s-a implicat în organizarea celui mai important eveniment de modă de pe plan local, Romanian Fashion Week.

    Întreg businessul lui Ovidiu Buta a ajuns în perioadele bune de dinainte de 2010 la aproximativ 300.000 de euro pe an, mare parte din ceea ce ieşea din mâinile lui – idei creative transformate în realitate împreună cu designeri – mergând către export. Acum, este în proces de relansare a majorităţii proiectelor sale. „România a fost multă vreme un soi de El Dorado pentru fashionul de lux„, spune Buta. Acum însă sunt destule componente care încă lipsesc industriei, mai cu seamă în contextul în care piaţa este încă la început. „Dacă nu venea criza şi treceam de perioada de consum exploziv, când lumea s-ar fi săturat de ceea ce oferea piaţa foarte zgomotoasă la acel moment pe brandurile străine de lux, am fi ajuns în mod firesc în epoca designerilor români„, observă criticul de modă.

    Acum, designerii români de prestigiu sunt încă destul de puţini, în cea mai mare parte prezenţi în domeniu de multă vreme. În urmă cu un deceniu, povesteşte Ovidiu Buta, dacă întrebai la New York ce înseamnă modă românească, răspunsul ar fi fost Doina Levintza. În Germania, aceeaşi întrebare ar fi primit drept răspuns Irina Schrotter sau Stephan Pelger, iar francezii ar fi spus probabil Venera Arapu. Aceleaşi nume sunt în frunte şi acum, dar din urmă au venit şi câţiva tineri designeri care au reuşit să-şi facă loc nu doar pe piaţa din România, ci şi în lume. Maria Lucia Hohan este doar unul dintre exemple.

    Ovidiu Buta admite totuşi că fashionul şi în special cel de lux a fost unul dintre cele mai afectate domenii de contextul economic dificil, iar asta s-a văzut cel mai mult în obiceiurile de consum ale românilor. Cheltuielile românilor pentru lux se ridică acum la 200 de milioane de euro pe an, cifră cu mult în urma celor vehiculate în alte pieţe din regiune precum Polonia, Ungaria sau Ucraina şi din care aproximativ jumătate înseamnă de fapt vânzările de automobile de lux, potrivit unor estimări recente ale ZF.

    Pentru restul de 100 de milioane de euro se luptă nu doar designerii de modă şi bran-du-rile străine de lux prezente pe plan local, dar şi producătorii de bijuterii şi ceasuri scumpe, toţi adre-sându-se unei pături subţiri de clienţi care încă îşi permit luxul de a cumpăra lux. Lucrurile încep însă să se schimbe. Iar moda are toate şansele să se întoarcă şi în România la vremurile bune de altădată.

  • Marile nume ale Internetului se aduna din nou la Bucuresti

    Lista speakerilor deja confirmati anunta un eveniment de anvergura. De la Facebook, Google, Youtube, Skype, Yahoo, PayPal, Microsoft pana la BBC sau HBO, continuand cu reprezentanti de varf ai unor grupuri de comunicare majore din lume, precum Saatchi & Saatchi, Duval Guillaume Modem, Draftfcb, McCann Erickson, Grey Group, Mediabrands Worldwide, Lbi si altii.

    O atentie mult mai mare va primi, anul acesta, si zona dedicata jocurilor si internetului mobil, printre speakerii confirmati fiind deja reprezentanti ai Deezer, Orange, Ubisoft sau Gameforge.

    Evenimentul va avea si o parte de divertisment, care cuprinde momente de stand-up comedy, o seara dedicata filmelor virale si umorului online, un concurs al dezvoltatorilor de aplicatii mobile, ceremonia de decernare a premiilor IAB MIXX precum si intalniri inedite intre vedete de prin rang si fanii lor de pe Facebook.

    “Pe langa expozitia de tehnologie si evenimentele din cadrul festivalului, anul acesta vom avea practic doua conferinte care se vor derula in paralel. Una este dedicata zonei care tine de inovatie si creativitate, cea de-a doua este axata pe chestiuni mult mai practice, actuale. Fiecare va dispune de o scena si de o sala separata”, spune Dragos Stanca, managing director Thinkdigital, compania care organizeaza evenimentul.

    ICEEfest – prescurtare de la la Interactive Central and Eastern Europe Festival – este noul brand sub care evenimentul lansat local ca RoNewMedia in 2008 a atacat, incepand de anul trecut, piata marilor evenimente din domeniul tehnologiei si industriei digitale din regiune.

    Festivalul este organizat in parteneriat cuOrangesicu sprijinul Microsoft- prin Internet Explorer 10 si Windows 8 – si se va desfasura in 6 si 7 iunie la Grand Cinema Digiplex din cadrul Baneasa Shopping City. Biletele sunt disponibile pe site-ul oficial www.ICEEfest.comiar zona expozitionala a evenimentului este inca deschisa partenerilor.

    IMPORTANT! Cititorii bmag.ro beneficiaza de o reducere de 15% fata de orice pret afisate pe site, daca trimit un email cu subiectul BM ICEEfest la adresa tickets@thinkdigital.net pana cel tarziu vineri, 5 mai!

    In plus, cumparatorii biletelor Full Pass pentru cele doua zile ale festivalului primesc automat un abonament pe 1 an la publicatiile Ziarul Financiar si Business Magazin.

    Ziarul Financiar si Business Magazin sunt parteneri media la ICEEfest 2013.

  • Cine este tânărul care face patru milioane de euro pe an după ce a creat trei branduri de la zero

    Anul acesta a bifat deja deschiderea primului magazin de tării fine, urmează alte două, iar planurile lui Preotu merg până în Serbia, acolo unde vrea să ducă brandul Comtesse du Barry, alături de un partener local. 2013 va fi cu atât mai aglomerat cu cât spune că vrea să lanseze un nou brand, de data aceasta în domeniul vinurilor.

    LA ÎNCEPUT NU EXISTA NIMIC ÎN DOMENIUL ACESTA ÎN ROMÂNIA, însă era clar că avea să fie o nişă ce se va dezvolta foarte tare (gastronomia premium – n. red.). Dacă în 2004 căutai pe Google foie gras găseai o singură poziţie, acum sunt sunt zeci de pagini”, spune Cristi Preotu. Firma Le Menoir care operează Comtesse du Barry a apărut în anul 2004, iar până în 2006, când a fost inaugurat primul magazin, Cristian Preotu împreună cu soţia sa, Maria, vindeau cadouri de afaceri către firme. În aceeaşi perioadă a călătorit foarte mult (de obicei după Paşte până în septembrie) căutând noi furnizori, noi produse şi noi idei. Şi acum călătoreşte mult, însă cu avionul, pe când la început de bază era maşina.

    Cel mai mult l-a impresionat sud-vestul Franţei, unde spune că produsele gastronomice şi vinurile sunt excepţionale, iar oamenilor le plac soarele, mâncarea bună, vinul şi rugbyul. În 2006, când a deschis primul magazin spune că a prins cel mai propice moment, iar pentru cine vrea să facă acest lucru în 2013, lucrurile sunt cu totul altfel. „Al doilea magazin a apărut în 2008 la Constanţa. A fost o oportunitate şi o decizie bună.” În total, acum sunt şase magazine Comtesse du Barry, dintre care unul în franciză (cel de la Constanţa).

    A studiat multe modele de lanţuri din afară, iar pentru România a decis să adapteze modelul francez, unde magazinele sunt specializate pe anumite produse. Dacă iniţial companiile erau cele care căutau foie gras, terine, jambon, brânzeturi maturate, caviar sau somon afumat pentru cadouri, acum Preotu spune că a observat că sunt tot mai mulţi cei care cumpără pentru consum.

    DE CEALALTĂ PARTE, şi consumul de vin premium este în creştere, atât din Franţa, cât şi din Italia, Spania sau lumea nouă. Este ataşat de vinurile din Franţa, ţară pe care o cunoaşte foarte bine deoarece a locuit la Grenoble de la vârsta de 11 ani până la 22, când a decis să se întoarcă în ţară. Şcoala generală, liceul şi facultatea le-a făcut la Grenoble şi a lucrat la o firmă de consultanţă care în 2002 l-a trimis în România cu misiunea de a deschide un birou propriu. Era consultant în cadrul firmei şi a lucrat pe proiecte imobiliare. Ulterior, împreună cu soţia sa, a decis să lanseze afacerea Le Menoir. Cele mai scumpe sticle de vin pe care le-a vândut sunt cele care au trecut de 10.000 de euro.

    Anul acesta a venit momentul lansării magazinelor specializate pe whisky premium, The Whisky Shop, primul fiind cel din zona Floreasca, urmând să mai apară alte două (încă unul în Bucureşti şi altul în provincie). De trei ani a lucrat la acest proiect, iar 95% dintre produse nu au mai fost pe piaţa din România. La nivel internaţional consumul de whisky premium este în creştere, iar la licitaţiile de profil sunt atinse noi recorduri.

    Pentru magazinul deschis pe calea Floreasca, Preotu spune că aşteaptă vânzări de minimum 350.000 de euro în primul an de funcţionare. Cel mai scump whisky este Mosstowie din 1973 (care costă 2.700 de lei). Magazinul vinde whisky din Japonia, India, Australia, Republica Cehă, Irlanda, Scoţia, dar şi rom, coniac sau sake.

    AFACERILE LUI PREOTU AU CRESCUT ÎN FIECARE AN, iar în primul trimestru din 2013 businessul s-a majorat cu 20% comparativ cu acelaşi interval din 2012. De Paşte anul acesta există premisele ca vânzările să fie mai mari.
    Cu toate acestea, criza s-a simţit şi în acest domeniu, recunoaşte omul de afaceri, ceea ce s-a văzut în faptul că o parte dintre concurenţi au dat faliment. Afacerile lui Preotu ar putea ajunge anul acesta la 5 mil. euro, iar următorul prag de 10 mil. euro crede că va fi atins în 2016, când va avea „cu mult mai multe magazine”. Spune că în timpul crizei a învăţat că trebuie să muncească mai mult şi de să-şi sacrifice adesea orele libere şi zilele de vacanţă pentru rezultate pe care înainte le avea cu mai puţin efort. O altă direcţie de dezvoltare este cea din afara ţării, iar primul pas ar trebui să fie cel din Serbia, alături de un partener.

    „Serbia de acum seamănă cu România din 2006-2007 în domeniul gastronomiei. Sunt puţini expaţi la Belgrad, dar cu toate acestea restaurantele sunt pline”, spune Cristi Preotu. Investiţia în primul magazin Comtesse du Barry din Belgrad se va ridica la 100.000 – 200.000 de euro. În funcţie de oportunităţi există posibilitatea extinderii şi în Ungaria sau Bulgaria sau „tot ce înseamnă ţările din Est”.

  • Povestea ardeleanului care s-a îmbogăţit după ce a făcut 50.000 de modele de blugi: “Jeanşii sunt un must have care te diferenţiază în club”

    CÂND PUR ŞI SIMPLU TE SIMŢI ALTFEL DECÂT CEL CARE STĂ LÂNGĂ TINE ÎNTR-UN CLUB ŞI POARTĂ ACELAŞI MODEL DE BLUGI, simţi nevoia să exprimi asta prin felul în care arăţi, în felul în care te îmbraci, în tot ceea ce spui despre tine. Iar dacă nu ai prea multe opţiuni, îţi creezi singur diferenţierea„, spune designerul vestimentar Ştefan Muscă, adăugând că primele modele de haine le-a creat pentru el şi prietena lui pentru a se diferenţia de ceilalţi atunci când merge în club.

    La puţin timp după ce începuse să îşi creeze propriile haine, cei cu care interacţiona îl întrebau  de unde pot să îşi cumpere şi ei modelele pe care le purta, povesteşte el. Aşa a ajuns să pună bazele unui atelier de producţie haine în Bucureşti.

    „Ziua mea de muncă începe la opt dimineaţa şi se termină pe la şapte – opt seara, însă prin 2007 stăteam şi până la unsprezece noaptea, dat fiind numărul mare de comenzi„, spune el. Muscă îşi aduce aminte că în anii de creştere economică lansa o colecţie, iar a doua zi toate articolele vestimentare prezentate se vindeau. Produce 17-18 modele de blugi pe zi, într-un an ajungând la peste 5.000 de pantaloni, din care o parte sunt vânduţi şi în afara României, în alte ţări europene.

    „Produc tot ce înseamnă outfitul unui om, mai puţin pălării şi încălţăminte. Am încercat să produc şi încălţăminte, dar m-am convins că nu este rentabil pentru piaţa locală.„ El spune că toate produsele pe care le produce sunt personalizate, în funcţie de fizicul clientului, locul în care le poartă, momentul. Aduce materialele pentru produsele vestimentare pe care le produce din Asia, China fiind una din pieţele principale, anterior lucrând şi cu Turcia, unde au crescut însă preţurile.

    „În 15 ani de activitate am creat peste 50.000 modele, deoarece cu majoritatea clienţilor se lucrează în funcţie de personalitatea acestuia. În afară de modelul în sine, materialul contează foarte mult. Deşi jeans-ul este asociat în mod tradiţional cu ideea de piesă vestimentară care rezistă, poate să nu fie deloc aşa în cazul în care designul ia din felia calităţii materialului. Pentru mine materialul de bază va rămâne întotdeauna denimul.”

     

  • Proprietarul Louis Vuitton devine singurul acţionar al Sephora

    LVMH, cel mai important jucător din industria de lux, care are în portofoliu branduri precum Louis Vuitton, Dior (modă), Tag Heuer (orologerie) sau Moet&Chardon (şampanie), a devenit singurul acţionar al retailerului de cosmetice Sephora România.

    Anterior francezii erau în acţionariat împreună cu grecii de la Marino­poulos, care au mai investit pe piaţa locală în domenii precum cel al cafenelelor (Starbucks) sau cel al modei (Marks and Spencer şi Gap).

    „LVMH a devenit unicul acţionar al Sephora în toate statele din zonă unde exista un joint-venture cu Mari­nopoulos, respectiv în Serbia, Bulgaria, România şi Grecia“, spune Roxana Rasu (35 de ani), directorul general al operaţiunilor Sephora în România, Serbia şi Bulgaria.

    Pe piaţa locală Sephora deţine 26 de magazine cu afaceri de circa 35 de milioane de euro, în creştere cu circa 7,5 procente comparativ cu anul anterior, potrivit raportului companiei. Pentru acest an lanţul şi-a bugetat trei deschideri şi afaceri în creştere. „Dorim să ne menţinem rata de creştere din 2012“, spune Roxana Rasu.

    Citiţi un interviu în ediţia de luni a Ziarului Financiar

     

     

  • Ce CV trebuie să ai ca să ajungi director de marketing al KFC, Pizza Hut, Paul şi Hard Rock Cafe

    Monica Eftimie este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, si ale galei “Woman in Power” (19 martie 2014).

    ”Este o adevărată provocare să lucrezi pe mărci atât de diverse, cu identităţi de brand şi modele de business distincte”, a declarat Monica Eftimie. ”Toate cele şase sunt branduri cu tradiţie la nivel internaţional şi sunt îndrăgite în România. Vrem să creştem pe fiecare brand pe piaţa din România şi vrem ca această creştere să se întâmple pentru şi alături de clienţii noştri”, a adăugat ea.

    În calitate de chief marketing officer, Monica Eftimie va gestiona şi va coordona activităţile de marketing pentru toate cele şase branduri pe piaţa locală, va implementa strategii de comunicare cu scopul de a creşte cota de piaţă, dar şi de a maximiza veniturile şi notorietatea fiecărei mărci.

    ”Monica aduce un plus de valoare echipei noastre prin experienţa sa profesională şi know-how-ul dobândit în cadrul studiilor de specialitate din Statele Unite”, a declarat Mark Hilton, CEO US Food Network and American Restaurant System. Absolventă summa cum laudae a Northwestern University şi a unui master în Business Administration la Georgetown University, Monica Eftimie are peste 10 ani experienţă în industria alimentară.

    Şi-a început cariera în domeniul comunicării de marketing cu stagii de practică în cadrul unor companii precum Grupul Accor (Franţa) şi Saatchi & Saatchi Advertising, ajungând ulterior să dezvolte campanii ample de marketing pentru unele dintre cele mai cunoscute companii din industria alimentară. Ariile sale de expertiză includ dezvoltare şi implementare strategii marketing, project management, copy development, media planning.
     

  • Companiile retrag produse premium din Grecia, în urma importurilor paralele din România şi alte ţări

     Grecia a fost clasificată ca piaţă de categoria B de mai multe multinaţionale producătoare de bunuri de consum, pentru a face faţă importurilor paralele ale companiilor angro, scrie cotidianul elen Kathimerini.

    În trecut, Grecia obişnuia să fie o piaţă de referinţă pentru promovarea ultimelor produse ale companiilor, chiar dacă nu era printre cele mai mari la nivel global.

    Companiile de distribuţie angro – dintre care unele deţin propriile lanţuri de retail – cumpără produse ale multinaţionalelor din alte state UE, precum Bulgaria, România sau Italia, pentru a le revinde în Grecia. Bunurile mai scumpe ale unei multinaţionale sunt concurate astfel de propriile produse mai ieftine, destinate pieţelor cu putere de cumpărare mai redusă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Companiile retrag produse premium din Grecia, în urma importurilor paralele din România şi alte ţări

     Grecia a fost clasificată ca piaţă de categoria B de mai multe multinaţionale producătoare de bunuri de consum, pentru a face faţă importurilor paralele ale companiilor angro, scrie cotidianul elen Kathimerini.

    În trecut, Grecia obişnuia să fie o piaţă de referinţă pentru promovarea ultimelor produse ale companiilor, chiar dacă nu era printre cele mai mari la nivel global.

    Companiile de distribuţie angro – dintre care unele deţin propriile lanţuri de retail – cumpără produse ale multinaţionalelor din alte state UE, precum Bulgaria, România sau Italia, pentru a le revinde în Grecia. Bunurile mai scumpe ale unei multinaţionale sunt concurate astfel de propriile produse mai ieftine, destinate pieţelor cu putere de cumpărare mai redusă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pantofi Nike şi consolele Lexibook în magazinele Lidl

    Grupul german Lidl este prezent pe piaţa locală cu o reţea de peste 150 de magazine şi a intrat pe piaţă după preluarea lanţului de magazine Plus Discount. Reprezentanţii companiei spun că 80% din marfa comercializată este reprezentată de mărcile proprii. Grupul are trei centre logistice, la Chiajna, Nedelea (lângă Ploieşti) şi Iernut (Târgu Mureş), ultimul fiind deschis în septembrie. Retailerul este prezent în peste 20 de ţări europene, cu circa 9.000 de magazine şi 100 de centre.