BusinessMagazin

Tag: viitor

  • Ce puteţi citi în noul număr al Business Magazin, o ediţie despre oamenii care fac jocurile, la propriu, lideri bancari de top şi analize surprinzătoare. Plus o călătorie în Oraşul Viitorului cu o îngheţată de eugenie

    Noua ediţie a revistei Business Magazin propune o selecţie de subiecte out of the box, cu lideri ai unor pieţe atipice, cu formatori de tendinţe din domeniul bancar, analize despre efectele nebănuite ale celui mai bizar an din ultimele decenii, dar şi idei de afaceri care ar putea lansa noi antreprenori chiar mâine. Următoarea ediţie a Business Magazin va apărea pe 16 august, aşa că aveţi timp din plin să săvuraţi toate subiectele propuse de redacţia BM.

    Din punct de vedere matematic, jocurile de noroc sunt experimente care generează diverse tipuri de evenimente aleatoare. Cam aşa stau lucrurile şi când vine vorba despre cariera Odetei Nestor: parcursul său profesional în această industrie a pornit de la o întâmplare. După 20 de ani însă, a devenit responsabilă de dezvoltarea pieţei jocurilor de noroc online, cel mai dinamic sector al acestei industrii, o nişă inexistentă la începutul său de carieră. Iar acest lucru nu mai este doar o întâmplare. De ce? Aflaţi în noul număr al revistei Business Magazin.

    Fiecare zi din 2020 a costat peste 800 de locuri de muncă, acesta fiind de fapt cel mai dur indicator al crizei. Când şi cum mai pot fi recuperate? Experienţa crizei din 2008 arată că joburile pierdute atunci nu s-au mai întors în businesss niciodată. Aflaţi mai multe într-o analiză despre adevărtul indicator al crizei din 2020.

    În câţiva ani, peisajul bancar se va schimba complet şi băncile care vor să rămână relevante în noua economie trebuie să prindă trenul digitalizării. Cum va arăta ecosistemul bancar al viitorului? Aflaţi de la Philippe Aymerich, deputy CEO al Société Générale, grupul francez de top care controleaza BRD pe piaţa românească.

    Andrei Hareţ este unul dintre cei mai puternici expaţi români, fiind în prezent managing director pentru Franţa şi Olanda în cadrul producătorului de bere Asahi din Japonia. El este totodată unul dintre primii executivi români care au plecat din ţară pentru a-şi construi o carieră internaţională. Au trecut de atunci două decenii, iar povestea carierei sale continuă. În ce direcţie? Aflaţi dintr-un interviu cu Business Magazin.

    Dan Cîrstea şi Vlad Miriţă sunt prieteni de aproape un deceniu şi anul acesta au decis să transforme această relaţie într-una cu profit. Astfel, au devenit parteneri într-o afaceri piin care îşi propun să extindă o nouă nişă în agricultura locală. Despre ce este vorba? Găsiţi ideea de business în noua ediţie a BM.

    Cum arată Oraşul Viitorului şi cum îşi propun câţiva studenţi să schimbe traiul urban prin primul experiment de oraş sustenabil din România? Călătoriţi alături de echipa EFdeN în această nouă specie de oraş şi aflaţi.

    Industria oţelului începe să simtă presiunea decarbinizării, după ce până acum sub lupă a fost mai ales industria energetică. Ce înseamnă oţel verde şi care sunt şansele ca acest produs să fie realizat în România, la Galaţi? Aflaţi detaliile unui parteneriat strategic în Business Magazin.

    Germania şi Europa de Vest nu sunt străine de dezastre natuale, însă inundaţiile din iulie au uimit atât prin violenţa lor, fiind cele mai distrugătoare din Evul Mediu şi până în prezent, cât şi prin faptul că au luat prin surprindere unele dintre cele mai dezvoltate naţiuni de pe glob. Ce nu a funcţionat?

    La finalul revistei, savuraţi un material despre cum a reinventat Ana Consulea, poate cel mai cunoscut cofetar la Bucureştiului, îngheţata, cel mai iubit desert.  La mijloc sunt arome de ananas cu piper, eugenie şi magiun pe pâine prăjită. Mai multe aflaţi însă în cea mai nouă ediţie a Business Magazin, the business storyteller.

  • Compania care sperie piaţa auto mondială. Cum arată maşina de care se tem chiar şi constructorii de maşini electrice – GALERIE FOTO

    Maşina viitorului nu este doar electrică sau autonomă, ci ar putea fi în curând şi solară. Start-up-ul german Sono construieşte un mic autovehicul care îşi poate umple rezervorul „cu soare”.

    Fondatorul companiei este Laurin Hahn, care creat un prototip în urmă cu câţiva ani. Iniţial, investitorii cheie s-au retras din compania creată pentru lansarea maşinii, astfel că start-up-ul s-a orientat spre crowdfunding. În doar două luni, a strâns o finanţare de 53 de milioane de euro.

    Compania, al cărei nume complet este Sono Motors dezvoltă un model de autovehicul hatchback acoperit de panouri solare. Acestea sunt abia vizibile, dar pot oferi maşinii energia de care are nevoie să funcţioneze după mai multe ore petrecute în soare.

    Modelul se numeşte Sion şi va fi lansat pe piaţă în câteva luni.Preţul de lansare va fi de 25.500 de euro, astfel că va concura cu modele sedan electrice ale unor producători de autovehicule cu tradiţie.

  • Dacă tech şi global sunt viitorul, de ce foarte puţini antreprenori români reuşesc să facă dintr-o idee bună un business de succes, dincolo de graniţele ţării?

    Foarte puţine companii din România au reuşit de-a lungul timpului să treacă ba­riera geografică şi să iasă pe pieţele stră­ine – sau cel puţin să faca pasul de la o idee bună la un “company” solid, structurat, de succes pe piaţa locală. Sunt atât de puţine, încât pe cele de notorietate le ştim cu toţii, pentru că sunt subiect de ştire de fiecare dată când anunţă câte o extindere, achiziţie sau, mai nou, listare la bursă.

    Ca avocaţi, suntem întrebaţi de cele mai multe ori de antreprenori şi manageri ce documente sau ce entităţi juridice trebuie înfiinţate într-o ţară străină, pentru ca afacerea acestora să se extindă în destinaţia respectivă – ca şi cum aceasta ar fi singura barieră în calea extinderii unei companii pe alte pieţe.

    Le răspundem şi eu şi colegii mei de la ONV LAW de fiecare dată:  înfiinţarea de entităţi comerciale şi speţa juridică în general este cea mai mică dintre problemele voastre. Atunci când discutaţi cu un partener extern – un potenţial investitor în business-ul vostru sau un potenţial mare client internaţional, care are birourile de sticlă pe străzile cu nume de lorzi din Londra sau în exoticele orase tech din America, credeţi că îl interesează în primul rând dacă aveţi o societate înregistrată în oraşul lui?

    În economii avansate, acelea cu mult capital şi pieţe largi de desfacere, înfiinţarea de conturi bancare sau societăţi este o normalitate şi se întâmplă aproape în intregime digitalizat. În ziua de azi putem să înfiinţăm societăţi, să înregistrăm sedii sociale (cu grade diferite de dificultate în funcţie de jurisdicţie) sau să deschidem conturi de capital aproape de oriunde din lume.

    Sunteti pregătiţi să treceti la “structură”?

    Sunteţi pregătiţi să predaţi ştafeta unui manager cu experienţă? Să lăsaţi ideea voastră bună care nu v-a

    dat pace multe nopţi la rând şi spritul de familie din birourile voastre pe mainile unui Chief Executive Officer

    care să creeze o cultură organizaţională solidă, politici de HR sau de marketing, dar care va şi tranşa pragmatic business-ul din perspectiva performanţei?

    Ştiţi să formulaţi un plan de business solid, vânzând nu doar ideea bună sau produsul vostru ci şi contextul de piaţă şi potenţialul în timp? Ştiti să transmiteţi credibilitate în ochii oamenilor de business experimentaţi, cu multe rânduri de mănuşi albe? Şi mai ales, ştiţi cum să cereţi astfel încât să nu cereţi în pierdere?

    O intrebare care multora li s-ar părea banală: ştiti să vorbiţi limba engleză? Engleza aceea de business a fondurilor de investiţii, care aşteptă răspunsuri solide la întrebări despre ROI sau “what`s in it for me”..

    Iar dacă nu, sunteţi pregătiţi să învăţati toate cele de mai sus şi multe altele în plus?

    Sunteti pregătiţi să vă uitaţi (mai) serios la bani, procese, oameni, operaţiuni?

    Discutam zilele trecute cu Marius Istrate – unul dintre cei mai respectaţi oameni de tehnologie din piaţă, cunoscut pentru contribuţia sa la succesul primului decacorn românesc, recent listat la Bursa din New York (*Marius este în prezent Venture Partner la fondul de investiţii 3VC, Growth Adviser în mai multe companii şi investitor în platforme de inovaţie), iar din experienţa sa cu business-urile româneşti concluzia este una singură: trebuie să vrei în primul rând să înveţi şi să ai încredere în profesionişti, în oameni specializaţi în “creşterea” de companii, pentru că drumul de la idee până la scalare trece prin “proces” – un proces riguros, pe care cei care l-au parcurs de multe ori îl cunosc foarte bine.

    Avocaţii sunt o parte dintre cei care pot contribui din punct de vedere al structurii entităţilor juridice la credibilizarea şi vandabilitatea ideii şi afacerii voastre – dar când vorbim despre scalarea (internatională) a unui business sunt mult mai multe ingrediente care contribuie la succes (sau eşec) şi pe care trebuie să le lăsaţi în seama profesioniştilor, a celor care ştiu bine cum să crească businessuri.

    Unii dintre antreprenori lucrează cu un business “coach” şi foarte bine fac, pentru că lucrul cu propriul mental este uneori cheia. Destul de mulţi – dar dacă ne raportăm la toate companiile româneşti, per total foarte puţini au înţeles şi alocă suficientă atenţie unor componente precum structura financiară, operaţiuni, procese organizaţionale, marketing şi business development, oameni şi dezvoltare organizaţională.

    Toate cele de mai sus înseamna “schimbare” – de paradigmă de gândire în primul rand. De trecere dincolo de contextul nostru, de ţară mică din Europa de Est către un context mai larg şi de la o perspectivă emoţională (specific locală) asupra businessului la una pragmatică, aplicată, aproape lipsită de emoţie.  

    Pentru toţi cei care vreţi să creşteţi, întrebaţi-vă în primul rând: sunteţi pregătiţi de schimbare?

     

     

     

     

     

     

  • Dacă tech şi global sunt viitorul, de ce foarte puţini antreprenori români reuşesc să facă dintr-o idee bună un business de succes, dincolo de graniţele ţării?

    Foarte puţine companii din România au reuşit de-a lungul timpului să treacă ba­riera geografică şi să iasă pe pieţele stră­ine – sau cel puţin să faca pasul de la o idee bună la un “company” solid, structurat, de succes pe piaţa locală. Sunt atât de puţine, încât pe cele de notorietate le ştim cu toţii, pentru că sunt subiect de ştire de fiecare dată când anunţă câte o extindere, achiziţie sau, mai nou, listare la bursă.

    Ca avocaţi, suntem întrebaţi de cele mai multe ori de antreprenori şi manageri ce documente sau ce entităţi juridice trebuie înfiinţate într-o ţară străină, pentru ca afacerea acestora să se extindă în destinaţia respectivă – ca şi cum aceasta ar fi singura barieră în calea extinderii unei companii pe alte pieţe.

    Le răspundem şi eu şi colegii mei de la ONV LAW de fiecare dată:  înfiinţarea de entităţi comerciale şi speţa juridică în general este cea mai mică dintre problemele voastre. Atunci când discutaţi cu un partener extern – un potenţial investitor în business-ul vostru sau un potenţial mare client internaţional, care are birourile de sticlă pe străzile cu nume de lorzi din Londra sau în exoticele orase tech din America, credeţi că îl interesează în primul rând dacă aveţi o societate înregistrată în oraşul lui?

    În economii avansate, acelea cu mult capital şi pieţe largi de desfacere, înfiinţarea de conturi bancare sau societăţi este o normalitate şi se întâmplă aproape în intregime digitalizat. În ziua de azi putem să înfiinţăm societăţi, să înregistrăm sedii sociale (cu grade diferite de dificultate în funcţie de jurisdicţie) sau să deschidem conturi de capital aproape de oriunde din lume.

    Sunteti pregătiţi să treceti la “structură”?

    Sunteţi pregătiţi să predaţi ştafeta unui manager cu experienţă? Să lăsaţi ideea voastră bună care nu v-a

    dat pace multe nopţi la rând şi spritul de familie din birourile voastre pe mainile unui Chief Executive Officer

    care să creeze o cultură organizaţională solidă, politici de HR sau de marketing, dar care va şi tranşa pragmatic business-ul din perspectiva performanţei?

    Ştiţi să formulaţi un plan de business solid, vânzând nu doar ideea bună sau produsul vostru ci şi contextul de piaţă şi potenţialul în timp? Ştiti să transmiteţi credibilitate în ochii oamenilor de business experimentaţi, cu multe rânduri de mănuşi albe? Şi mai ales, ştiţi cum să cereţi astfel încât să nu cereţi în pierdere?

    O intrebare care multora li s-ar părea banală: ştiti să vorbiţi limba engleză? Engleza aceea de business a fondurilor de investiţii, care aşteptă răspunsuri solide la întrebări despre ROI sau “what`s in it for me”..

    Iar dacă nu, sunteţi pregătiţi să învăţati toate cele de mai sus şi multe altele în plus?

    Sunteti pregătiţi să vă uitaţi (mai) serios la bani, procese, oameni, operaţiuni?

    Discutam zilele trecute cu Marius Istrate – unul dintre cei mai respectaţi oameni de tehnologie din piaţă, cunoscut pentru contribuţia sa la succesul primului decacorn românesc, recent listat la Bursa din New York (*Marius este în prezent Venture Partner la fondul de investiţii 3VC, Growth Adviser în mai multe companii şi investitor în platforme de inovaţie), iar din experienţa sa cu business-urile româneşti concluzia este una singură: trebuie să vrei în primul rând să înveţi şi să ai încredere în profesionişti, în oameni specializaţi în “creşterea” de companii, pentru că drumul de la idee până la scalare trece prin “proces” – un proces riguros, pe care cei care l-au parcurs de multe ori îl cunosc foarte bine.

    Avocaţii sunt o parte dintre cei care pot contribui din punct de vedere al structurii entităţilor juridice la credibilizarea şi vandabilitatea ideii şi afacerii voastre – dar când vorbim despre scalarea (internatională) a unui business sunt mult mai multe ingrediente care contribuie la succes (sau eşec) şi pe care trebuie să le lăsaţi în seama profesioniştilor, a celor care ştiu bine cum să crească businessuri.

    Unii dintre antreprenori lucrează cu un business “coach” şi foarte bine fac, pentru că lucrul cu propriul mental este uneori cheia. Destul de mulţi – dar dacă ne raportăm la toate companiile româneşti, per total foarte puţini au înţeles şi alocă suficientă atenţie unor componente precum structura financiară, operaţiuni, procese organizaţionale, marketing şi business development, oameni şi dezvoltare organizaţională.

    Toate cele de mai sus înseamna “schimbare” – de paradigmă de gândire în primul rand. De trecere dincolo de contextul nostru, de ţară mică din Europa de Est către un context mai larg şi de la o perspectivă emoţională (specific locală) asupra businessului la una pragmatică, aplicată, aproape lipsită de emoţie.  

    Pentru toţi cei care vreţi să creşteţi, întrebaţi-vă în primul rând: sunteţi pregătiţi de schimbare?

     

     

     

     

     

     

  • Între prezent şi viitor. Ce mâncăm azi şi ce vom mânca mâine?

    Agricultura organică începe să prindă rădăcini tot mai adânci în lume, motiv pentru care şi politicile mondiale, europene şi naţionale se concentrează mai mult pe dezvoltarea sa. România este unul dintre cei mai mari producători de cereale, carne de pasăre şi carne de oaie. Ce investiţii sunt necesare pentru a trece la procesarea lor, ca să-şi aibă siguranţă alimentară într-un moment de criză, cum a fost 2020? Putem  vorbi despre carne de oaie ecologică în următorii 3-5 ani? Şi cui o vindem?

    Agricultura este un sector dinamic şi un important contributor la PIB-ul României. Circa 20% din populaţia României lucrează în agricultură, majoritatea au ferme de subzistenţă, de 3-5 hectare, care generează anual aproximativ 4% din PIB-ul ţării, dar care au potenţial să se dubleze sau chiar tripleze, potrivit reprezentanţilor angrenaţi în industrie. 

    Fermierii români au făcut investiţii în tehnologie de ultimă oră, fac în continuare investiţii în digitalizare şi modernizarea fermelor şi unităţilor de producţie, dar şi în echipamente şi aplicaţii de monitorizare a culturilor, cât şi în sisteme de irigaţii, pentru a-şi asigura predictabilitatea şi a deveni mai profitabili. Însă, ei îşi doresc o strategie concretă din partea statului în sectorul agricol, măsuri mai clare şi stimularea investiţiilor.

    În acest supliment, ZF şi-a dorit să abordeze teme ce au legătură cu prezentul – efectele pandemiei începute în 2020, care au urmări în acest an, dar şi efectele secetei de anul trecut, teme ce au legătură cu anul 2021, de la estimarea producţiilor agricole până la sursele de finanţare pentru procesare, promovare sau asigurarea capitalului, şi teme ce au legătură cu viitorul apropiat, adică cu anul 2022, când se vor reglementa anumite aspecte în ceea ce priveşte agricultura ecologică.

    Ce tendinţe s-au conturat în anul 2020 sau ce tendinţe au fost accentuate de pandemia de COVID-19? O aplecare mai mare a consumatorilor români către produsele „made in Ro”, dar mai ales către produsele bio, mutarea pieţei din offline în online sau dezvoltarea unor lanţuri proprii de magazine de către producătorii români, care să înlocuiască lipsa HoReCa. Mai mult, seceta de anul trecut i-a determinat pe jucătorii din agrobusiness să se uite către agricultura în spaţii protejate – sere şi solarii, dar şi să cultive plante mai profitabile, cum sunt cartofii sau ceapa în câmp, ci nu doar tradiţionalele grâu şi porumb.

    Cum arată anul agricol 2021? Promiţător este un cuvânt des menţionat de fermieri, însă spun că este prematur să facă previziuni, dar speră la un an agricol precum 2018, când România a avut producţii record la cereale, de peste 30 de milioane de tone.

    Cum se va face agricultură în România după 2022? Este una dintre întrebările care stau pe buzele fermierilor sau antreprenorilor din agrobusiness, în contextul în care norme noi pentru producători, care vor facilita trecerea fermierilor mai mici la metode de producţie ecologică sau norme noi privind produsele organice importate. Legislaţia se va schimba, iar noile legi vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2022. De altfel, va fi modificat regulamentul în ceea ce priveşte fertilizanţii.

    Agricultura ecologică europeană va avea ca obiective concurenţă loială pentru fermieri şi menţinerea încrederii consumatorului, iar accentul se va pune pe economia circulară şi pe reţinerea carbonului în sol, de la 1 ianuarie 2022, conform celor mai recente informaţii ale Comisiei Europene.

  • Philip Morris International anunţă obiective accelerate spre un viitor fără fum

    Producătorul de ţigarete Philip Morris International (PMI) îşi stabileşte obiective accelerate pentru anul 2025 în vederea atingerii misiunii de a construi un viitor fără fum şi de a reduce, la nivel global, consumul de ţigarete convenţionale, pe bază de tutun ars. Printre principalele ţinte pe care compania le urmăreşte în viitorul apropiat sunt: peste 40 de milioane de fumători adulţi să facă alegeri informate şi să ia în considerare trecerea la alternative mai bune la continuare fumatului şi creşterea cu 50% a veniturile nete totale care provin din vânzarea produselor fără fum.

    Noile obiective sunt publicate de PMI în cel mai recent raport care prezintă rezultatele companiei în arii precum protecţia mediului, social, guvernanţă.

    Jacek Olczak, CEO, Philip Morris International, declară: „Prezint acest raport cu mândrie pentru ceea ce am realizat în doar cinci ani, cum ar fi faptul că produsele fără fum reprezintă aproape un sfert din veniturile noastre totale în 2020, de la aproape zero în 2015. Dar, în acelaşi timp, recunosc că încă ne aşteaptă foarte multă muncă. Noile noastre obiective ambiţioase evidenţiază încrederea pe care o avem în abilitatea de a schimba monumental viitorul pe termen lung al companiei”. Mai mult, Jacek Olczak, a subliniat şi paşii următori ai companiei: „PMI şi-a asumat angajamentul de a deveni un agent al schimbării şi un susţinător al valorilor pozitive. Inovaţia şi incluziunea sunt esenţiale pentru a soluţiona provocările cu care ne confruntăm, fie că este vorba de reducerea riscurilor asociate fumatului, fie de impactul de mediu sau social. Scopul nostru este să construim un viitor sustenabil în beneficiul companiei, acţionarilor, consumatorilor şi al societăţii”.

    Totodată, pentru a accelera şi mai mult transformarea, PMI a introdus două noi obiective pentru 2025, legate de Indicatorii de Transformare a Operaţiunilor (Business Transformation Metrics) şi urmăreşte ca produsele fără fum să fie disponibile în 100 de pieţe, se arată tot în raport.

    Pentru a accelera procesul de transformare al portofoliului său de produse, în 2020, PMI a investit 495 milioane de dolari în activităţi de cercetare şi dezvoltare (R&D), aproape toată această sumă fiind destinată produselor fără fum. Mai mult, tot din sfera inovaţii, compania şi-a propus ca începând cu 2023, toate dispozitivele sale electronice fără fum să utilizeze tehnologii care permit verificare vârstei utilizatorilor lor. Un pas important în acest sens a fost deja făcut, în august 2020, când PMI a lansat ţigara electronică IQOS VEEV—primul dispozitiv electronic dotat cu tehnologie de verificare a vârstei (în Noua Zeelandă).

     

    Responsabilitatea faţă de mediu

    În ceea ce priveşte responsabilitatea faţă de mediu, raportul arată că PMI a obţinut reduceri semnificative ale emisiilor absolute de CO2, inclusiv o reducere de 26% în operaţiunile directe şi de 18% în lanţul valoric anul trecut. Până în 2030, compania îşi propune să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon.

    PMI a continuat dezvoltarea programului take-back pentru produsele electronice fără fum, denumit CIRCLE şi a obţinut o rată de reciclare de 84% a dispozitivelor IQOS returnate la centrele dedicate.

     

    Încurajarea diversităţii la locul de muncă

    Progrese importante au fost înregistrate şi în domeniul resurselor umane. În decembrie 2020, 37,2% din poziţiile de conducere în cadrul PMI erau deţinute de femei, în creştere de la 36,1% în 2019. Până în 2021, obiectivul este ca 40% din poziţiile de conducere să fie deţinute de femei.

     

     

  • Gigantul de lux LVMH, proprietarul Louis Vuitton, crede că viitorul retailului este în magazinele fizice, după un an în care comerţul online a dominat vieţile oamenilor

    Viitorul retalului este pus sub semnul întrebării după o perioadă de mai bine de un an în care comerţul online a dominat vieţile oamenilor, însă gigantul de lux LVMH, proprietarul Louis Vuitton, nu are niciun dubiu cu privire la rolul crucial pe care îl vor juca magazinele fizice în continuare, potrivit CNBC.

    „Vedem viitorul ca fiind reprezentat de două lucruri: în primul rând locaţii fizice, pentru că experienţa clientului din magazin nu poate fi repliată în online. Până acum nimeni nu a găsit formula miraculoasă care să le permită clienţilor să se simtă la fel de bine în mediul online. (…) Al doilea element va fi reprezentat de conţinutul online care trebuie să îmbogăţească acestă experienţă”, a declarat Jean Jacques Guiony, director financiar al LVMH.

    Restricţiile aferente pandemiei i-au trimis pe cumpărători în mediul online şi a forţat mulţi retaileri tradiţionali să îşi dezvolte platforme online. Cu toate acestea, LVMH consideră că oferta online este doar „complementară experienţei fizice”.

    Guiony a subliniat că mulţi clienţi care ajung în magazin s-au uitat şi pe platforma online anterior şi ar fi putut cumpăra direct de acolo produsele dorite.

    „Primesc multe informaţii, dar ajung în magazin pentru că experienţa din magazin nu poate fi repliată pe internet”, a explicat el.

    Gigantul LVMH a înregistrat o scădere cu 17% a veniturilor în 2020 faţă de 2019. Businessul a fost afectat atât de măsurile de lockdown, cât şi de interdicţiile de călătorie. Printre brandurile grupului se numără Moet & Chandon, Marc Jacobs, Christian Dior şi Bvlgari.

    Grupul a încheiat anul trecut achiziţia brandului de bijuterii Tiffanyăs, într-o tranzacţie de 15,8 miliarde de dolari.

  • Cum arată maşina care sperie piaţa auto mondială, şi de care se tem chiar şi constructorii de maşini electrice – GALERIE FOTO

    Maşina viitorului nu este doar electrică sau autonomă, ci ar putea fi în curând şi solară. Start-up-ul german Sono construieşte un mic autovehicul care îşi poate umple rezervorul „cu soare”.

    Fondatorul companiei este Laurin Hahn, care creat un prototip în urmă cu câţiva ani. Iniţial, investitorii cheie s-au retras din compania creată pentru lansarea maşinii, astfel că start-up-ul s-a orientat spre crowdfunding. În doar două luni, a strâns o finanţare de 53 de milioane de euro.

    Compania, al cărei nume complet este Sono Motors dezvoltă un model de autovehicul hatchback acoperit de panouri solare. Acestea sunt abia vizibile, dar pot oferi maşinii energia de care are nevoie să funcţioneze după mai multe ore petrecute în soare.

    Modelul se numeşte Sion şi va fi lansat pe piaţă în câteva luni.Preţul de lansare va fi de 25.500 de euro, astfel că va concura cu modele sedan electrice ale unor producători de autovehicule cu tradiţie.

  • Ciudăţenia PNRR: un plan de viitor care începe cu pensiile şi nu cu maternităţi sau creşe

    ♦ Guvernul a publicat documentul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), un angajament că România va realiza în următorii 6 ani investiţii care au fost amânate de 30 de ani ♦ Ciudăţenia acestui plan de viitor este că el începe cu sistemul de pensii şi nu cu maternităţi sau creşe.

    Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este un angajament al guvernului care trebuie dus până la capăt, altminteri eşecul ar fi foarte costisitor, sunt de părere analiştii financiari. România şi-a asumat un plan de investiţii de 29,2 mld. de euro, bani care trebuie angajaţi în următorii 6 ani, altfel se vor pierde.

    „Văd PNRR ca pe o decizie asumată de guvern pe care sperăm să o ducă la capăt. Discuţii privind diverse componente ale acestui plan pot exista la nesfârşit. Pot exista opinii că ar fi fost mai bine să fie îndreptate  resursele în alte direcţii, dar ceea ce mi se pare important este dimensiunea de asumare politică a unui asemenea plan şi de răspundere politică pentru rezultatele sale”, spune Aurelian Dochia, analist financiar şi profesor universitar de economie.

    PNRR, în varianta sa finală, a fost publicat de guvern la o zi după ce a fost trimis către Comisia Europeană. Planul cuprinde investiţii axate pe 6 piloni, dar şi 9 promisiuni de reformă, cum ar fi reformarea sistemului fiscal, a sistemului de pensii, salarizarea din sistemul public. Ce caută promisiuni precum reforma sistemului de pensii într-un plan de investiţii?

    „Reforma se referă la sustenabilitatea bugetului de stat. Practic sistemul public de pensii are mari probleme de sustenabilitate şi trebuie reformat, iar reformarea duce la rezilienţă şi sustenabilitate”, este părerea lui Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA, asociaţia analiştilor financiari.

    Pe de altă parte, Mircea Coşea, profesor universitar de economie, este de părere că o parte din reformele asumate sunt de fapt condiţionalităţi pentru accesarea împrumuturilor şi reprezintă o formă de austeritate. „Partea de împrumut înseamnă condiţionalizare în sensul introducerii unei austerităţi. Este foarte clar că vom intra într-o zonă în care veniturile vor fi tăiate, întârziate creşterile de pensii şi de salarii şi introduceri de noi taxe. Nu avem măsuri de creştere a veniturilor bugetare”, a spus Mircea Coşea.

    Proiectul publicat de guvern prevede construcţia a 430 de km de autostrăzi, linii de cale ferată, achiziţii de trenuri pe hidrogen, spitale, şcoli şi campusuri şcolare Pe subcomponente, cele mai mari sume sunt alocate în sectorul feroviar- 3,9 mld. euro, autostrăzi – 3,1 mld. euro, fondul pentru valul renovării – 2,1 mld. euro, infrastructură spitalicească – 1,95 mld. euro şi instrumente financiare pentru IMM-uri – 1,25 mld. euro.

    Opinia lui Dragoş Cabat, analist economic, este că PNRR nu este un concurs de proiecte, care erau tradiţionale în accesarea banilor europeni şi că banii prin acest mecanism au ca destinaţie reformele.

    „PNRR nu este, aşa cum eram noi obişnuiţi, un concurs de proiecte. Practic, acolo România nu a  trebuit să se ducă cu proiecte, ci cu reforme, pentru că acesta este un plan de reformare a Uniunii Europene – partea de energie verde, competitivitatea în sensul digitalizării.”

    Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri România (AOAR), spune: faptul că România a optat să acceseze şi partea de împrumuturi, reprezintă o responsabilitate în plus a administraţiei publice de a implementa proiectele într-o perioadă scurtă.

    „Este clar că PNRR este foarte bun pentru România. Este de apreciat curajul că România să fie una dintre cele două sau trei ţări care au aplicat să ia în întregime împrumuturile, dar trebuie înţeles că el trebuie să se regăsească într-o administraţie publică care va funcţiona perfect şi în perioade de timp fără precedent de scurte”, a spus Florin Pogonaru.

    Cele 15 miliarde de euro pe care Româna le va împrumuta prin PNRR se adaugă la datoria publică deja ajunsă la 48% din PIB, în martie curent. Deşi datoria publică pare mică în raport cu datoria altor state europene, o economia ca a României, cu un PIB de 220 mld. euro, nu va putea suporta povara unei îndatorări de peste 60% din PIB – prag de care România se apropie cu paşi repezi.

    Datoria publică a României a crescut cu 12 puncte din PIB într-un singur an iar, în acest ritm, România va plăti dobânzi la împrumuri imense – 14,5 mld. lei anul trecut (mai mult decât costul autostrăzii Comarnic-Braşov), în creşere cu 20% faţă de anul precedent.

  • Studiu: Aproape jumătate dintre adolescentele din mediul rural se tem pentru viitorul lor

    Potrivit studiului, cele mai importante provocări pe care le au adolescentele din România sunt cele legate de viitor în ceea ce priveşte şcoala şi alegerea unei profesii, schimbări fizice şi psihologice datorate vârstei şi relaţiile interpersonale.

    47% dintre fete sunt îngrijorate sau foarte îngrijorate atunci când se gândesc la viitorul lor, 39% sunt îngrijorate sau foarte îngrijorate că nu vor avea un loc de muncă în viitor, în timp ce 26% sunt mediu îngrijorate.

    46% dintre tinere au curaj să îşi expună opiniile; 39% sunt martore ale violenţei în şcoală.

    De asemenea, 75% dintre fete sunt îngrijorate sau foarte îngrijorate de poluare sau schimbări climatice, iar 56% s-au implicat des şi foarte des în acţiuni de ajutorare a celorlalţi oameni din comuna sau satul lor.

    Aproximativ 39% dintre tinere spun că li s-a întâmplat să fie martore la scene de violenţă în şcoală, 20% dintre acestea sunt victime ale violenţei fizice, iar în 53% din cazuri sunt victime ale violenţei verbale.

    Totodata, 88% dintre tinerele din mediul rural spun că se simt respectate de familiile lor, iar 57% dintre acestea spun că în mare şi foarte mare măsură adulţii le ascultă ideile. Cu toate acestea, 46% dintre ele au curaj să-şi spună cu voce tare opiniile în chestiuni care le privesc.

    Fetele din mediul rural îşi doresc modele şi încurajare; 71% spun că în satul lor există o persoană de gen feminin pe care o admiră.

    În ciuda provocărilor cu care se confruntă, fetele din satele României au idealuri de carieră, îi ajută pe cei din comunitatea din care fac parte şi sunt preocupate de schimbările climatice.

    „Din fericire, pentru provocările cu care se confruntă tinerele din mediul rural există o soluţie transversală: educaţia. Este vorba de sesiuni de tip workshop sau întâlniri cu specialişti, online sau faţă în faţă (la biblioteca publică, de exemplu), unde temele pot fi abordate în baza unei curricule informale: de la probleme legate de înfăţişarea lor fizică, bullying, alfabetizare digitală sau stereotipii culturale, până la educaţie pentru sănătate sau leadership. Fiecare femeie din România poate deveni mentor pentru sau poate contribui la împuternicirea fetelor din rural, inclusiv prin susţinerea financiară a unor proiecte pilot”, susţine dr. Camelia Crişan, cercetător la Fundaţia Progress.

    Din cercetare reiese că 59% dintre respondente sunt mulţumite mult sau foarte mult de caracteristicile lor fizice, iar 74% spun că postează pe social media imagini care le reprezintă pe ele cu adevărat. 30% dintre fete spun că se simt des şi foarte des excluse din grupul lor de prieteni.

    Aproximativ 71% au menţionat că la ele în sat / comună există o persoană de gen feminin pe care ele o admiră.

    Studiul „Atitudinile şi provocările fetelor din România rurală în anul 2021” cuprinde răspunsurile a 118 fete cu vârsta cuprinsă între 10-16 ani din localităţile rurale a 15 judeţe. Chestionarul măsoară atitudinile fetelor din satele din România faţă de problemele care le preocupă şi le influenţează starea.