BusinessMagazin

Tag: Venituri

  • Ana Hotels a ajuns la venituri de 6,5 mil. euro anul acesta, în Poiana Braşov, în creştere cu 7% faţă de 2018

    Grpul Ana Hotels a ajuns la o cifră de afaceri de 6,5 mil. euro anul acesta în Poiana Braşov cu cele trei hoteluri pe care le deţine, Sport, Bradul şi Poiana. Veniturile au fost în creştere cu 7% faţă de anul trecut. La nivelul întregului grup, ce cuprinde şi hotelurile Athenee Palace Hilton şi Crowne Plaza, din Bucureşti, precum şi Europa, din Eforie Nord, cifra de afaceri a crescut cu 10%. Grupul Ana Hotels a avut în 2018 venituri de 235,5 mil. lei, conform datelor de la Ministerul de Finanţe.

    „Raportat la Poiana Braşov, cele trei hoteluri Ana Hotels, au avut în 2019 o cifră de afaceri de 6,5 milioane de euro, în creştere cu 7% faţă de anul trecut”, a spus Carmina Gal, directorul Ana Hotels din Poiana Braşov.

    Hotelurile Ana Hotels din Poaiana Braşov sunt de patru stele – Sportul şi Bradul, respective trei stele Poiana. Primele două hoteluri au în totalitate 160 de camera, iar ultimul hotel are trei stele. Gruppul este controlat de cunoscutul om de business George Copos.

    În condiţiile în care s-a renunţat în acest an s-a renunţat la vacanta intersemestriala (31/01-10/02), estimeazăm o menţinere a cifrei de afaceri obţinute in sezonul de iarna trecut 18-19.

  • Analiză: Două treimi din profitul din sectorul de retail este generat de lanţurile străine de magazine

    Companiile din zona de retail au încheiat anul 2018 cu un profit de aproximativ 2 miliarde lei, în creştere cu 2,8% faţă de 2017 şi cu 65% faţă de 2015, cea mai mare parte din câştig, aproximativ două treimi, fiind generat de retailerii străini, arată un studiu realizat de platforma termene.ro

    Situaţia este relativ similară şi în cazul veniturilor înregistrate, 62% fiind generate de companii cu capital majoritar strain şi doar 38% de restul, majoritatea cu capital românesc.

    Comerţul cu amănuntul al produselor alimentare, tutunului şi băuturilor este afacerea cel mai des întâlnită în România, la nivelul anului 2018 funcţionând peste 80.000 de astfel de businessuri. Dintre acestea, mai puţin de 1% au capital majoritar străin, iar dintre acestea, alte 1% reprezintă companiile de top ale domeniului, cu venituri anuale ce depăşesc 1 miliard de lei.

    “Investiţiile străine sunt o sursă sănătoasă pe care se poate baza o economie, inclusiv la nivelul antreprenorilor locali. Un astfel de echilibru, între firme autohtone şi companii străine, este dezirabil în toate sectoarele de activitate, inclusiv în retail.  România are un apetit de consum ridicat în perioada de final de an, iar antreprenorii pot avea de câştigat pe lanţul de valoare atunci când marile lanţuri de retail îşi sporesc cifra de afaceri. Ca antreprenor, am înţeles cât de important este să creezi parteneriate cu marile companii străine, în care relaţia inter-umană este esenţială pentru a dezvolta proiecte de business”, a declarat Adrian Dragomir, CEO Termene.ro

    Analiza arată că indicatorii de performanţă sunt net superiori în favoarea firmelor cu capital majoritar străin  Astfel, o companie cu capital străin are o marjă de profit de 2,8%, fiind  mai profitabilă cu 0,3% peste una cu capital românesc, a cărei profitabilitate este de doar 2,5%.

    ”În valori procentuale, diferenţa este mică, dar procentul trebuie aplicat la valoarea pe care un cumpărător o lasă în medie la o companie cu capital străin comparativ cu una cu capital românesc. Astfel, din 100 de lei cheltuiţi pentru produse alimentare, băutură sau tutun, la primul sunt lăsaţi în medie 62 de lei, pe când la cel de-al doilea doar 38 de lei. Astfel, din 100 de lei cheltuiţi pe produsele alimentare, băuturi si ţigări, prima companie rămâne cu 1,7 lei, pe când cea de-a doua cu doar 90 de bani”.

    Şi în cazul încasării propriu-zise a banilor de la clienţi situaţia este similară, companiile cu capital străin încasând în medie in 13 zile pe când una cu capital românesc în 24 de zile.

    “În cazul companiilor româneşti, majoritatea restrânse la mici afaceri de cartier, se observă o reacţie în lanţ – nu am putere de negociere cu furnizorii, risc ca marfa să se învechească la raft şi uneori accept şi plata cu întârziere ”pe caiet”. Plecând de aici, apar dificultăţi în a-mi plăti furnizorii, iar afacerea încet şi sigur scade până când decid să pun lacătul sau să practic un business de subzistenţă,” a declarat Adrian Dragomir.

    Cea mai importantă companie cu capital majoritar românesc se află pe locul 10 în clasamentul veniturilor anuale înregistrate, cu venituri de 5 ori mai mici comparativ cu societatea situată pe locul 9 şi de 20 de ori mai mici decât cea aflată în poziţia de lider, situaţie ce adânceşte şi mai mult falia care separă companiile de top de restul companiilor din domeniu.

    În ceea ce priveşte riscul de intrare în insolvenţă, la nivel naţional 5 din 10 companii au un comportament de plată corect, având un risc scăzut de intrare în insolvenţă, iar alte 4 au un risc ridicat de intrare in insolvenţă

     

  • O nouă categorie de persoane ar putea fi scutită de plata impozitului pe venit

    Propunerea legislativă, nr B560/2019, pentru modificarea şi completarea Legii nr.227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal, prevede scutirea de impozit, a veniturilor din chirii, pentru pensionarii care îndeplinesc anumite condiţii, confor proiectului depus la Senat.

    Mai exact, pensionarii vor fi scutiţi de impozitul pentru veniturile din chirii, dacă închirierea locuinţelor se va face către elevi, studenţi sau persoane care au fost în sistemul de protecţie socială.

    Pensionarii vor putea beneficia de această scutire, doar dacă închiriază locuinţa către:

    1. Elevi din învăţământul general obligatoriu de stat, particular şi confesional acreditat conform Legii nr. 1 din 5 ianuarie 2011 a educaţiei naţionale, cu modificările şi completările ulterioare;

    2. Studenţi sub 26 de ani, înmatriculaţi la forma de învăţământ de stat sau privată, cu frecvenţă conform Legii nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

    3. Persoane la ieşirea din sistemul de protecţie specială conform Legii nr. 272 din 21 iunie 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificările şi completările ulterioare, până la împlinirea vârstei de 26 de ani.

    Iniţiativa legislativă “promovează construirea unei relaţii intre generaţii, pentru a rezolva probleme identificate de ambele parţi şi anume: dificultatea tinerilor de a găsi o cazare ieftină în oraşele mari şi dificultatea persoanelor în vârstă de a trăi singure, de a se îngriji de gospodărie, respectiv nevoia de a obţine un venit suplimentar. Astfel, pensionarii pentru limită de vârstă, pensie anticipată sau pensie anticipată partială în sistemul public de pensii vor beneficia de facilităţi fiscale în măsura în care vor da spre închiriere, spaţii de locuit, către elevi, studenţi sub 26 de ani sau tineri la ieşirea din sistemul de protecţie specială, sub 26 de ani”, scrie în expunerea de motive la propunerea legislativă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

     

  • Cu ce strategie au reuşit nemţii de la dm drogherie market să ajungă la venituri de aproape 500 de milioane de lei în România

    Compania dm, care deţine în România 105 unităţi, dintre care 12 deschise anul trecut, a înregistrat în cel mai recent an financiar venituri de 498 de milioane de lei, în creştere cu 20 de procente; echipa locală a businessului a crescut la rândul său cu 185 de persoane, ajungând la 940 de angajaţi. Recent, businessul a alocat un buget de 35 de milioane de lei pentru dezvoltarea la Timişoara a unui sediu central şi a unui depozit, una dintre cele mai importante investiţii realizate în plan local. Suprafaţa proiectului este de peste 32.000 de metri pătraţi: sediul, în care lucrează o echipă de 123 de angajaţi, este structurat pe trei niveluri şi are o suprafaţă de 2.600 mp, iar depozitul, cu o echipă de 147 de angajaţi, se întinde pe o suprafaţă de 67.000 de metri pătraţi.

    Compania dm, originară din Germania, este prezentă în România de aproape 12 ani, primul magazin fiind deschis la Timişoara. Reprezentanţii businessului spun că decizia de a intra în piaţa locală în anul 2007 s-a bazat mai ales pe faptul că România se afla în perioada de boom economic, tocmai ce intrase în Uniunea Europeană, iar asta facilita achiziţiile intracomunitare şi alinierea legislativă după noile norme. Iniţial, pentru extindere a fost bugetată o sumă foarte mică, în jurul a 200.000 de lei. „Ne-am dat seama însă foarte repede că de acei bani cumpărăm numai softul, aşa că bugetul iniţial s-a mărit la circa 1 milion de euro în primul an”, povesteşte Cristian Crişan, administrator al dm drogerie markt România. Cu toate că perioada era propice, extinderea nu a fost uşoară. „Chiriile erau la preţuri nebune sau foarte mari. Foarte multe dintre cele 105 magazine pe care le avem sunt stradale. Să creezi magazine stradale în centre de oraş, în poziţii cheie, nu mai e atât de uşor. A fost o mare provocare să găsim spaţiile potrivite, la condiţii comerciale care să ne permită să venim cu preţuri cât mai corecte.”
    La început, o mare provocare a fost şi să obişnuiască clienţii români cu conceptul de drogherie, şi asta pentru că termenul era cunoscut în rândul populaţiei preponderent cu sensul de farmacie. „A durat foarte mult. În plus, când am intrat în România începuseră să se extindă galeriile şi hipermarketurile. Clientul a trebuit obişnuit că este mai avantajos pentru el să meargă într-un magazin specializat”, subliniază Crişan. El spune că în prezent, la nivelul Europei de Sud-Est, piaţa locală este comparabilă cu celelalte state vecine în care este prezent businessul. „Diferenţa o face faptul că în România conceptul de drogherie nu este atât de cunoscut ca în Ungaria, unde activează deja de peste 20 de ani. Dar suntem peste Bulgaria.” O altă provocare a fost, potrivit lui Crişan, educarea clienţilor în ceea ce priveşte consultanţa pe care o au la dispoziţie în magazinele dm, spre deosebire de hipermarketuri: „Nu ai stresul aglomeraţiei, ai parte de o atmosferă plăcută, la noi e linişte în magazin”. Nici adaptarea preţurilor nu a fost un pas uşor, adaugă reprezentantul dm. „Noi, fiind un lanţ mic la momentul respectiv, degeaba aveam puterea brandului, pentru că raportat la retailul din România eram foarte mici. Şi atunci ne-am chinuit foarte mult să adaptăm preţurile pieţei.” Clienţii companiei sunt majoritar persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani, cu venituri medii.
    Cele mai căutate categorii de produse cuprind articole de parfumerie, protecţie solară, produse de frumuseţe şi îngrijire, cosmetice de păr şi articole pentru casă.
    Potrivit lui Crişan, investiţia medie necesară pentru deschiderea unei noi unităţi dm, cu tot cu marfă, este de 500.000-600.000 de euro. „Noi mergem pe suprafeţe de 350-400 de metri pătraţi”. Principalii competitori, spune el, sunt toate magazinele mari, şi asta pentru că „sortimentaţia de produse o are şi Carefourr, o are şi Kaufland, şi Auchan, doar că noi suntem specialişti, avem o sortimentaţie mult mai dezvoltată. Doar noi avem o drogherie în adevăratul sens al cuvântului”.
    Compania dm drogerie markt a fost înfiinţată în 1973, iar până în prezent retailerul s-a extins în 13 state: Austria, Bosnia, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Germania, Italia, Macedonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. La nivel european, lanţul de drogherii funcţionează cu o echipă de peste 62.000 de angajaţi şi 3.668 de magazine. În anul financiar 2018/2019, grupul a înregistrat o cifră de afaceri de peste 11 milioane de euro, în creştere cu 4,6%. Momentan, din planurile companiei nu face parte şi o extindere în afara Europei, însă Crişan spune că dm are o colaborare cu Asia în zona de  online, de distribuţie. „Avem foarte bine dezvoltată partea de marcă proprie, care cuprinde peste 4.000 de articole. Toate produsele marcă proprie se produc în Germania.” În ceea ce priveşte piaţa locală, pentru anul următor reprezentanţii businessului plănuiesc deschiderea a încă 12 unităţi. „Suntem în toate oraşele mari, în cele mici încercăm să ajungem, dar nu putem intra pentru că nu este putere de cumpărare”, spune Crişan. În schimb, potrivit Anitei Pop, HR manager la dm drogherie market, există şi o problemă a oraşelor mari, de talia Bucureştiului sau a Clujului, respectiv lipsa angajaţilor. „Şi noi suntem afectaţi de fluctuaţii, dar ne situăm în media pieţei. Cu cât oraşul e mai mare, cu atât rata şomajului este mai scăzută şi este mai greu să găsim angajaţi”, spune ea, adăugând că cel mai greu de găsit sunt casierii sau angajaţii din poziţii similare, la nivel de magazine.

  • De unde vin profiturile mari ale băncilor. Veniturile băncilor din dobânzi au crescut cu 14% în nouă luni din 2019, apropiindu-se de 14 mld. lei. Cheltuielile cu dobânzile, doar 2,6 mld. Lei ♦ Cheltuielile cu dobânzile plătite de bancheri pentru depozitele clienţilor au crescut cu 28% în primele nouă luni din 2019, însă rămân de 5 ori mai mici decât sumele încasate din dobânzile la credite ♦ În timp ce veniturile nete din dobânzi s-au majorat cu 11,4% faţă de primele nouă luni din 2018, veniturile nete din comisoane au crescut cu doar 1,2%.

    ♦ Cheltuielile cu dobânzile plătite de bancheri pentru depozitele clienţilor au crescut cu 28% în primele nouă luni din 2019, însă rămân de 5 ori mai mici decât sumele încasate din dobânzile la credite ♦ În timp ce veniturile nete din dobânzi s-au majorat cu 11,4% faţă de primele nouă luni din 2018, veniturile nete din comisoane au crescut cu doar 1,2%.

    Veniturile nete din do­bânzi, cea mai im­por­tantă sursă de profit a băncilor, au continuat să crească în primele nouă luni din 2019, în condiţiile ma­jo­rării volumului cre­di­te­lor acordate, dar şi ca urmare a deciziei unor bănci de a grăbi creşterea do­­bânzilor la credite, în timp ce sumele plă­tite de bancheri pentru depozite au întârziat să crească în acelaşi ritm.

    Băncile au încasat în primele nouă luni din 2019 venituri din dobânzile percepute pentru creditele acordate de 13,9 mld. lei, în creştere cu 14,2% faţă de nivelul încasărilor din primele nouă luni din 2018. Pe de altă parte, cheltuielile instituţiilor de credit cu dobânzile plătite clienţilor pentru depozite au fost în primele nouă luni de numai 2,6 mld. lei, în creştere cu 28% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2018, conform datelor transmise de BNR la solicitarea ZF.

    Cheltuielile cu dobânzile remunerate de bancheri pentru depozitele clienţilor au fost în primele nouă luni de 5,3 ori mai mici decât sumele încasate din dobânzile la credite. Marjele ridicate rămân o trăsătură defi­ni­torie a modelului de funcţionare a sectorului bancar românesc, după cum a menţionat şi BNR în rapoartele publicate.

    Veniturile nete din dobânzi au urcat în primele nouă luni la 11,3 mld. lei, după o creştere de 11,4% comparativ cu nivelul din primele nouă luni din 2018.

    Creşterea veniturilor din dobânzi ale băncilor a fost influenţată în ultimii ani de revigorarea cre­ditării, precum şi de re­venirea pe creştere a ROBOR pe piaţa inter­bancară (care a fost până în acest an indicatorul de referinţă pentru îm­pru­muturile în lei), ascen­siune venită după o pe­rioadă de mi­nime istorice. ROBOR la trei luni a intrat din toamna anului 2017 pe o pantă ascendentă, de­pă­şind în 2018 pragul de 3% şi oscilând în jurul acestui nivel şi în primele nouă luni din 2019. Din luna mai 2019 costul împrumuturilor populaţiei nu mai este legat de ROBOR, ci se aplică un nou indice de referinţă pentru creditele acordate consu­ma­torilor numit IRCC, care este mai scăzut. În timp ce prima valoare a indicelui IRCC, de 2,36%, a fost calculată ca medie arit­me­tică a ratelor de dobândă zilnice ale tran­zacţiilor interbancare din ultimul tri­mestru (T4) din 2018 şi a fost folosită ca re­ferinţă în lunile mai şi iunie, ur­mătoarea va­loare a indicelui IRCC, de 2,63%, s-a aplicat pentru trimestrul al treilea (iulie-septembrie), iar va­loarea de 2,66%, se folo­seşte pentru creditele retail în lei luate în ultimul tri­mestru din 2019.

    Câştigurile mari obţi­nute de instituţiile de credit au fost corelate cu ascen­siunea creditării şi a economiei. În primele nouă luni din 2019 creditarea totală a făcut un salt de 7,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, până la un sold de circa 266,8 mld. lei, iar economia României a crescut cu 4,1% la nouă luni, după un avans de 4,7% în primul semestru şi un salt spectaculos de 5,1% în primul trimestru din acest an.

    Veniturile din activitatea de creditare sunt principala sursă de câştig pentru bănci, mai mult de jumătate din veniturile totale venind din dobânzi. Însă şi comisioanele sunt o componentă importantă în structura ve­ni­turilor băncilor. Veniturile nete din co­mi­sioane ale băncilor depăşeau în primele nouă luni din acest an 3 mld. lei, în creştere cu 1,2% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut.

    Pe lângă revigorarea creditării, marja mare dintre dobânzile la credite şi depozite şi îmbunătăţirea calităţii portofoliilor, şi veni­turile din comisioane au susţinut majo­rarea profiturilor raportate de bănci.

    Veniturile nete din dobânzi au reintrat pe creştere din a doua parte a anului 2017. Marjele ridicate, datorate în special riscului de credit manifestat de-a lungul ciclului creditului, dar şi costurilor operaţionale mai mari, şi volumele reduse au fost şi rămân trăsături definitorii ale modelului de funcţionare a sectorului bancar autohton, potrivit evaluărilor BNR.

    Sistemul bancar românesc, care numără 34 de bănci, a obţinut în primele nouă luni ale anului un profit net de circa 5 mld. lei, în scădere cu 12,6% faţă de câştigul obţinut în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor preliminare ale BNR.

  • După ce a fost nevoit să îşi vândă casa pentru a porni propria afacere, a transformat un simplu magazin într-o afacere de miliarde de dolari

    Richard Michael Schulze, fondatorul retailerului de electronice şi electrocasnice Best Buy, s-a născut în ianuarie 1941 în Saint Paul, Minnesota. După ce a abandonat liceul, s-a înrolat în forţele aeriene ale Statelor Unite, iar mai târziu a lucrat ca agent de vânzări pentru o companie de produse electronice.
    În 1966 el şi-a ipotecat casa pentru a fonda în Saint Paul un magazin de echipamente audio numit Sound of Music. Afacerea s-a extins rapid, prin deschiderea a încă opt unităţi.
    După ce o tornadă a distrus unul dintre magazine, o altă unitate a atras un număr mare de clienţi prin prisma preţurilor mici. Vânzările au crescut rapid, iar antreprenorul a decis să redenumească businessul Best Buy. În urma acestui pas, compania a inaugurat o serie de magazine deschise în spaţii mari, de peste 1.500 mp, cu preţuri mici şi cu un buget generos alocat promovării. Noul format de business a devenit foarte popular şi, datorită cererii în creştere pentru bunuri electronice, lanţul a crescut până în 1989 la 40 de unităţi.
    A urmat o extindere a gamei de produse Best Buy, iar în ofertă au fost incluse produse software şi hardware, muzică şi filme. În 1994 el a crescut spaţiul magazinelor până la 4.000-5.000 mp. În 1995 lanţul a înregistrat vânzări de 5 miliarde de dolari în cele 155 de unităţi; un an mai târziu Schulze a decis să introducă în oferta magazinului şi aparate şi ustensile de bucătărie.
    În mai 2012 fondatorul Best Buy a anunţat că se retrage din funcţia de preşedinte al companiei după ce, în urma unei investigaţii, s-a descoperit că ştia despre relaţia pe care CEO-ul Best Buy o avea cu una dintre angajate şi totuşi nu a anunţat comisia de audit despre această situaţie.
    În acelaşi an, pe 6 august, el a anunţat că intenţionează să cumpere businessul la licitaţie, în acel moment deţinând doar 20% din companie. Acest lucru a determinat o creştere uşoară a preţurilor acţiunilor Best Buy. Până la sfârşitul lui februarie 2013 discuţiile dintre reprezentanţii businessului şi antreprenor se încheiaseră.
    Alături de doi investitori privaţi, el a încercat să obţină trei locuri de consiliu în schimbul achiziţionării unui pachet minoritar în companie. Cu toate acestea, nu a reuşit să strângă banii necesari. Pe 25 martie 2013 Best Buy a anunţat că Richard Schulze se va realătura companiei cu un nou titlu: preşedinte emerit. De-a lungul carierei sale, meritele i-au fost recunoscute inclusiv de autorităţi: pe 9 noiembrie 1991 guvernatorul Minnesotei, Arne Carlson, a instaurat o zi numită Richard M. Schulze Day. În 2000, antreprenorul a donat 50 de milioane de dolari Universităţii St. Thomas, cea mai mare donaţie din Minnesota făcută până la vremea aceea unei universităţi. Banii au contribuit la deschiderea unei facultăţi de drept şi a unei şcoli de antreprenoriat. El a primit din partea universităţii o diplomă onorifică. Schulze a fost căsătorit cu Sandra J. până la moartea acesteia, în 2001, cei doi având patru copii. Ulterior, antreprenorul s-a recăsătorit cu Maureen. Astăzi cuplul locuieşte în Naples, Florida. Fondatorul Best Buy are o avere estimată de publicaţia internaţională Forbes la 3,8 miliarde de lei. În prezent, compania are 997 de locaţii, o echipă de 125.000 de angajaţi, iar anul trecut a înregistrat venituri de peste 42 de miliarde de dolari. 

  • Lanţul nemţesc dm drogherie market a înregistrat venituri de aproape 500 de milioane de lei în anul financiar 2018/2019

    dm drogerie markt, singurul lanţ de drogherii prezent pe piaţa românească a marcat, recent, finalul anului financiar 2018/2019, pe care l-a încheiat cu o cifră de afaceri de 498 milioane de lei, în creştere cu 20%. Ce alte rezultate a înregistrat businessul în acest interval de timp?

    Potrivit reprezentanţilor companiei, creşterea cifrei de afaceri s-a datorat în primul rând deschiderii unui număr de 105 magazine noi. În perioada 2018 – 2019, mai multe filiale au fost modernizate şi alte 12 filiale au fost deschise. „Investiţiile de 35 de milioane de lei au inclus amenajarea noului sediu central, care cuprinde un spaţiu generos şi modern, conceput pentru 150 de angajaţi şi care include atât birouri şi săli de şedinţe, cât şi spaţii de relaxare şi alte facilităţi. Cu o suprafaţă totală a terenului de 32.000 de metri pătraţi, proiectul include şi un depozit cu o suprafaţă totală de 6.800 metri pătraţi, în care îşi desfăşoară activitatea 150 de oameni.  Zilnic pleacă din depozitul dm 200 de paleţi de marfă, de la peste 150 de furnizori interni şi externi.” afirmă Ivana Martináková, preşedinte al consiliului de conducere al dm drogerie markt România.

    Creşterile se datorează totodată şi angajaţilor, mai ales prin prisma extinderii echipei cu 185 de angajaţi noi. ”dm drogerie markt a continuat şi anul acesta politica de expansiune, consolidând poziţia sa de specialist în frumuseţe, sănătate, îngrijire a casei şi copilului. Toate acestea au fost rezultatul mai multor factori: diversificarea produselor la raft, apropierea de consumatori prin deschiderea de noi magazine, menţinerea unei atmosfere primitoare pentru noii angajaţi, atenţia către nevoile comunităţilor şi creşterea interacţiunii cu ele prin campanii dedicate de comunicare şi CSR.”, spune Cristian Crişan, administrator dm drogerie markt România.

    La nivel de grup, în anul financiar 2018/2019 compania a înregistrat o cifră de afaceri de 11.195 milioane de euro (în creştere cu 4,6%), un număr de 62.061 de angajaţi şi 3.668 de magazine.

    Focusul companiei a fost pe extinderea inovaţiilor ecologice în sortimentul dm – de la produse de îngrijire corporală, exclusiv cu ingrediente curate din plante nemodificate genetic şi netestate pe animale, ambalate în recipiente din plastic reciclat, la detergenţi de rufe vegani, concepuţi să reducă poluarea mediului înconjurător, până la veselă din tărâţe de grâu de unică folosinţă şi biodegradabilă. În paralel cu listarea articolelor sustenabile ale brandurilor partenere, dm continuă să dezvolte, de asemenea, categoria de produse sustenabile marcă proprie. O parte dintre produse sunt 100% biodegradabile, altele folosesc materiale prietenoase cu mediul, altele au ambalaje fără plastic. Totodată, gama dmBio a fost extinsă printr-o linie de produse fără gluten pentru a face accesibilă calitatea organică şi persoanelor cu intoleranţă la gluten.

    În primăvară, dm drogerie markt a dezvoltat un concept complet nou pentru bărbaţi: SEINZ. Brandul premium, cu produse de îngrijire pentru bărbaţi, punctează, pe lângă înscenarea vizuală a produselor şi aspecte sustenabile: multe materiale de ambalare sunt fabricate din materiale reciclate, de exemplu şamponul negru şi sticlele de duş cu un conţinut de 97% plastic reciclat. O parte din venituri este direcţionat către proiectul „Plastic Bank“, care combate sărăcia şi degradarea mediului în ţările slab dezvoltate sau în curs de dezvoltare, permiţând oamenilor să facă schimb de deşeuri de plastic colectate cu bani, alimente, tichete de educaţie şi acces gratuit la internet.

    Compania dm drogerie markt a fost înfiinţată în 1973, iar de atunci s-a extins în 13 ţări: Austria, Bosnia, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Germania, Italia, Macedonia, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria, cu aproximativ 3500 de magazine şi 60.000 de angajaţi în Europa. În România, lanţul de magazine este prezent de mai mult de 10 ani, timp în a creat peste 940 de locuri de muncă şi a deschis peste 100 de magazine.

  • Vânzările directe, mereu la modă

    Amway s-a extins pe piaţa locală în urmă cu 22 de ani, în 1997, ca urmare a deciziei reprezentanţilor companiei de a se dezvolta şi în regiunea est-europeană. „Ţara noastră avea atunci un potenţial important de dezvoltare, dar şi un număr ridicat de locuitori. Fiind un business de vânzări directe, o populaţie mare era un factor pozitiv. În plus, exista o medie de consum departe de a-şi fi atins maximul la noi”, povesteşte Ioana Enache, general manager al Amway România, Bulgaria şi Grecia. Pentru extindere a fost necesară o investiţie de 13 milioane de dolari, utilizaţi pentru o clădire de birouri, un depozit şi trei centre de selecţie a produselor.
    Cu o prezenţă în peste 100 de ţări din Europa, America, Australia, Asia şi Africa, Amway a înregistrat în anul 2018, la nivel internaţional, o cifră de afaceri de 8,8 miliarde dolari. În ceea ce priveşte piaţa locală, potrivit datelor înregistrate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, cifra de afaceri s-a ridicat anul trecut la peste 116 milioane de lei. Anul acesta, veniturile businessului local au crescut faţă de anul trecut cu 15%; această evoluţie, spune Enache, este „rezultatul unui parteneriat de încredere” între colaboratorii din întreaga ţară şi echipa locală, dar şi cea europeană şi globală. „Amway este de peste şase ani liderul global al industriei de vânzări directe, un segment ce s-a dovedit a fi extrem de competitiv chiar şi pe piaţa locală”, adaugă ea.
    Compania deţine propriile ferme organice în SUA, Mexic şi Brazilia, precum şi un centru de cercetare botanică în China. În 2017, reprezentanţii businessului au deschis în piaţa locală Amway Business Center, despre care Ioana Enache spune că „nu este doar un showroom, ci un spaţiu multifuncţional destinat în primul rând partenerilor de business, dar şi celor care vor să ia contact cu produsele Amway. Acesta propune un concept modern, funcţionând atât ca centru de training, consultanţă şi informare, cât şi ca spaţiu dedicat întâlnirilor de afaceri şi punct de vânzare”.
    În România, echipa numără 26 de angajaţi în cadrul biroului din Bucureşti şi 40.000 de reprezentanţi de vânzări; în Europa, numărul acestora depăşeşte 1 milion. „E vorba de oameni cu spirit antreprenorial, care s-au regăsit în valorile noastre, care au simţit în viaţa lor plusvaloarea adusă de produsele Amway şi au decis să împartă aceste beneficii cu cei din comunităţile lor”, îi descrie Ioana Enache. „Deşi mulţi dintre partenerii noştri de bază ne sunt alături de aproape 20 de ani, modelul de business Amway atrage din ce în ce mai mulţi tineri. Şi acest lucru se întâmplă fiindcă se potriveşte foarte bine familiilor aflate la început de drum, care au nevoie atât de venituri suplimentare, cât şi de flexibilitatea programului de lucru. Mi se pare că venim în întâmpinarea stilului de viaţă actual, al noilor generaţii, care îşi doresc venituri rapide, generate de activităţi care le fac plăcere, valori comune cu brandurile sau companiile cu care lucrează, flexibilitate, mai mult timp pentru familie şi prieteni. În plus, este un model bazat fundamental pe ideea de meritocraţie, creat de fondatorii companiei în urmă cu 60 de ani şi care rezistă şi acum, mai actual ca niciodată”, subliniază reprezentanta companiei. Potrivit ei, membrii echipei Amway beneficiază de ajutor personalizat din partea companiei, de la traininguri şi programe de dezvoltare la resurse, pentru ca afacerea fiecăruia să se dezvolte cu uşurinţă şi în direcţia dorită. „În ultima perioadă compania a devenit mult mai deschisă spre online, fiindcă acesta e un canal care capătă din ce în ce mai multă importanţă şi vizibilitate şi e esenţial pentru noi să urmăm şi chiar să generăm tendinţe”, punctează Enache.
    Atât în plan local cât şi la nivel global, cele mai vândute categorii de produse din gama companiei sunt: produsele de nutriţie, cele de îngrijire personală şi make-up şi produsele pentru casă, iar publicul-ţintă se declină conform acestora. „Vorbim de categorii de vârstă diverse, cu ocupaţii şi venituri variate, care, însă, au în comun interesul pentru produse premium, un stil de viaţă echilibrat şi sustenabil.” Despre preţurile produselor ea spune că, indiferent de gamă, Amway deţine un portofoliu amplu de produse premium, la preţuri competitive.
    Ioana Enache remarcă faptul că în ultimii ani tendinţa populaţiei, atât la nivel global, cât şi pe plan local, este de a căuta variante de dezvoltare personală şi profesională care să permită gestionarea independentă a micilor afaceri. „Modelul de afacere al vânzărilor directe este mai actual ca niciodată. În plus, am observat, mai ales în cazul generaţiei Millennials, un interes crescut către sustenabilitate, indiferent că vorbim de decizia de achiziţie sau de a adera la un business care crede în aceste principii.” O altă tendinţă pe care ea o remarcă în rândul milenialilor este că un grup de consum foarte important pune mare preţ pe trasabilitate, adică posibilitatea de a identifica provenienţa produselor sau brandurilor pe care le consumă. „Suntem mult mai atenţi la cum obiceiurile noastre de consum afectează planeta sau alţi locuitori ai ei, dar vrem să ştim şi cum este produsul din punct de vedere calitativ.” La fel de importantă, spune reprezentanta businessului, este şi personalizarea produselor în funcţie de client. „În momentul în care ai o întâlnire cu un partener al Amway, acesta este pregătit să te ajute să faci alegerile potrivite, să-ţi personalizezi propria rutină sau propriul produs. La raft acest lucru e imposibil.”

  • Vânzările directe, mereu la modă

    Amway s-a extins pe piaţa locală în urmă cu 22 de ani, în 1997, ca urmare a deciziei reprezentanţilor companiei de a se dezvolta şi în regiunea est-europeană. „Ţara noastră avea atunci un potenţial important de dezvoltare, dar şi un număr ridicat de locuitori. Fiind un business de vânzări directe, o populaţie mare era un factor pozitiv. În plus, exista o medie de consum departe de a-şi fi atins maximul la noi”, povesteşte Ioana Enache, general manager al Amway România, Bulgaria şi Grecia. Pentru extindere a fost necesară o investiţie de 13 milioane de dolari, utilizaţi pentru o clădire de birouri, un depozit şi trei centre de selecţie a produselor.
    Cu o prezenţă în peste 100 de ţări din Europa, America, Australia, Asia şi Africa, Amway a înregistrat în anul 2018, la nivel internaţional, o cifră de afaceri de 8,8 miliarde dolari. În ceea ce priveşte piaţa locală, potrivit datelor înregistrate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, cifra de afaceri s-a ridicat anul trecut la peste 116 milioane de lei. Anul acesta, veniturile businessului local au crescut faţă de anul trecut cu 15%; această evoluţie, spune Enache, este „rezultatul unui parteneriat de încredere” între colaboratorii din întreaga ţară şi echipa locală, dar şi cea europeană şi globală. „Amway este de peste şase ani liderul global al industriei de vânzări directe, un segment ce s-a dovedit a fi extrem de competitiv chiar şi pe piaţa locală”, adaugă ea.
    Compania deţine propriile ferme organice în SUA, Mexic şi Brazilia, precum şi un centru de cercetare botanică în China. În 2017, reprezentanţii businessului au deschis în piaţa locală Amway Business Center, despre care Ioana Enache spune că „nu este doar un showroom, ci un spaţiu multifuncţional destinat în primul rând partenerilor de business, dar şi celor care vor să ia contact cu produsele Amway. Acesta propune un concept modern, funcţionând atât ca centru de training, consultanţă şi informare, cât şi ca spaţiu dedicat întâlnirilor de afaceri şi punct de vânzare”.
    În România, echipa numără 26 de angajaţi în cadrul biroului din Bucureşti şi 40.000 de reprezentanţi de vânzări; în Europa, numărul acestora depăşeşte 1 milion. „E vorba de oameni cu spirit antreprenorial, care s-au regăsit în valorile noastre, care au simţit în viaţa lor plusvaloarea adusă de produsele Amway şi au decis să împartă aceste beneficii cu cei din comunităţile lor”, îi descrie Ioana Enache. „Deşi mulţi dintre partenerii noştri de bază ne sunt alături de aproape 20 de ani, modelul de business Amway atrage din ce în ce mai mulţi tineri. Şi acest lucru se întâmplă fiindcă se potriveşte foarte bine familiilor aflate la început de drum, care au nevoie atât de venituri suplimentare, cât şi de flexibilitatea programului de lucru. Mi se pare că venim în întâmpinarea stilului de viaţă actual, al noilor generaţii, care îşi doresc venituri rapide, generate de activităţi care le fac plăcere, valori comune cu brandurile sau companiile cu care lucrează, flexibilitate, mai mult timp pentru familie şi prieteni. În plus, este un model bazat fundamental pe ideea de meritocraţie, creat de fondatorii companiei în urmă cu 60 de ani şi care rezistă şi acum, mai actual ca niciodată”, subliniază reprezentanta companiei. Potrivit ei, membrii echipei Amway beneficiază de ajutor personalizat din partea companiei, de la traininguri şi programe de dezvoltare la resurse, pentru ca afacerea fiecăruia să se dezvolte cu uşurinţă şi în direcţia dorită. „În ultima perioadă compania a devenit mult mai deschisă spre online, fiindcă acesta e un canal care capătă din ce în ce mai multă importanţă şi vizibilitate şi e esenţial pentru noi să urmăm şi chiar să generăm tendinţe”, punctează Enache.
    Atât în plan local cât şi la nivel global, cele mai vândute categorii de produse din gama companiei sunt: produsele de nutriţie, cele de îngrijire personală şi make-up şi produsele pentru casă, iar publicul-ţintă se declină conform acestora. „Vorbim de categorii de vârstă diverse, cu ocupaţii şi venituri variate, care, însă, au în comun interesul pentru produse premium, un stil de viaţă echilibrat şi sustenabil.” Despre preţurile produselor ea spune că, indiferent de gamă, Amway deţine un portofoliu amplu de produse premium, la preţuri competitive.
    Ioana Enache remarcă faptul că în ultimii ani tendinţa populaţiei, atât la nivel global, cât şi pe plan local, este de a căuta variante de dezvoltare personală şi profesională care să permită gestionarea independentă a micilor afaceri. „Modelul de afacere al vânzărilor directe este mai actual ca niciodată. În plus, am observat, mai ales în cazul generaţiei Millennials, un interes crescut către sustenabilitate, indiferent că vorbim de decizia de achiziţie sau de a adera la un business care crede în aceste principii.” O altă tendinţă pe care ea o remarcă în rândul milenialilor este că un grup de consum foarte important pune mare preţ pe trasabilitate, adică posibilitatea de a identifica provenienţa produselor sau brandurilor pe care le consumă. „Suntem mult mai atenţi la cum obiceiurile noastre de consum afectează planeta sau alţi locuitori ai ei, dar vrem să ştim şi cum este produsul din punct de vedere calitativ.” La fel de importantă, spune reprezentanta businessului, este şi personalizarea produselor în funcţie de client. „În momentul în care ai o întâlnire cu un partener al Amway, acesta este pregătit să te ajute să faci alegerile potrivite, să-ţi personalizezi propria rutină sau propriul produs. La raft acest lucru e imposibil.”

  • Agenţia de digital OmniPerform, fondată de Adrian Enache, a înregistrat în primele 9 luni o creştere de 20% a veniturilor, la 2,5 mil.lei

    Agenţia de digital OmniPerform, fondată de Adrian Enache, a înregistrat în primele 9 luni din anul 2019 o creştere organică de aproximativ 20% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, până aproape de 2,5 milioane lei.

    “Observăm la companiile prezente pe piaţa românească o mutare constantă a bugetelor dinspre canalele clasice către digital şi platforme media din ce în ce mai diversificate sau tehnologii pentru geo-targetare. De asemenea, în 2019 ne-am concentrat pe utilizarea tehnologiei OmniPerform în aproape toate conturile cărora le furnizăm servicii de comunicare, media sau digital. Chiar dacă etapa de integrare a serviciilor într-un mod corect şi eficient pentru a livra mai bine durează, suntem pregătiţi să construim pe termen lung cu fiecare brand în parte”, a declarat Adrian Enache, CEO al companiei.

    Pentru întreg anul 2019 OmniPerform estimează venituri de 3 milioane de lei, iar pentru 2020 creşterea bugetată este de 50%, până la aproape 4,5 milioane de lei.

    Daca în 2019 Adrian Enache a remarcat o creştere notabilă a bugetelor în FMCG, e-commerce, Home&Deco, Auto şi SaaS, pentru 2020 el anticipează o dezvoltare a portofoliului în domenii ca retail, banking şi pharma.

    În opinia lui, cele mai importante tendinţe din departamentele de marketing în 2019 au fost adopţia tehnologiilor care ajută la cunoaşterea consumatorului, fluidizarea experienţei consumatorului în canalele de comunicare şi adaptarea la mobile advertising .

    Fondată în 2017, OmniPerform oferă servicii de omnichannel, digital şi media.