BusinessMagazin

Tag: vedete

  • Povestea unuia dintre cele mai mari falimente din istoria României

    Relad, Montero, ADM Farm şi Polisano pe de o parte, Mediplus şi Farmexim de cealaltă parte. Două destine au marcat în ultimul deceniu distribuţia de medicamente, o piaţă de 23 mld. lei. Sursa celor mai mari falimente din economia locală în anii 2010-2011, dar şi sectorul vedetă al marilor tranzacţii în 2017-2018. O piaţă a extremelor, în care doar cei mai puternici au rezistat.

    ”Piaţa s-a maturizat şi s-a consolidat, au rămas mult mai puţini jucători, iar locul lăsat liber de falimentele din anii anteriori a fost umplut de ceilalţi distribuitori. A fost o reaşezare a pieţei şi au apărut ţinte interesante pentru investitorii strategici“, explică Mihai Miron, antreprenorul care controlează grupul Ropharma, unul dintre veteranii pieţei farmaceutice din România. De numele lui Miron se leagă şi destinul uneia dintre cele mai mari fabrici de medicamente, Europharm Braşov (preluată şi închisă ulterior de grupul farmaceutic GSK).

    Până să ajungă un actor principal pe piaţa de fuziuni şi achiziţii din România, distribuţia de medicamente a fost martor al celor mai răsunătoare falimente din economie prin prisma dimensiunii la care ajunseseră companiile care şi-au cerut insolvenţa şi care ulterior au intrat în faliment.

    Rând pe rând, Relad, Montero, ADM Farm sau Polisano, jucători din topul clasamentului, cu afaceri de ordinul sutelor sau miliardelor de lei, şi-au anunţat intrarea în insolvenţă. Relad a fost primul distribuitor important care a ieşit din piaţă, în perioada 2010 – 2011, iar afacerile au scăzut de la 874 de milioane de lei în 2009 la 5.600 de lei în 2011 şi datorii către creditori în valoare de 1,8 mld. lei, potrivit datelor Ministerului de Finanţe.

    După Relad a urmat declinul unui alt distribuitor, Montero, afacerea din distribuţia de medicamente a familiei Tudorache, care în 2015 a primit decizia de deschidere a falimentului în procedură generală. Şi ADM Farm a anunţat intrarea în insolvenţă la finalul lui 2014, an în care a înregistrat o scădere cu 20% a cifrei de afaceri faţă de perioada similară a anului precedent. |n 2016, cel mai recent an pentru care există date publice, afacerile ADM Farm au fost de 9,7 mil. lei, de la 95 mil. lei în 2015. Pierderile în 2016 au fost de 28 de milioane de lei, iar compania mai are 115 angajaţi, potrivit datelor publice.

    Iancu Guda menţionează fragilitatea companiilor din distribuţia de medicamente, în contextul în care una din patru companii din acest sector înregistrează pierderi, iar gradul de profitabilitate este unul scăzut. ”Aceste companii au un capital de lucru destul de fragil, în condiţiile în care activele circulante acoperă doar cu 20% mai mult datoriile pe termen scurt. Farmaciile îşi colectează de două ori mai rapid creanţele de la Casa de Sănătate, dar nu transpun mai departe viteza de plată către furnizori, respectiv distribuitori şi acest lucru pune presiune pe lichiditatea lor“, a spus Iancu Guda.

    Dacă timp de doi ani, din 2014 până în 2016, piaţa de distribuţie nu s-a mai clătinat, în 2016 a urmat o altă insolvenţă răsunătoare  Polisano, care a fost în top cinci distribuitori, cu rulaje de 1,4 mld. lei în 2014. |n 2015, cel mai recent an pentru care există date publice, Polisano a înregistrat o cifră de afaceri de 527 mil. lei, în scădere cu 60% faţă de anul precedent. |n 2017, la scurt timp după intrarea în insolvenţă, Polisano Distribuţie anunţa falimentul după ce măsurile de restructurare nu dăduseră rezultate.

    Grupul Polisano din Sibiu a fost o afacere construită de medicul Ilie Vonica, iar declinul afacerilor din producţie, distribuţie şi retail de medicamente, dar şi servicii medicale private a venit în urma decesului antreprenorului care a pus bazele grupului. Astfel, din 2016 până anul acesta, au fost vândute rând pe rând părţi din business către unii dintre cei mai mari jucători din industria de profil. Sensiblu a preluat farmaciile Polisano, iar MedLife a cumpărat divizia medicală.

    În prezent, distribuţia de medicamente este dominată de Mediplus, parte din grupul A&D Pharma, business preluat de Penta Investments, urmat de Farmexpert, deţinut de gigantul Walgreens Boots Alliance, şi Fildas, afacerea antreprenoarei Anca Vlad. De altfel, Anca Vlad este printre singurii antreprenori români care au rezistat în piaţă cu afacerile din distribuţie şi retail farmaceutic şi a dus distribuitorul Fildas pe locul al treilea în piaţa de profil, iar lanţul de farmacii Catena este liderul pieţei de retail farmaceutic.

    ”Piaţa rămâne foarte atractivă pentru investitori“, arată Mihai Miron, care adaugă că grupurile mari din afară se uită la proiecţiile de creştere pentru aceste sectoare şi la decalajul pe care România îl are de recuperat faţă de celelalte ţări europene în domeniul sănătăţii.
     

  • Între falimente de răsunet şi tranzacţii gigant: Cele două destine din distribuţia de medicamente

    ”Piaţa s-a maturizat şi s-a consolidat, au rămas mult mai puţini jucători, iar locul lăsat liber de falimentele din anii anteriori a fost umplut de ceilalţi distribuitori. A fost o reaşezare a pieţei şi au apărut ţinte interesante pentru investitorii strategici“, explică Mihai Miron, antreprenorul care controlează grupul Ropharma, unul dintre veteranii pieţei farmaceutice din România. De numele lui Miron se leagă şi destinul uneia dintre cele mai mari fabrici de medicamente, Europharm Braşov (preluată şi închisă ulterior de grupul farmaceutic GSK).

    Ţintele de care vorbeşte Miron au fost Mediplus şi Farmexim, două companii antreprenoriale cu un model de business în care distribuţia de medicamente a fost continuată de lanţuri de farmacii – Sensiblu şi Help Net, ambele grupuri actori în tranzacţii de peste 100 de milioane de euro.

    Tranzacţia dintre grupul ceh Penta Investments (Dr. Max) şi A&D Pharma (Mediplus şi Sensiblu) a fost anunţată la sfârşitul anului trecut şi este evaluată la 350-400 de milioane de euro, potrivit datelor din piaţă.

    ”Dr. Max are o strategie de extindere şi România este o piaţă mare în Europa Centrală. Avem planuri pentru România în continuare, dacă sunt oportunităţi, luăm acest aspect de extindere în considerare. Vom continua să ne dezvoltăm, credem că putem să ne întărim poziţia pe piaţă şi vom investi în această direcţie“, afirmă Leonardo Ferrandino, CEO al Dr. Max, reţea controlată de Penta şi care are, prin achiziţia Sensiblu, o reţea de peste 2.000 de farmacii pe mai multe pieţe europene. 
    O altă intrare pe piaţa românească a fost a germanilor de la Phoenix, care au cumpărat grupul Farmexim, înfiinţat de antreprenorul Ovidiu Buluc, într-o tranzacţie estimată la 100 de milioane de euro, ceea ce arată că România a devenit un punct fierbinte pe piaţa farmaceutică europeană.

    ”Într-o piaţă cu o concentrare din ce în ce mai mare aveniturilor la jucătorii de top, apare nevoia de consolidare sau de întărire a companiilor prin prezenţa unor fonduri care să susţină finanţarea firmelor în contextul de profitabilitate şi lichiditate limitată“, punctează Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România.

    Datele din situaţiile financiare depuse de companii la ANAF, prelucrate de Iancu Guda, indică faptul că primii zece jucători din distribuţia de medicamente controlează în prezent 56% din piaţă după cifra de afaceri, ceea ce arată consolidarea la vârf a jucătorilor mari şi justifică interesul investitorilor străini pentru piaţa locală.

    Dar până să ajungă un actor principal pe piaţa de fuziuni şi achiziţii din România, distribuţia de medicamente a fost martor al celor mai răsunătoare falimente din economie prin prisma dimensiunii la care ajunseseră companiile care şi-au cerut insolvenţa şi care ulterior au intrat în faliment.

    Rând pe rând, Relad, Montero, ADM Farm sau Polisano, jucători din topul clasamentului, cu afaceri de ordinul sutelor sau miliardelor de lei, şi-au anunţat intrarea în insolvenţă. Relad a fost primul distribuitor important care a ieşit din piaţă, în perioada 2010 – 2011, iar afacerile au scăzut de la 874 de milioane de lei în 2009 la 5.600 de lei în 2011 şi datorii către creditori în valoare de 1,8 mld. lei, potrivit datelor Ministerului de Finanţe.

    După Relad a urmat declinul unui alt distribuitor, Montero, afacerea din distribuţia de medicamente a familiei Tudorache, care în 2015 a primit decizia de deschidere a falimentului în procedură generală. Şi ADM Farm a anunţat intrarea în insolvenţă la finalul lui 2014, an în care a înregistrat o scădere cu 20% a cifrei de afaceri faţă de perioada similară a anului precedent. |n 2016, cel mai recent an pentru care există date publice, afacerile ADM Farm au fost de 9,7 mil. lei, de la 95 mil. lei în 2015. Pierderile în 2016 au fost de 28 de milioane de lei, iar compania mai are 115 angajaţi, potrivit datelor publice.

    Iancu Guda menţionează fragilitatea companiilor din distribuţia de medicamente, în contextul în care una din patru companii din acest sector înregistrează pierderi, iar gradul de profitabilitate este unul scăzut. ”Aceste companii au un capital de lucru destul de fragil, în condiţiile în care activele circulante acoperă doar cu 20% mai mult datoriile pe termen scurt. Farmaciile îşi colectează de două ori mai rapid creanţele de la Casa de Sănătate, dar nu transpun mai departe viteza de plată către furnizori, respectiv distribuitori şi acest lucru pune presiune pe lichiditatea lor“, a spus Iancu Guda.

    Dacă timp de doi ani, din 2014 până în 2016, piaţa de distribuţie nu s-a mai clătinat, în 2016 a urmat o altă insolvenţă răsunătoare  Polisano, care a fost în top cinci distribuitori, cu rulaje de 1,4 mld. lei în 2014. |n 2015, cel mai recent an pentru care există date publice, Polisano a înregistrat o cifră de afaceri de 527 mil. lei, în scădere cu 60% faţă de anul precedent. |n 2017, la scurt timp după intrarea în insolvenţă, Polisano Distribuţie anunţa falimentul după ce măsurile de restructurare nu dăduseră rezultate.

    Grupul Polisano din Sibiu a fost o afacere construită de medicul Ilie Vonica, iar declinul afacerilor din producţie, distribuţie şi retail de medicamente, dar şi servicii medicale private a venit în urma decesului antreprenorului care a pus bazele grupului. Astfel, din 2016 până anul acesta, au fost vândute rând pe rând părţi din business către unii dintre cei mai mari jucători din industria de profil. Sensiblu a preluat farmaciile Polisano, iar MedLife a cumpărat divizia medicală.

    În prezent, distribuţia de medicamente este dominată de Mediplus, parte din grupul A&D Pharma, business preluat de Penta Investments, urmat de Farmexpert, deţinut de gigantul Walgreens Boots Alliance, şi Fildas, afacerea antreprenoarei Anca Vlad. De altfel, Anca Vlad este printre singurii antreprenori români care au rezistat în piaţă cu afacerile din distribuţie şi retail farmaceutic şi a dus distribuitorul Fildas pe locul al treilea în piaţa de profil, iar lanţul de farmacii Catena este liderul pieţei de retail farmaceutic.

    ”Piaţa rămâne foarte atractivă pentru investitori“, arată Mihai Miron, care adaugă că grupurile mari din afară se uită la proiecţiile de creştere pentru aceste sectoare şi la decalajul pe care România îl are de recuperat faţă de celelalte ţări europene în domeniul sănătăţii.
     

  • Incă o vedetă PRO TV se pregăteşte să PĂRĂSEASCĂ România. Şi-a mutat deja familia în casa din Spania

    De pe uliţa popularului sat ”Las Fierbinţi”, Ardiles s-a mutat cu ”purcel şi căţel” lângă plaja Mediteranei. Mihai Mărgineanu şi-a schimbat domiciliul într-o localitate din sudul Spaniei, unde a cumpărat anul trecut o casă, cu credit bancar.

    Solistul care şi-a obţinut anul trecut brevetul de pilot de linie şi-a instalat soţia, pe Andreea şi cei doi copii ai lor Tudor şi Alexandra- în perspectiva în care va veni vremea în care va lua în serios meseria de pilot.

    Deocamdată serialul în care este distribuit –”Las Fierbinţi” şi a cărui coloană sonoră o semnează, înregistrază recorduri de popularitate şi nici cu propria sa trupă muzicală nu-I merge rău aşa că de vara până în toamnă stă mai mult în România.

    Solistul a ales Spania este că, în ultimii 10 ani, a fost principala ţară unde şi-a petrecut vacanţele împreună cu familia şi prietenii săi.

    Viaţa lui Mihai Mărgineanu s-a schimbat totalmente înainte să împlinească 40 de ani. S-a lansat şi consacrat în muzică la 37 de ani, din inginer a devenit solist, apoi actor, pilot de avion ultrauşor apoi, pilot de linie, scrie libertatea.ro

     

  • Un 1 mai în miniatură – VIDEO

    Câţi bănuiesc însă că Azuki, vedeta japoneză cu 270 de mii de urmăritori, este de fapt un arici?  Shootingul foto îl surprinde pe Azuki în câteva ipostaze adorabile, în camping, înconjurat de obiecte în miniatură.

  • Trupa care vinde mai multe bilete decât marile vedete pop ca Ed Sheeran sau Bruno Mars deşi nu a avut niciodată un cântec pe primul loc în SUA

    Formaţia britanicî a vândut ăeste 1,27 milioane de bilete în primele 9 luni ale anului 2017, mai mult decât vedetele popstar menţionate anterior.

    În octombrie, trupa a devenit prima formaţie care a vândut complet de patru ori la rând show-urile de la Hollywood Bowl, sală de concerte în aer liber unde au cândtat nume mari precum Beatles sau Luciano Pavarotti.

    Succesul formaţiei este un exemplu al puterii şi faimei trupelor rock cu vechime ale căror concerte au luat o parte mare din industria muzicală din America de Nord ce ajunge la o valoare de 7,3 miliarde de dolari în 2017.

    Potrivit firmei de cercetare Pollstar, cele mai de succes concerte de anul trecut au fost susţinute de Guns N Roses şi U2, care şi-au lansat cel mai bine vândute albume în urmă cu 30 de ani.

  • Cum arată fraţii şi surorile celor mai cunoscute vedete din lume – GALERIE FOTO

    Cei de la Bored Panda au adunat imagini cu rudele vedetelor pe care le urmărim zilnic, iar lista e impresionantă.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

  • Pe ce şi-a cheltuit primul milion această tânără. Nimeni n-a mai fost în stare de aşa ceva

    Are doar 15 ani şi e mare vedetă! Iar asta i-a adus, aproape peste noapte, o avere de invidiat, de ordinul milioanelor de lire sterline!

    Danielle Bregoli este o vedetă rap care, în ciuda vârstei fragede, a reuşit să strângă o avere la care mulţi nici măcar nu visează!

    Într-un interviu acordat, recent, publicaţiei TMZ, Danielle a mărturisit pe ce a cheltuit primul milion de lire sterline. Casă, maşini, bijuterii? Nici vorbă!

    “Mi-am dat toţi banii pe unghii şi gene false”, a spus Danielle, uşor amuzată.

    Tânăra se bucură de o popularitate ieşită din comun pe reţelele de socializare, unde are milioane de fani pe care-i “răsplăteşte” cu fotografii alese pe sprânceană, scrie realitatea.net

  • Până unde merge nebunia unor oameni: a cheltuit o avere ca să semene cu o vedetă internaţională

    A cheltuit 500.000 de dolari ca să arate ca o vedetă TV

    Jennifer Pamplona, o tânără de 25 de ani din Sao Paolo, Brazilia, a cheltuit jumătate de milion de dolari pentru a se transforma într-o copie a lui Kim Kardashian.

    Transformările au vizat toate părţile corpului şi au inclus îndepărtarea a patru coaste şi injectarea a patru litri de silicon în posterior.

    Nu au lipsit, desigur, numeroase operaţii estetice la nivelul feţei. Deşi doctorii i-au recomandat să nu mai continue cu operaţiile, tânăra vrea să continue transformarea.

    “Am cheltuit foarte mulţi bani, dar sunt încrezătoare că voi câştiga mai mulţi bani cu noua mea imagine”, a declarat Pamplona celor de la Daily Mail.

    Povestea familiei Kardashian si a succesului fulminant de care se bucura astazi a inceput cu un clip video pornografic dintre Kim si un fost prieten, rapperul Ray J., pe care Kris Jenner l-a vandut distribuitorului Vivid Entertainment. In februarie 2007, fiica ei i-a povestit despre inregistrare si, cum Jenner incerca inca de atunci sa faca viata familiei ei subiectul unui reality show, decizia de a vinde continutul a fost destul de rapida. “Initial mi-am zis ca nu vom mai avea nicio sansa sa ajungem vedetele unui reality show”, spune Jenner, care este de altfel si managerul familiei Kardashian, avand un comision de 10% din incasarile familiei.

  • Succesul pe YouTube înseamnă o viaţă în sărăcie. Poţi avea chiar şi un milion de vizualizări pe lună şi abia să-ţi poţi plăti chiria

    Un nou studiu din Germania arată că şansele să duci o viaţă bună doar cu ajutorul YouTube sunt extrem de mici. La fel ca şi în cazul Hollywood-ului, nu toată lumea care se visează pe platourile de filmare chiar ajunge să aibă succes, scrie Bloomberg.

    96,5% dintre toţi cei care încearcă să devină faimoşi pe YouTube, şi implicit să trăiască din asta, nu au şansa să câştige destui bani din publicitate pentru a trece pragul sărăciei în SUA, potrivit unei cercetări a lui Mathias Bartl, profesor la Universitatea Offenburg pentru Ştiinţe Aplicate.

    Un creator ar putea câştiga aproximativ 16,800 de dolari pe an dacă canalul acestuia ar ajunge în top 3% cele mai vizualizate de pe platformă. Asta înseamnă câştiguri ceva mai mari decât pragul sărăciei din SUA stabilit la 12,140 de dolari pentru o persoană (16,460 pentru o gospodărie cu 2 persoane). Canalele din eşantionul lui Bartl (top 3%) au atras mai mult de 1,4 milioane de vizualizări pe lună.

    Tot mai mulţi tineri sunt atraşi de această platformă şi de posibilitatea de a se bucura de succes prin intermediul YouTube.

    1 din 3 copii din Marea Britanie, cu vârstele cuprinse între 6 şi 17 ani, au declarat că ar vrea să devină “youtuber full time”. Adică de trei ori mai mulţi dintre copiii din Regatul Unit ar vrea să creeze conţinut video pe YouTube decât să se facă medici.

    Veniturile din publicitate nu sunt extrem de clare şi s-au schimbat de-a lungul timpului, iar Bartl a ajuns la sumele de mai sus utilizând ecuaţia 1 dolar pentru 1000 de vizualizări. “Ştiu youtuberi care câştigă 35 de cenţi pe 1000 de vizualizări şi alţii care obţin 5 dolari pe 1000 de vizualizări”, a declarat Harry Hugo de la agenţia de marketing Goat din Londra. Majoritatea vedetelor de oe YouTube câştigă bani din sponsorizări şi alte înţelegeri pe care le au cu brandurile. De aceea este destul de greu de calculat cât câştigă câţiva dintre cei mai cunoscuţi oameni de pe platformă.

    Pe măsură ce YouTube devine mai popular este şi mai greu pentru creatorii de conţinut nou veniţi să se impună. Dacă în 2016 canalele cele mai populare (top 3%) luau 63% din toate vizualizările de pe platformă, în 2016, vedetele YouTube iau 9 din 10 vizualizările de pe platformă. Mai mult, cei care au început să publice videouri în 2016 au luat doar 458 de vizualizări pe lună.

     

  • Clasamentul care face minuni pentru Dacia şi pentru încrederea noastră în marcă

    Trăim într-un deceniu al suvurilor. Toţi producătorii îşi modifică gamele. Toţi au suvuri în gamă şi toţi transofrmă toate modelele în suvuri. Dacă mergeţi la SIAB o să vedeţi la toate mărcile mari nişte suvuleţe care arată ca nişte adidaşi. Înalte şi înguste. Sunt din clasa B, adică la nivel de Fiesta şi Corsa. Au mai mult spaţiu în portbagaj şi cam asta e tot. Utilitate pentru familii nu prea vedem, însă lauda că ai un suvuleţ bate tot. Sigur că un Clio break este de două ori mai încăpător decât orice Crossland, Ecosport sau Mazda 3, însă nu toată lumea vrea spaţiu, cât prestanţă. Şi asta se întâmplă în toate gamele, şi în cea compact (care oricum e cu totul altceva), şi în cele mari (unde vorbim de maşini cât X5-urile, GLE-urile şi alte minuni).

    Jato Dynamics ne arată că în 2017 cota de piaţă a suvurilor a crescut la 34% – o treime din totalul maşinilor noi vândute. Cu trei ani în urmă era o cincime. S-au vândut 28 de milioane de suvuri în 2017, peste tot în lume.

    Cerere mare a fost în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa – 5.5 mil. de suvuri vândute, o creştere cu 20% comparative cu 2016. O piaţă şi mai mare de suvuri este America de Nord – 8.2 mil. suvuri (+6.2% creştere Vs. 2016). În fine, China conduce la înmatriculări de suvuri noi, cu 10.7 mil. unităţi (46% cotă de piaţă locală).

    Cel mai bine-vândut SUV din lume în 2017 este Nissan Qashqai, cu tot cu variant pentru SUA (Rogue). Din 815 mii de suvuri Qashqai / Rogue vândute de Nissan tot anul, americanii au cumpărat jumătate, chinezii un sfert şi europenii 12%.

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro