BusinessMagazin

Tag: vas

  • A cutreierat planeta şi a primit oferte de muncă din Emiratele Arabe Unite şi America, dar a ales a ales să se întoarcă în ţară pentru a conduce propriul complex turistic

    ” Alaska era liniştitoare, mai ales dimineaţa când ne duceam la micul dejun, şi, până veneau clienţii, ne savuram cafeaua pe ultima punte a vasului în timp ce traversam canalele dintre păduri“, îşi aminteşte cele mai plăcute momente petrecute pe vasul de croazieră Dan Mehedinţu, proprietarul şi managerul complexului turistic Laguna Verde.

    În cei patru ani în care a lucrat traversând oceanele a văzut mare parte din lume. „M-am certat cu toată familia, iar apoi am pornit pe un vas de croazieră“, îşi descrie Mehedinţu începutul experienţei în domeniul restaurantelor şi al vaselor de croazieră, în 2001. În acea perioadă era student în anul III la Facultatea de Finanţe-Bănci din cadrul ASE şi simţea că nu va continua în acest domeniu. Prin urmare, imediat ce a împlinit vârsta legală servirii de băuturi alcoolice a luat drumul mărilor şi oceanelor: „Aveam 21 de ani, câştigam 4.000 de dolari pe lună şi vedeam şi lumea“. Amuzat, îşi aminteşte că găsise o modalitate prin care să-şi facă viaţa mai uşoară: „Am găsit un job pe barcă în care trebuia să îi supraveghez pe chelnerii din barul personalului, astfel mi se permitea să mă trezesc la ora 11“.

    Soluţie pe care o consideră caracteristică stilului descurcăreţ al românilor, care găsesc întotdeauna o portiţă prin care să muncească mai puţin. În cei patru ani în care a lucrat pe vas, a strâns 60.000 de dolari: salariul era de 50 de dolari, iar restul de bani veneau din bacşiş, de la cei circa 4.000 de clienţi obişnuiţi cu servicii de lux.

    După ce s-a întors în ţară, Dan Mehedinţu şi-a cheltuit banii pe o maşină sport şi pe o casă şi a plecat să studieze în Elveţia la o şcoală de management hotelier. Şcoala presupunea un curs teoretic de şase luni şi un training practic în Washington, SUA, unde Mehedinţu a experimentat toate etapele muncii din industria HoReCa.

    A început cu spălatul vaselor şi bucătărie – pe care le numeşte un coşmar -, apoi cu gestionarea magaziei, până la marketingul şi contabilitatea unui restaurant. Managerii restaurantului de peste ocean i-au propus să lucreze acolo, dar a ales să se întoarcă în Elveţia pentru a-şi continua studiile cu obţinerea unei diplome de master, tot în domeniul managementului hotelier. Deşi oferta de la americani era încă valabilă, iar altele au continuat să vină, din Dubai, Vietnam sau Taiwan, Mehedinţu a mizat pe România pentru continuarea afacerii începute de tatăl lui, în acea perioadă o baltă de pescuit, aflată la 15 kilometri de Capitală. În prezent, afacerea Laguna Verde constă într-un restaurant cu specific pescăresc, căsuţe din lemn şi o vilă pentru cazare, pontoane prevăzute cu instalaţii de iluminare destinate pescuitului, dar şi hidrobiciclete, bărci, skijet sau caiac- canoe – cu o valoare totală de jumătate de milion de euro, potrivit unui interviu anterior acordat Business Magazin.  

     

  • Şcoala de business de pe vasul de croazieră

    Royal Caribbean Cruises recrutează în permanenţă români pentru departamentul restaurant assistant waiter. Cerinţe: vârsta minimă – 21 de ani, limba engleză la nivel conversaţional; constituie avantaje cunoaşterea unei alte limbi europene, experienţă anterioară în postul solicitat, experienţa pe vase de croazieră; contracte între 6 şi 8 luni cu posibilitatea de reînnoire; mesele, serviciile medicale şi cazarea sunt asigurate la bord; veniturile pentru posturile de entry level mess attendant şi room service attendant pot fi între 700 şi 1.400 de dolari, iar veniturile pentru un assitant waiter pot fi între 1.800 şi 2.500 de dolari“.

    Aşa sună anunţul pentru unul dintre sutele de posturi de ajutor de ospătar lansate de cea mai mare companie de croazieră la nivel mondial, Caribbean Cruises Ltd., companie cu sediul central în Miami, cu o cifră de afaceri de 8,07 miliarde de dolari în 2014 şi cu 64.000 de angajaţi (potrivit marketwatch). Pe piaţa locală, americanii recrutează câteva sute de angajaţi anual, fiind atraşi de români pentru „spiritul de iniţiativă, pentru dorinţa de a promova, pentru capabilitate şi adaptabilitate, dar şi pentru talentul de a învăţa limbi străine“, după cum spune Carmen Sasz, proprietara agenţiei de recrutare Job Selection, una dintre cele circa cinci firme ce activează pe piaţa recrutărilor pentru vase de croazieră.

    Numai anul acestea companiile de profil caută 3.000 de români pentru joburi pe vasele de croazieră. Alături de Caribbean, cererea mare vine şi din partea Carnival Cruise Line, dar şi a companiilor de croazieră de pe râurile din Europa, iar numărul angajaţilor români care decid să plece se află pe un trend ascendent, potrivit informaţiilor deţinute de compania de consultanţă în HoReCa Star Chefs. Cei mai mulţi români au plecat să lucreze pe vasele de croazieră în două etape: 20.000 în intervalul 1995-2000 şi 40.000 în intervalul 2000–2010. Din 2010, plecările s-au menţinut la un ritm constant de 1.000 de români pe an.

    Dacă ar fi să facem un calcul pe baza unui venit minim de 700 de dolari, vom vedea că miile de români plecaţi pe vasele de croazieră au câştigat venituri de 45-50 de milioane de dolari. 700 de dolari este însă salariul minim – de cele mai multe ori, suma câştigată de lucrătorii de pe vasele de croazieră este mai mare, iar pentru posturile de management poate să ajungă şi la 10.000 de dolari lunar.

    Istoria meseriei de vaporean în România începe cu un anunţ precum cel de mai sus, publicat întotdeauna într-un ziar, nu în mediul online, după cum povesteşte Carmen Sasz. Antreprenoarea a pus bazele firmei de recrutare de personal navigant în Braşov, mai întâi printr-o colaborare cu compania americană Royal Caribbean (ca subagent al unei agenţii de recrutare), iar, din 1995, ca serviciu direct pentru companiile de croazieră. „Nu se ştia de vasele de croazieră la vremea respectivă decât în partea de vest a ţării, în Oradea, Timişoara, datorită agenţiilor din Ungaria, care recrutau de mai mult timp“, îşi aminteşte antreprenoarea.

    De profesie inginer, dar fără dorinţa de a-şi construi o carieră în industrie în anii ‘90, a deschis agenţia de recrutare. Îşi aminteşte că la primul interviu organizat au venit 37 de persoane, din care 20 au fost selectate, iar numărul celor care s-au şi îmbarcat a scăzut la 17. „Nu a fost uşor în primă fază. Oamenii nu aveau încredere că aceste locuri de muncă sunt reale din cauza faptului că la vremea respectivă informaţia era foarte puţină. Primii oameni care au plecat, făcând faţă la cerinţele de acolo, au adus un feedback pozitiv în România, care a fost receptat de familii şi de prieteni şi care a popularizat domeniul.“ În scurt timp, veniturile câştigate de primii vaporeni au impulsionat, dar au şi impresionat piaţa. „Din punct de vedere financiar, la vremea respectivă, a lucra la bord şase luni de zile ca ajutor de ospătar însemna un minim de 16.000 de dolari venituri economisite, iar la vremea respectivă o garsonieră costa 5.000 de dolari, adică un tânăr la 24-25 de ani putea să îşi ia două-trei garsoniere, iar impactul era senzaţional în ceea ce priveşte veniturile corelat cu valoarea acestora pe piaţa imobiliară.“

    Laurenţiu Mâţă-Tănase a observat că pe piaţa locală există o tendinţă ca foştii angajaţi ai vaselor de croazieră să se întoarcă în ţară pentru a-şi construi afaceri sau pentru a ocupa poziţii de management, mai ales în industria HoReCa. „Pe foarte mulţi foşti angajaţi de pe vasele de croazieră îi regăsim astăzi în marile hoteluri sau în cele mai bune restaurante din România. Există si exemple de foşti «colegi» care între timp au devenit antreprenori şi şi-au deschis restaurante, pensiuni sau hoteluri. În fiecare dintre aceste locuri o să regăsiţi, într-o oarecare măsură, calitatea serviciilor de la bordul vaselor de croazieră“, spune Laurenţiu Mâţă-Tănase. De fapt, el însuşi se află pe lista foştilor vaporeni deveniţi antreprenori.
     

    Citiţi mai multe în ediţia tipărită a Business Magazin, începând cu 29 iunie.

  • Cât costă viaţa unei comunităţi de oameni ce trăiesc într-o permanentă croazieră de lux

    Un stil de viaţă care combină traiul pe un yacht privat cu o casă de vacanţă de lux, ce te poartă în jurul globului, şi care îţi oferă privelişti diferite în fiecare dimineaţă este ceea ce The World Residences at Sea oferă, prin intermediul unuia dintre cele mai mari vase de croazieră din lume. The World cântâreşte 43.524 tone, are 196 metri lungime şi 30 de metri înălţime şi serveşte drept “cartier rezidenţial” pentru persoanele care călătoresc cu el. Pe vas există 165 de locuinţe individuale, iar  rezidenţii sunt atât proprietarii acestor locuinţe, cât şi, în mod colectiv, ai vasului. Ei au parte astfel de experienţe ce depăşesc standardele obişnuite ale unei călătorii de lux în jurul lumii.

    Vasul a fost ideea lui Knut U. Kloster, a cărui familie are o istorie bogată în industria marină. A fost construit în Suedia, lansat în martie 2002 şi cumpărat de rezidenţi în 2003. De atunci, the World a navigat continuu în jurul globului, cu opriri în cele mai exotice locuri, permiţând rezidenţilor să se trezească într-o nouă destinaţie la fiecare câteva zile.

    Linia de lux porneşte în croazieră din aproximativ doi în doi ani.

    Ocuparea medie este de 150 de rezidenţi şi invitaţi.  Cine sunt rezidenţii vasului? Vârsta lor medie este de 64 de ani, dar 35% dintre ei au sub 50 de ani. Sunt descrişi drept activi, orientaţi spre antreprenoriat şi filantropie, pasionaţi de cunoaştere, aventură şi călătorii. Mulţi dintre ei locuiesc pe vas întregul an, în timp ce alţii folosesc The World ca reşedinţă de vacanţă, pe care plutesc dela patru la şase luni pe an.

    Rezidenţii au în comun pasiunea pentru cunoaştere, aventură şi călătorii. Fiecare dintre ei are un cuvânt de spus în ce priveşte alegerea itinerarului. Există şi un program de Enrichment, prin care le unt aduşi la bord ghizi şi specialişti în numeroase domenii: scufundări, degustarea vinului, cultura lumii – cu scopul de a-i pregăti pentru fiecare port în care ajung.

    Vasul are 12 punţi şi cele mai luxoase dotări: spa, bibliotecă, cinema, spital şcoli, bucătari personali, antrenori personali, cât şi un teren virtual de golf.

    Rezidenţii plătesc între 700.000 de dolari şi 10 milioane de dolari pentru o astfel de locuinţă. Există de asemenea costuri de întreţinere ce variază în funcţie de dimensiunea locuinţei, cât şi alte costuri administrative ce ţin de administrarea navei, ce include şi plata salariilor angajaţilor.

    Majoritatea apartamentelor sunt deja vândute, dar din când în când cineva eliberează câte o locuinţă şi anunţă vânzarea pe site-ul The World Residences.

     

     

  • VACANŢE DE LUX: 700 de români au dat 700.000 euro pentru croaziere în Mediterana pe cel mai mare vas din lume

     Pâna în prezent, cele două vase ale Royal Carribean, Oasis of the Seas şi Allure of the Seas, cele mai mari din lume, au navigat doar în Caraibe, unde au logistica necesară pentru acostarea şi aprovizionarea unor nave de asemenea dimensiuni.

    “Pentru Oasis of the Seas, care va naviga în Europa în această vară, au fost vândute deja 310 cabine pentru 694 de pasageri din România. Aceştia au plătit în total circa 700.000 de euro”, a declarat joi, într-un comunicat, Nicolae Demetriade, preşedintele World Travel, care reprezintă în România Royal Caribbean International.

    Lansat în 2009, vasul Oasis of the Seas are 16 punţi şi o greutate de 225.282 tone.

    El a spus că în preţul unei cabine sunt incluse, pe lângă cazare, toate mesele, spectacolele susţinute de artişti profesionişti, printre care dansuri, musical, acrobaţii, spectacole de înot sincron, folosirea sălilor de fitness şi a terenurilor de sport, participarea la cluburile pentru copii şi la spectacole de patinaj.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • NAUFRAGIUL COSTA CONCORDIA: Moldoveanca Domnica Cemortan a recunoscut că a fost amanta căpitanului pachebotului

     După ce a negat timp de un an şi jumătate că a avut vreo idilă cu căpitanul pachebotului Costa Concordia şi după ce a acuzat presa de minciuni, Domnica Cemortan a recunoscut că a fost amanta căpitanului şi că erau împreună în timpul naufragiului, relatează PRO TV Chişinău.

    Mărturiile moldovencei sunt foarte importante, afirmă presa italiană, întrucât ea s-a aflat pe punte alături de căpitanul Schettino în momentul naufragiului. Domnica Cemortan a acuzat anterior presa că a denigrat-o şi a ameninţat cu acţiuni în justiţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Resturi umane, găsite în apropierea epavei vasului Costa Concordia

     “În cursul activităţilor de căutare desfăşurate în zona centrală a navei, scafandrii au găsit resturi umane care urmează să fie supuse testelor ADN”, a comunicat Protecţia Civilă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Portul Constanţa devine port de îmbarcare pentru navele de croazieră

     Potrivit unui comunicat al Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa, prin aderarea la Asociaţia Internaţională MedCruise, compania a declanşat demersurile prin care a reuşit să atragă prima companie – MSC Cruises – pentru îmbarcarea turiştilor pe nave de croazieră.

    Conform sursei citate, turiştii care se vor îmbarca din Portul Constanţa au avantajul de a nu mai fi obligaţi să cumpere bilet de avion, dus-întors, până la un alt port de îmbarcare din lume, pentru a beneficia de croaziere maritime.

    Astfel, 80 de turişti români se vor îmbarca, vineri, la bordul navei de lux MSC Musica, din terminalul de pasageri al Portului Constanţa, pentru o călătorie de 12 zile care va include porturi din Grecia, Italia, Turcia şi Ucraina. Nava de pasageri va pleca din portul Constanţa la ora 19.00, iar după o zi pe mare va acosta în portul grecesc Gythion (Sparta). Apoi, croaziera are programate opriri în porturile Veneţia, Katakolon, Istanbul, Yalta şi Odessa, cu revenire la Constanţa în cea de-a douăsprezecea zi a călătoriei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Are 27 de ani şi a refuzat oferte de joburi din America şi Emirate ca să îşi îndeplinească visul la Baloteşti

    De la un loc destinat doar pescuitului, Laguna Verde este azi un complex turistic: cabane, un restaurant cu specific pescăresc şi echipamente pentru sporturi acvatice în mijlocul câmpului.

    Alaska era liniştitoare, mai ales dimineaţa, când ne duceam la micul dejun, şi, până veneau clienţii, ne beam cafeaua pe ultima punte a vasului în timp ce traversam canalele dintre păduri„, îşi aminteşte Dan Mehedinţu unul dintre cele mai plăcute momente petrecute pe vasul de croazieră. În cei patru ani în care a lucrat traversând oceanele a văzut mare parte din lume, dar a hotărât să se întoarcă în ţară pentru a conduce împreună cu tatăl lui afacerea „Laguna Verde”.

    Construită în jurul unei bălţi aflate la 15 kilometri de Capitală, aceasta constă într-un restaurant cu specific pescăresc, 20 de căsuţe din lemn şi o vilă pentru cazare, pontoane prevăzute cu instalaţii de iluminare destinate pescuitului, dar şi hidrobiciclete, bărci, skyjet sau caiac canoe – cu o valoare totală de jumătate de milion de euro.

    Cu clienţii selectaţi atent, Mehedinţu mizează pe „oaza de linişte„ pe care tatăl lui a încercat să o găsească atunci când a venit prima oară în Baloteşti. Acum atât tatăl, cât şi fiul îşi petrec cea mai mare parte a timpului în „lagună„, împărţindu-şi activitatea între discuţiile cu clienţii – printre care pot fi văzuţi şeici sau politicieni –  coordonarea angajaţilor, inovaţii cum ar fi o fântână arteziană în mijlocul lacului sau alegerea mobilierului pentru restaurantul recent deschis.

    „M-am certat cu toată familia, iar apoi am pornit pe un vas de croazieră„, îşi descrie Mehedinţu începutul experienţei în domeniul restaurantelor, în 2001. În acea perioadă era student în anul trei la Facultatea de finanţe-bănci în cadrul ASE şi simţea că nu va continua în acest domeniu. Prin urmare, imediat ce a împlinit vârsta legală servirii de băuturi alcoolice a luat drumul mărilor şi oceanelor: „Aveam 21 de ani, câştigam 4.000 de dolari pe lună şi vedeam şi lumea„.

    Amuzat, îşi aminteşte că găsise o modalitate prin care să o facă mai uşoară: „Am găsit un job pe barcă în care trebuia să îi supraveghez pe chelnerii din barul personalului, astfel mi se permitea să mă trezesc la ora 11„. Soluţie pe care o consideră caracteristică stilului „descurcăreţ„ al românilor, care găsesc întotdeauna o portiţă prin care să muncească mai puţin. În cei patru ani în care a lucrat pe vas, a strâns 60.000 de dolari: salariul era de 50 de dolari, iar restul de bani veneau din bacşiş de la cei circa 4.000 de clienţi obişnuiţi cu servicii de lux.

    După ce s-a întors în ţară, şi-a cheltuit banii pe o maşină sport şi pe o casă şi a plecat să studieze în Elveţia la o şcoală de management hotelier. Şcoala presupunea un curs teoretic de şase luni şi un training practic în Washington, SUA, unde Mehedinţu a experimentat toate etapele muncii din industria HoReCa. A început cu spălatul vaselor şi bucătărie – pe care le numeşte un coşmar -, apoi cu gestionarea magaziei, până la marketingul şi contabilitatea unui restaurant.

    Managerii restaurantului de peste Ocean i-au propus să lucreze acolo, dar a ales să se întoarcă în Elveţia pentru a-şi continua studiile cu obţinerea unei diplome de master, tot în domeniul managementului hotelier. Deşi oferta de la americani era încă valabilă, iar altele au continuat să vină, din Dubai, Vietnam sau Taiwan, Mehedinţu a mizat pe România pentru continuarea afacerii începute de tatăl lui, în acea perioadă o baltă de pescuit.

  • ANALIZĂ: Circa 4.000 de români lucrează pe navele de croazieră. Salariile pleacă de la minimum 1.000 de dolari pe lună

     “Se poate estima la circa 4.000 de persoane numărul total de români care lucrează pe vasele de croazieră. Ei ocupă diverse posturi, printre care căpitan pe vasul Azamara, director Head Office Miami la food-beverage pe vasele Celebrity Cruises, ofiţeri, organizatori de spectacole, dealeri în cazinouri, şefi de restaurante, muzicieni, vânzători în magazine, dansatori şi acrobaţi, ospătari etc.”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Nicolae Demetriade, preşedintele agenţiei de turism World Travel, care reprezintă în România şi Republica Moldova grupul de companii Royal Caribbean, Celebrity Cruises şi Azamara, care este al doilea grup modial de croazieră, ca mărime a flotei, şi care deţine cele mai mari două vase de croazieră din lume, Oasis of the Seas şi Allure of the Seas.

    De altfel, pe cele două mari vase lucrează 50, respectiv 62 de români. În total, doar pe navele Royal Carribean îşi câştigă existenţa aproximativ 900 de români.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În culisele celui mai mare vas de croazieră din lume – GALERIE FOTO

    O serie de fotografii postate de un utilizator pe imgur.com dezvăluie culisele acestuia.