BusinessMagazin

Tag: valcov

  • Vâlcov: Banca Naţională trebuie să se implice mai mult în problema creditelor în franci, cu soluţii

    “Aici (despre creditele în franci elveţieni – n.r.) vorbim de politica monetară, pe care o face Banca Naţională a României. Guvernul se ocupă de politica fiscal-bugetară. Cred şi mi-aş dori să văd Banca Naţională implicându-se mult mai mult în această problemă, mai ales că, din punctul meu de vedere, au şi mijloacele prin care pot să se impună. Băncile comerciale trebuie să îndeplinească destul de multe criterii impuse de Banca Naţională şi cred că pentru această situaţie Banca Naţională a României ar putea să aibă o discuţie mult mai aplicată cu aceste bănci astfel încât dumnealor să-şi dorească cât mai mult să reducă aceste credite”, a declarat Vâlcov duminică într-o emisiune la Realitatea TV.

    El a arătat că statul poate oferi o parte a soluţiei de împărţire a poverii pentru debitorii cu credite în valută, referindu-se la măsura de rescadenţare cu facilităţi fiscale, urmând ca celelalte două părţi să fie asumate de bănci şi clienţi.

    “Trebuie să se ajungă la următoarea idee, aceast risc trebuie împărţit. Şi noi propunem în felul următor: o parte o preia statul român şi mai rămân două părţi pe care trebuie să le preia altcineva. Cine altcineva decât clienţii şi băncile?”, a afirmat Vâlcov.

    Ministrul şi-a exprimat speranţa ca parlamentarii să adopte în această lună sau cel mai târziu în martie “Electorata” îmbunătăţită, măsură redenumită “Scade rata”.

    Programul se adresează debitorilor cu venituri de cel mult 3.000 de lei brut. După primii doi ani, în care rata scade cu până la 35%, în următorii ani ai rescadenţării debitorul beneficiază de o deducere a impozitului de venit de maxim 240 de lei lunar.

    “Pe cei cu venituri mici şi împrumuturi mici această măsură îi ajută 100%. (…) Bineînţeles că cei care au venituri mai mari de 3.000 de lei nu se încadrează în această soluţie. De aceea credem că trebuie să fie acest efort al Guvernului dublat de o implicare mult mai accentuată a Băncii Naţionale a României. (…) Banca Naţională trebuie să vină cu soluţii suplimentare, care să reiasă din discuţiile cu băncile comerciale”, a punctat ministrul Finanţelor.

    Întrebat dacă este dispus să-şi dea demisia în cazul în care soluţia propusă de Guvern nu va reprezenta un ajutor real pentru clienţii băncilor cu probleme, Vâlov a spus că nu vede de ce trebuie să părăsească postul de ministrul al Finanţelor dacă nu se rezolvă o problemă monetară a României, în condiţiile în care el se ocupă de politica fiscal-bugetară.

    “Aici răspunde guvernatorul Băncii Naţionale, este politica monetară a României, să nu confundăm politica monetară cu cea fiscal-bugetară”, a afirmat reprezentantul Guvernului.

    Pe de altă parte, el a reiterat ideea că nu vede viabilă o măsură pentru rezolvarea problemei pe cale legislativă în ceea ce priveşte conversia creditelor la alt curs decât cel din ziua operaţiunii.

    “Nu cred într-o soluţie de stabilire a cursului la un nivel istoric printr-o hotărâre de Guvern sau printr-o lege în Parlamentul României pentru că orice om care ştie cât de cât economie înţelege riscul la care ar fi supusă România dacă acest lucru s-ar întâmpla printr-o soluţie legislativă. Riscul sau pierderile ar putea fi mult mai mari”, a menţionat Vâlcov.

    Aproximativ1.500 de persoane care au împrumuturi în franci elveţieni au ieşit din nou duminică în Piaţa Constituţiei, la două săptămâni după protestul anterior, acţiuni similare având loc simultan la Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Craiova, pentru a cere conversia creditelor la cursul istoric plus maxim 20%.

    “Nu putem să mergem la bancă să negociem individual, ne trebuie o soluţie legislativă. Vom pune la dispoziţia Comisiei de buget-finanţe documente care arată că nu se poate negocia cu băncile. N-au negociat nici când am semnat contractele, nici acum”, a afirmat Cătălin Voivozeanu, unul dintre reprezentanţii Grupului Clienţilor cu Credite în CHF şi iniţiator al mitingului.

    Părţile implicate în “criza francului” au poziţii diferite privind soluţiile la problemele clienţilor cu astfel de credite accentuate după aprecierea puternică a francului de la mijlocul lunii ianuarie.

    Clienţii doresc un act normativ prin care să aibă posibilitatea de a converti în lei creditele în valută la cursul de la momentul acordării împrumutului apreciat cu maxim 20%.

    Pe de altă parte, băncile şi BNR invocă neconstituţionalitatea unei astfel de măsuri, precum şi pierderile mari cauzate instituţiilor de credit, pe care unele dintre ele nu ar putea să le suporte şi ar ajunge chiar în situaţia falimentului.

    Astfel, banca centrală împreună cu băncile care au în portofolii credite în franci elveţieni şi cu Asociaţia Română a Băncilor pledează pentru soluţii individuale, aplicate de la caz la caz, întrucât portofoliul în franci este foarte diversificat şi nu se pot aplica soluţii generale.

    Până în prezent, opt instituţii de credit au anunţat măsuri temporare de atenuare a efectelor aprecierii francului în raport cu leul.

    La rândul lor, clienţii spun că soluţiile oferite de bănci pe termen lung există doar la nivel declarativ, întrucât în realitate băncile nu negociază soluţiile cu clienţii, iar variantele pe care le înaintează debitorilor sunt în dezavantajul acestora din urmă, având costuri suplimentare pentru întreg serviciul datoriei.

    Mai mult, unele instituţii de credit au cerut clienţilor garanţii suplimentare pentru conversia creditului în lei, însă la cursul zilei, având în vedere că valoarea imobilului adus ca garanţie s-a depreciat aproape la jumătate faţă de momentul contractării creditului.

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului susţine, de asemenea, găsirea unei soluţii pe cale administrativă, prin care să se impună împărţirea riscurilor între clienţi şi bănci, dar şi soluţii concrete pe termen lung din partea băncilor, după ce a ajuns la concluzia că nu se poate discuta cu acestea pentru orice fel de negociere.

    Parlamentarii au dezbătut problema creditelor în franci în mai multe şedinţe ale Comisiei Buget-Finanţe-Bănci împreună cu toate părţile implicate, fără a ajunge deocamdată la o concluzie. O poziţie a acestora s-ar putea contura în zilele următoare, după ce vor avea loc întâlniri luni cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional şi marţi cu conducerea BNR.

    Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. În total, 14 instituţii de credit au acordat finanţări în franci elveţieni.

    Cursul francului elveţian anunţat vineri de BNR a crescut cu 2,86 bani, la 4,1808 lei, dar per ansamblul săptămânii s-a aflat în scădere cu 6,3 bani.

    Referinţa francului elveţian a urcat de la 4,1522 lei joi la 4,1808 lei. În urmă cu o săptămână, francul se afla la 4,2438 lei. Comparativ cu maximul istoric în registrat în urmă cu două săptămâni, francul se află în declin cu 40,1 bani.

    Francul elveţian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.

    La maximul de 4,5817 lei, francul era în urcare cu 22,5% faţă de cursul de 3,7415 lei înregistrat miercuri, 14 ianuarie, înainte de decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafon.

    În prezent, francul se plasează cu 8,75% sub recordul din 23 ianuarie, dar se află cu 11,74% peste referinţa BNR din 14 ianuarie, ultima înainte de anunţul Băncii Elveţiei.

  • Vâlcov: Banca Naţională trebuie să se implice mai mult în problema creditelor în franci, cu soluţii

    “Aici (despre creditele în franci elveţieni – n.r.) vorbim de politica monetară, pe care o face Banca Naţională a României. Guvernul se ocupă de politica fiscal-bugetară. Cred şi mi-aş dori să văd Banca Naţională implicându-se mult mai mult în această problemă, mai ales că, din punctul meu de vedere, au şi mijloacele prin care pot să se impună. Băncile comerciale trebuie să îndeplinească destul de multe criterii impuse de Banca Naţională şi cred că pentru această situaţie Banca Naţională a României ar putea să aibă o discuţie mult mai aplicată cu aceste bănci astfel încât dumnealor să-şi dorească cât mai mult să reducă aceste credite”, a declarat Vâlcov duminică într-o emisiune la Realitatea TV.

    El a arătat că statul poate oferi o parte a soluţiei de împărţire a poverii pentru debitorii cu credite în valută, referindu-se la măsura de rescadenţare cu facilităţi fiscale, urmând ca celelalte două părţi să fie asumate de bănci şi clienţi.

    “Trebuie să se ajungă la următoarea idee, aceast risc trebuie împărţit. Şi noi propunem în felul următor: o parte o preia statul român şi mai rămân două părţi pe care trebuie să le preia altcineva. Cine altcineva decât clienţii şi băncile?”, a afirmat Vâlcov.

    Ministrul şi-a exprimat speranţa ca parlamentarii să adopte în această lună sau cel mai târziu în martie “Electorata” îmbunătăţită, măsură redenumită “Scade rata”.

    Programul se adresează debitorilor cu venituri de cel mult 3.000 de lei brut. După primii doi ani, în care rata scade cu până la 35%, în următorii ani ai rescadenţării debitorul beneficiază de o deducere a impozitului de venit de maxim 240 de lei lunar.

    “Pe cei cu venituri mici şi împrumuturi mici această măsură îi ajută 100%. (…) Bineînţeles că cei care au venituri mai mari de 3.000 de lei nu se încadrează în această soluţie. De aceea credem că trebuie să fie acest efort al Guvernului dublat de o implicare mult mai accentuată a Băncii Naţionale a României. (…) Banca Naţională trebuie să vină cu soluţii suplimentare, care să reiasă din discuţiile cu băncile comerciale”, a punctat ministrul Finanţelor.

    Întrebat dacă este dispus să-şi dea demisia în cazul în care soluţia propusă de Guvern nu va reprezenta un ajutor real pentru clienţii băncilor cu probleme, Vâlov a spus că nu vede de ce trebuie să părăsească postul de ministrul al Finanţelor dacă nu se rezolvă o problemă monetară a României, în condiţiile în care el se ocupă de politica fiscal-bugetară.

    “Aici răspunde guvernatorul Băncii Naţionale, este politica monetară a României, să nu confundăm politica monetară cu cea fiscal-bugetară”, a afirmat reprezentantul Guvernului.

    Pe de altă parte, el a reiterat ideea că nu vede viabilă o măsură pentru rezolvarea problemei pe cale legislativă în ceea ce priveşte conversia creditelor la alt curs decât cel din ziua operaţiunii.

    “Nu cred într-o soluţie de stabilire a cursului la un nivel istoric printr-o hotărâre de Guvern sau printr-o lege în Parlamentul României pentru că orice om care ştie cât de cât economie înţelege riscul la care ar fi supusă România dacă acest lucru s-ar întâmpla printr-o soluţie legislativă. Riscul sau pierderile ar putea fi mult mai mari”, a menţionat Vâlcov.

    Aproximativ1.500 de persoane care au împrumuturi în franci elveţieni au ieşit din nou duminică în Piaţa Constituţiei, la două săptămâni după protestul anterior, acţiuni similare având loc simultan la Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Craiova, pentru a cere conversia creditelor la cursul istoric plus maxim 20%.

    “Nu putem să mergem la bancă să negociem individual, ne trebuie o soluţie legislativă. Vom pune la dispoziţia Comisiei de buget-finanţe documente care arată că nu se poate negocia cu băncile. N-au negociat nici când am semnat contractele, nici acum”, a afirmat Cătălin Voivozeanu, unul dintre reprezentanţii Grupului Clienţilor cu Credite în CHF şi iniţiator al mitingului.

    Părţile implicate în “criza francului” au poziţii diferite privind soluţiile la problemele clienţilor cu astfel de credite accentuate după aprecierea puternică a francului de la mijlocul lunii ianuarie.

    Clienţii doresc un act normativ prin care să aibă posibilitatea de a converti în lei creditele în valută la cursul de la momentul acordării împrumutului apreciat cu maxim 20%.

    Pe de altă parte, băncile şi BNR invocă neconstituţionalitatea unei astfel de măsuri, precum şi pierderile mari cauzate instituţiilor de credit, pe care unele dintre ele nu ar putea să le suporte şi ar ajunge chiar în situaţia falimentului.

    Astfel, banca centrală împreună cu băncile care au în portofolii credite în franci elveţieni şi cu Asociaţia Română a Băncilor pledează pentru soluţii individuale, aplicate de la caz la caz, întrucât portofoliul în franci este foarte diversificat şi nu se pot aplica soluţii generale.

    Până în prezent, opt instituţii de credit au anunţat măsuri temporare de atenuare a efectelor aprecierii francului în raport cu leul.

    La rândul lor, clienţii spun că soluţiile oferite de bănci pe termen lung există doar la nivel declarativ, întrucât în realitate băncile nu negociază soluţiile cu clienţii, iar variantele pe care le înaintează debitorilor sunt în dezavantajul acestora din urmă, având costuri suplimentare pentru întreg serviciul datoriei.

    Mai mult, unele instituţii de credit au cerut clienţilor garanţii suplimentare pentru conversia creditului în lei, însă la cursul zilei, având în vedere că valoarea imobilului adus ca garanţie s-a depreciat aproape la jumătate faţă de momentul contractării creditului.

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului susţine, de asemenea, găsirea unei soluţii pe cale administrativă, prin care să se impună împărţirea riscurilor între clienţi şi bănci, dar şi soluţii concrete pe termen lung din partea băncilor, după ce a ajuns la concluzia că nu se poate discuta cu acestea pentru orice fel de negociere.

    Parlamentarii au dezbătut problema creditelor în franci în mai multe şedinţe ale Comisiei Buget-Finanţe-Bănci împreună cu toate părţile implicate, fără a ajunge deocamdată la o concluzie. O poziţie a acestora s-ar putea contura în zilele următoare, după ce vor avea loc întâlniri luni cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional şi marţi cu conducerea BNR.

    Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. În total, 14 instituţii de credit au acordat finanţări în franci elveţieni.

    Cursul francului elveţian anunţat vineri de BNR a crescut cu 2,86 bani, la 4,1808 lei, dar per ansamblul săptămânii s-a aflat în scădere cu 6,3 bani.

    Referinţa francului elveţian a urcat de la 4,1522 lei joi la 4,1808 lei. În urmă cu o săptămână, francul se afla la 4,2438 lei. Comparativ cu maximul istoric în registrat în urmă cu două săptămâni, francul se află în declin cu 40,1 bani.

    Francul elveţian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.

    La maximul de 4,5817 lei, francul era în urcare cu 22,5% faţă de cursul de 3,7415 lei înregistrat miercuri, 14 ianuarie, înainte de decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafon.

    În prezent, francul se plasează cu 8,75% sub recordul din 23 ianuarie, dar se află cu 11,74% peste referinţa BNR din 14 ianuarie, ultima înainte de anunţul Băncii Elveţiei.

  • Vâlcov cere Comisiei Europene reevaluarea calendarului privind obiectivul bugetar pe termen mediu

    “Am cerut ieri (marţi – n.r.) la Ecofin, în numele României, reevaluarea calendarului pentru MTO pe o perioadă de 4 ani şi aş dori ca săptămâna viitoare să avem o întâlnire şi pe această temă pentru că în martie sau în aprilie, cel târziu în aprilie când vom avea solicitarea oficială către Comisia Europeană aş vrea să fie un sprijin şi o susţinere totală atât din partea Parlamentului şi Guvernului, a tuturor forţelor politice pentru că această reevaluare ar duce la creşterea alocării pentru investiţii în România în următorii 4 ani de zile şi cred că este un interes comun”, s-a adresat Vâlcov Comisiei de Buget-Finanţe-Bănci, după ce aceasta a constatat lipsa de cvorum pentru şedinţă şi a amânat-o pentru săptămâna viitoare.

    În şedinţa Comisiei trebuia să se discute despre conversia în lei a creditelor în franci elveţieni şi restructurarea împrumuturilor cu facilităţi fiscale.

    Într-un comunicat transmis miercuri presei, după Ecofin, Vâlcov a declarat că cere Comisiei Europene să înceapă discuţiile cu statele membre pentru reevaluarea calendarului de atingere a obiectivului bugetar pe termen mediu.

    ”Mulţumim Comisiei Europene pentru eforturile făcute pentru a elabora Comunicarea privind flexibilităţile Pactului, dar considerăm că sunt necesare discuţii viitoare privind anumite aspecte. Credem că doar consolidarea fiscală, fără a ţine cont de alţi factori şi specificităţi ale statelor membre nu reprezintă o politică adecvată”, a spus el.

    Ministrul a menţionat că toate statele membre trebuie să beneficieze de un tratament corect şi echitabil.

    “Realitatea este că, în timp ce unele state au luat măsuri dure pentru a-şi reduce cheltuielile şi deficitele, acest lucru nu s-a întâmplat cu toate statele din Uniune Europeană. România trebuie să investească în infrastructură şi pentru acest obiectiv avem nevoie de spaţiu fiscal. Investiţiile în infrastructură de transport concomitent cu menţinerea unui obiectiv bugetar pe termen mediu ambiţios, va face ca România să poată atinge nivelul mediu european de km de autostradă raportată la suprafaţă în 50 de ani. De aceea este dificil pentru România să realizeze obiectivul bugetar pe termen mediu în anii următori. Consider că este mult mai corect să discutăm sincer despre situaţia în care ne aflăm decât să nu ne respectăm angajamentele aşa cum au facut alte state anul trecut. În ciuda discuţiilor ce au avut loc anul trecut la nivelul Ecofin, Comisia a refuzat să accepte o soluţie referitoare la cheltuielile suplimentare de apărare în cadrul discuţiilor referitoare la deficitul bugetar aferent anului curent, deşi avem o graniţă lungă cu Ucraina”, a spus ministrul, în comunicat.

    El a mai afirmat că este nevoie de reevaluarea calendarului întrucât indicatorii economici şi evoluţiile specifice sunt diferite acum faţă de momentul în care a fost stabilit acest calendar.

    “Medium-Term budgetary Objective” – MTO (obiectivul bugetar pe termen mediu) este un indicator calculat pentru fiecare stat membru în parte, definit prin copactul fiscal, care priveşte nivelul deficitului structural şi prin care Comisia Europeană încearcă să se asigure că deficitele publice nu vor mai depăşi pragul de 3% din PIB nici în condiţii de contracţie economică.

  • DISCUŢII pe tema creşterii francului elveţian: Ministrul Finanţelor se întâlneşte cu Isărescu la sediul BNR

    Anterior, premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Vâlcov să discute cu oficialii BNR pe această temă.

    Cursul francului elveţian anunţat de BNR a crescut vineri cu 2,2%, la 4,4228 lei/franc, şi a atins un nou maxim, în timp euro a urcat de la 4,5034 lei la 4,5095 lei, iar dolarul a atins şi el un nou maxim, de 3,8863 lei.

    Referinţa francului elveţian a urcat de la 4,3287 lei/franc joi, când a crrescut cu 15,7%, în timp ce în piaţa interbancară a trecut de 5 lei la cotaţiile raportate la euro, după ce decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafonul de 1,2 franci/euro impus în 2011 a determinat o apreciere masivă a monedei elveţiene pe pieţele externe.

    Francul s-a apreciat joi foarte repede după anunţul Băncii Eleveţiei, cu până la 41%, la 85,17 centime/euro, cel mai mult de la debutul euro în 1999. Nivelul record de 85,17 centime pentru un euro atins de franc implica la momentul respectiv o paritate de 5,28 lei pentru moneda elveţiană, calculată prin intermediul cotaţiilor euro/franc şi euro/leu.

    Românii care au credite imobiliare în franci elveţieni vor plăti la bancă mai mult cu 300-350 de lei pe lună, la o rată medie de 500-600 de franci, luând în calcul aprecierea masivă a monedei elveţiene.

    Finanţările în franci elveţieni au o pondere de 4,5% în soldul total al împrumuturilor din sistemul bancar, din care 3,8% revine populaţiei şi 0,7% firmelor.

    Soldul creditelor acordate de bănci populaţiei şi firmelor se situa în luna noiembrie a anului trecut la 213,66 miliarde lei. Raportat la această valoare, împrumuturile în franci pentru persoane fizice reprezintă 8,12 miliarde lei.
     

  • Vâlcov vrea cont unic şi sistem conectat la Ministerul de Interne pentru plata amenzilor

    Vâlcov a arătat că există deficienţe de evidenţă a plăţilor amenzilor, a căror recuperare este în acest moment în responsabilitatea autorităţilor locale, iar realizazrea unui cont unic de plată şi centralizarea acestora ar duce la evitarea unor situaţii în care contribuabilii sunt nevoiţi să achite de mai multe ori aceeaşi sumă.

    Ministrul Finanţelor a prezentat, joi, într-o conferinţă de presă comună cu premierul Victor Ponta, mai multe proiecte ale ministerului în acest an, printre care se numără modificarea legilor finanţelor publice şi finanţelor publice locale, precum şi a legii privind prevenirea şi combaterea evazunii fiscale.

    Totodată, Ministerul Finanţelor va dezvolta un program informatic privind angajarea şi utilizarea resurselor bugetare la fiecare instituţie publică şi un normativ de cost aplicabil tuturor instituţiilor din România, care va duce la o reducere cu 10-20% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii.

    Vâlcov a reamintit şi de propunerile privind înfiinţarea unei bănci de dezvoltare în cadrul Eximbank, loteria bonurilor fiscale şi acceptarea plăţilor prin card prin trezoreria statului. Ministrul Finanţelor a anunţat extinderea programului “Prima Casă”, suplimentarea fondurilor alocate şi lărgirea cadrului de aplicare.

  • Vâlcov: Bugetul Ministerului Public creşte. Fila privind bugetul DNA va fi în proiectul aprobat

    Precizarea survine nemulţumirilor exprimate de Direcţia Naţională Anticorupţie cu privire la faptul că în proiectul de buget pentru 2015, publicat de Ministerul Finanţelor Publice, nu pot fi identificate fondurile alocate pentru instituţie, ci acestea sunt incluse în cele pentru Ministerul Public. Conform DNA, Ministerul Public ar urma să aibă un buget cu 31,94% mai mic decât cel din 2014.

    “Bugetul total al Ministerului Public în anul 2015 creşte, nu scade, acesta fiind de 707,88 milioane lei, adică în creştere cu 19,29 milioane lei faţă de cât a fost bugetul aprobat pentru anul 2014. Mai mult, Ministerul Finantelor Publice a primit solicitarile privind limitele de cheltuieli pentru anul 2015 din partea Ministerului Public, a luat act de ele, bugetul pentru anul 2015 al Ministerului Public şi, în mod automat, bugetele DNA si DIICOT, înregistând creşteri”, afirmă Vâlcov.

    El precizează că pe site-ul Ministerului Finantelor Publice a fost postată pentru consultare sinteza bugetelor ordonatorilor principali de credite, filele distincte de buget pentru instituţiile aflate în subordinea acestora urmând a fi anexate proiectului de lege privind bugetul de stat pentru anul 2015, care va fi aprobat de Guvern şi trimis Parlamentului spre dezbatere.

    “Bugetul total al Ministerului Public în anul 2015 este 707,88 milioane lei, în creştere cu 19,29 milioane lei faţă de cât a fost bugetul aprobat pentru anul 2014. Pe parcursul anului 2014, conform legii bugetului de stat pentru anul 2014, la bugetul total al Ministerului Public s-a adăugat la cheltuielile de personal suma de 323 milioane, reprezentând plată de titluri executorii pentru personalul bugetar din cadrul Ministerului Public. Facem menţiunea că pe parcursul anului 2015, conform legii, bugetul Ministerului Public va fi suplimentat cu titluri executorii care vor fi plătite pe parcursul acestui an”, se arată în comunicatul lui Darius Vâlcov.

    De asemenea, cu privire la bugetul Ministerului Public pentru anul 2015 sunt făcute următoarele precizări: cheltuielile pentru investiţii au crescut cu 39,48% faţă de 2014, de la 14,22 milioane la 19,84 milioane; cheltuielile pentru bunuri servicii s-au diminuat cu 1,03% de la 70,72 milioane la 70 milioane lei; cheltuielile cu fonduri europene nerambursabile au crescut cu 41,72% de la 1,09 milioane la 1,54 milioane lei.

    Ministrul delegat pentru buget menţionează că Ministerul Finanţelor Publice a primit solicitarile privind limitele de cheltuieli pentru anul 2015 din partea Ministerului Public şi a luat act de ele, bugetul pentru anul 2015 al Ministerului Public şi, în mod automat, bugetele DNA si DIICOT, înregistând creşteri.

    “Având în vedere importanţa bunei funcţionari a DNA si a DIICOT, interesul Ministerului Finanţelor Publice de a asigura resursele necesare acestor instituţii, precum şi pentru o informare publică transparenă şi clarificarea tutoror aspectelor, ministrul delegat pentru Buget va avea pe parcursul zilei de 12.12.2014 o întalnire cu conducerea Ministerului Justiţiei şi Ministerului Public”, se arată în comunicat.

  • Vâlcov: Dacă după primul trimestru avem încasări suplimentare de 2 mld. lei, putem reduce TVA cu 2%

    “Vestea bună a fost atât pentru FMI, cât şi pentru Comisia Europeană, faptul că bugetul pe anul viitor nu are o gaură, aşa cum probabil aflaseră dumnealor din presa românească, ci se închide foarte bine”, a spus Vâlcov, la Senat.

    El a menţionat că pe tema nivelului veniturilor de anul viitor a existat o divergenţă cu reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene.

    “Pe ce nu ne-am înţeles, şi anume pe nivelul veniturilor, a rămas că dacă partea română are dreptate şi vom avea pe primul trimestru o creştere a veniturilor de 1 sau 2 miliarde, toate aceste sume vor fi direcţionate către măsuri de relaxare fiscală”, a spus Vâlcov.

    El a dat şi un exemplu în acest sens. “Dacă după primul trimestru vom vea că avem încasări suplimentare de 2 miliarde, vom putea undeva, la jumătatea anului, să luăm măsura de reducere a TVA cu 2%, dacă vom vedea că sunt 4 miliarde, vom putea merge cu 4%”, a susţinut ministrul delegat pentru Buget, care a precizat că totul ţine de decizia politică, la acel moment.

    “Nu s-a pus problema ca acordul să se rupă. Echipa tenhică de la nivelul ministerului a fost foarte bună. (..) Am pierdut nopţi pentru a explica FMI şi Comisiei Europene realitatea din economia românească. (…) Prin acest agreement, şi-au dat acordul că acest buget este bine gândit, bine realizat şi va putea dus la îndeplinire”, a mai afirmat Darius Vâlcov.

    Guvernul a ajuns la un acord cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană pentru ca deficitul bugetar pe care va fi construit proiectul de buget pe anul viitor să crească de la 1,4% la 1,83% pe cash, incluzând o alocare de 0,4% pentru cofinanţarea proiectelor UE, a anunţat premierul Ponta.

    “Practic, vom avea un buget în sumă totală de 238 miliarde lei, din care 225 sunt venituri şi 13 miliarde este deficitul de 1,83% din PIB. De asemenea, s-a acceptat de către partenerii noştri internaţionali estimarea unei creşteri economice egale cu cea din 2014, de 2,5% din PIB. Pentru proiecte cofinanţate, europene, sunt prevăzute, fiind vorba despre două exerciţii bugetare care se suprapun, 2007-2013 şi 2014-2020, sume suplimentare de 19 miliarde lei din bugetul de stat şi 9 miliarde pentru autorităţi locale”, a spus Ponta, la finalul discuţiei avute, marţi, cu experţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi cei ai Comisiei Europene (CE).

    Premierul a precizat că are acordul FMI şi CE pentru toate aceste cifre, inclusiv pentru un deficit bugetar de 1,83% din PIB.

    “Am anunţat foarte clar că dacă, în primul semestru al anului 2015, această tendinţă de creştere economică, de creştere a încasărilor la buget şi de încadrare în ţintele de deficit se păstrează, lucru pe care eu îl cred absolut posibil pe baza datelor din ultimii doi ani şi jumătate, atunci urmează să examinăm, în discuţiile pe care le vom avea, noi măsuri de relaxare fiscală, în special reducerea TVA pentru produse agricole”, a adăugat Ponta.

    Proiectul de buget pe anul viitor va fi aprobat vineri dimineaţă, în şedinţă extraordinară de guvern şi transmis către Parlament, delegaţia FMI şi CE urmând să revină în România la sfârşitul lunii ianuarie pentru evaluarea acordului în vigoare.

    Şeful Executivului a asigurat că proiectul de buget nu va include taxe şi impozite suplimentare, menţine cota unică de impozitare de 16%, reduce taxa pe construcţii speciale de la 1,5% la 1% şi menţine măsurile anunţate anterior, respectiv reducerea CAS cu cinci puncte, TVA-ul redus de 9% la pâine, scutirea de impozit pe profitul reinvestit, majorarea pensiei cu 5%, creşterea venitului minim garantat de la 350 lei la 400 lei, dublarea alocaţiei pentru copiii din familiile cu venituri reduse, indexarea cu 16% a indemnizaţiei persoanelor cu dizabilităţi, creşterea salariului minim de la 900 lei la 975 lei de la 1 ianuarie şi la 1.050 lei de la 1 iulie 2015, creşterea veniturilor angajaţilor din sănătate şi educaţie.

    Ponta a asigurat că anul viitor nu vor exista modificări nici în ceea ce priveşte majorarea taxelor şi impozitelor locale pentru persoanele fizice.

    El a precizat totodată că anul viitor vor fi din nou plătite în avans, ca şi în acest an, titlurile executori câştigate în instanţă de către bugetari pentru drepturi salariale restante, de această dată prin plata în avans a tranşei aferente anului 2016, aceasta urmând să fie ultima astfel de plată.

    Surse din Guvern au declarat anterior că experţii Fondului Monetar Internaţional şi cei ai Comisiei Europene au agreat un deficit de 1,4% pentru anul viitor, iar negocierile cu Guvernul se axează în prezent asupra unei alocări suplimentare pentru cofinanţare, fără însă să existe un acord pentru fonduri suplimentare la armată.

    Suma discutată de cele două părţi pentru a fi alocate suplimentar pentru cofinanţarea proiectelor europene este echivalentă cu 0,4-0,5% din PIB, peste deficitul de 1,4%.

    “La acest moment nu există însă un acord pentru o alocare suplimentară destinată armatei”, au adăugat sursele.

    Experţii Fondului Monetar Internaţional şi cei ai Comisiei Europene au venit la Guvern, marţi dimineaţa, pentru o discuţie cu premierul Victor Ponta.

    Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană au cerut Guvernului să reducă deficitul bugetar pentru anul viitor la 0,9% din PIB, solicitare pe care partea română a considerat-o inacceptabilă, luând astfel în calcul întreruperea discuţiilor dacă nu este agreat un deficit de 1,4%.

    Solicitarea unui deficit bugetar de sub 1% a fost avansată joi seara, cu argumentul că nu mai trebuie să existe o diferenţă între deficitul pe ESA (unde deficitul nu este calculat pe baza plăţilor efective realizate într-un an, ci pe baza angajamentelor de plată şi a termenelor legale pentru achitarea obligaţiilor) şi cel pe cash (care cuprinde cheltuielile efectuate), aşa cum s-a întâmplat în anii anteriori.

    Diferenţa de viziune dintre FMI şi CE, pe de-o parte, şi Guvernul român a fost confirmată de către ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, în intervenţii televizate, care a precizat că această solicitare nu va fi acceptată sub nicio formă şi că singurul său mandat este ca deficitul bugetar pentru anul viitor să fie fixat la 1,4%, cu o posibilă majorare pentru co-finanţări la proiectele europene de investiţii.

    Luni, surse din Guvern au transmis că FMI şi CE ar fi renunţat la cererea de reducere a deficitului la 0,9% şi că negocierile s-ar purta la acest moment pentru un deficit chiar mai mare de 1,4%.

    Vineri seara, premierul Victor Ponta a declarat că nu crede, la acest moment, că acordul României cu FMI va fi “rupt”, explicând că este o perioadă de negocieri care pot fi dure, dar arată că un deficit de 0,9% este inacceptabil şi că esenţială este discuţia cu Comisia Europeană, deoarece “acolo sunt marile probleme”.

    El a precizat că România are un acord cu FMI care va expira anul viitor şi despre care nu crede că va fi reînnoit, deoarece “nu e cazul”, dar a arătat că, din ce în ce mai mult, rolul esenţial în discuţiile unui stat membru îl are Comisia Europeană, pentru Tratatul Fiscal.

    “Discuţiile sunt legate de modul în care putem să respectăm 1,4, acel deficit bugetar prognozat pentru 2015, dar noi mai dorim două lucruri, amândouă altfel importante: în primul rând, ca promisiunea făcută României, ca ţara de graniţă cu Ucraina, de a avea dreptul de a-şi mări cheltuielile de apărare cu 0,3% din PIB să fie respectată. Deocamdată, comisia spune: “Da, ştim că la NATO aţi vorbit aşa, dar noi nu suntem de acord”. Al doilea lucru mai important chiar decât cel legat de cheltuielile de apărare este un fond special – noi am cerut 0,5% din PIB – care să fie folosit doar în exclusivitate pentru cofinanţarea proiectelor europene (…) Cred că nu se va rupe niciun acord cu FMI, dar mai spun încă un lucru, dincolo de acordul cu FMI: esenţial este relaţia noastră, cum este a oricărei ţări membre, cu Comisia Europeană, acolo sunt marile probleme. Să ştiţi că Franţa n-are niciun acord cu FMI dar are o dispută cu Comisia legată de deficit, care e de vreo trei ori cât al României, 4,7 cred că este, Italia sare peste 3, noi suntem elevii modeli ai Europei. Ei, n-aş vrea să fim totuşi elevii model acceptând totuşi nişte condiţii care ne împiedică să ne dezvoltăm într-un ritm accelerat”, a spus Ponta.

    Înaintea începerii discuţiilor, surse oficiale au declarat agenţiei MEDIAFAX că Guvernul va negocia cu experţii FMI şi CE un deficit pentru anul viitor de 2-2,1% din PIB, procentajul suplimentar de 0,6-0,7% urmând să fie utilizat exclusiv pentru armată şi co-finanţare, dar şi la acest nivel sunt necesare măsuri suplimentare pe venituri sau cheltuieli.

    Potrivit acestora, Finanţele trebuie să acopere în principal găuri bugetare care vin din măsurile adoptate de Guvern de la mijlocul acestui an şi care au dus şi la suspendarea acordului cu FMI şi CE. Reducerea CAS are un impact negativ bugetar de circa 5 miliarde lei, la care se adaugă alte măsuri promise în perioada electorală, printre care majorări de pensii şi salarii peste indexarea cu rata inflaţiei.

    Ţinta de deficit bugetar stabilită pentru anul viitor este de 1,4% din PB, care corespunde unui deficit structural de 1% din PIB, pe care România s-a angajat să îl atingă în 2015.

    Experţii Fondului Monetar Internaţional şi cei ai Comisiei Europene se află la Bucureşti strict pentru discuţii privind bugetul pe anul viitor.

  • Lupta pentru viitorul PSD: faza pe ideologie şi faza pe FMI

    A câştigat, în schimb, linia impusă de Victor Ponta şi Liviu Dragnea, vizând rămânerea la guvernare a partidului, organizarea unui congres în martie 2015 pentru “lansarea unui nou proiect politic” şi excluderea unor rebeli ca Mircea Geoană şi Marian Vanghelie (plus Dan Şova, probabil ca să se lase o impresie de echidistanţă, având în vedere că Şova nu e cunoscut drept contestatar al lui Ponta sau Dragnea). La aceasta s-a adăugat demisia lui Sebastian Ghiţă, care a avut brusc iluminarea că preşedintele de onoare Ion Iliescu ar fi “comunist” şi că ar frâna, deci, drumul glorios al PSD spre electoratul de centru sau dreapta. Cei patru nu au fost penalizaţi însă pentru rezultatele scoase în alegeri, ci pentru contestarea lui Ponta şi, după unele surse, pentru intenţia de a menţine PSD la guvernare printr-o formulă de alianţă cu PNL.

    La nivel de guvern, premierul Ponta a promis o restructurare imediată, dar fără a indica vreun nume de ministru remaniabil sau de minister desfiinţat şi fără a detalia eventualele pretenţii ale (încă) partenerilor de coaliţie de la UNPR, PC sau PLR de a ocupa posturi în schema cabinetului. Senatorul Mircea Geoană, singurul care a vorbit mai concret pe această temă, propusese impunerea unor criterii de performanţă şi integritate pentru miniştri, reducerea numărului de ministere şi agenţii aferente, precum şi înfiinţarea unui minister pentru românii din diaspora. Dacă la aceasta s-ar adăuga şi un program de guvernare actualizat, ar urma ca noul executiv să-şi asume răspunderea sau să ceară parlamentarilor un vot de încredere în următoarele săptămâni.

    Pentru moment însă, prioritatea rămâne negocierea bugetului cu FMI şi CE. Ministrul finanţelor, Ioana Petrescu, a dezminţit zvonurile că redevenţele pentru resursele naturale ar urma să fie înlocuite sau reduse prin ordonanţă de urgenţă, explicând că sistemul actual de redevenţe va fi prelungit cu încă un an, fără nicio schimbare, urmând ca de la 1 ianuarie 2016 să fie introdus un mod nou de taxare, pe baza unor propuneri discutate cu FMI şi cu specialişti străini şi care urmează să fie lansate în dezbatere publică şi parlamentară pe parcursul anului 2015.

    În acelaşi timp, Petrescu a anunţat că accizele pentru 2015 vor fi îngheţate la nivelul din prezent, urmând ca din 2016 să fie indexate cu inflaţia. Ministrul bugetului, Darius Vâlcov, a confirmat şi el că nu vor fi creşteri de taxe şi că guvernul ia în calcul chiar o scădere a TVA. Premierul Victor Ponta a anunţat, la rândul său, că Guvernul nu intenţionează să majoreze în 2015 nicio taxă sau impozit, insistând şi că accizele vor rămâne neschimbate.

    Discuţiile despre buget se vor încheia după vizita din această săptămână a delegaţiei FMI-CE, urmând ca la 10 decembrie proiectul legii bugetului să fie trimis în dezbatere parlamentară. Deocamdată, execuţia bugetară s-a încheiat la 31 octombrie cu excedent pentru a doua lună consecutiv, care a urcat de la 0,06% din PIB în septembrie la 0,29% din PIB, în condiţiile creşterii veniturilor şi ale reducerii cheltuielilor pentru investiţii faţă de primele zece luni din 2013. Potrivit Consiliului Fiscal, guvernul va avea însă de acoperit un gol la buget de circa 2% din PIB pentru 2015, provenit din scăderea CAS şi alte măsuri adoptate recent, la care se adaugă reducerea necesară de deficit bugetar pentru încadrarea în ţinta asumată de 1,4%% din PIB.

  • Vâlcov: O variantă pentru calcularea accizei este să nu mai depindă de cursul euro, ci de leu

    Vâlcov, care a participat la o întâlnire cu oameni de afaceri suceveni, a fost întrebat la ce valoare a euro va fi calculată acciza pentru anul viitor, el spunând că nu a fost stabilit încă modul de calcul, dar că una dintre variante este să se calculeze la nivelul monedei naţionale.

    “O variantă pe care o luăm în calcul este să nu calculăm acciza la nivelul euro, ci la nivelul leului, pentru că aşa este normal în orice stat”, a spus Vâlcov, care a menţionat că încă se fac analize tehnice.

    El a spus că modalitatea de calcul se va face publică odată cu prezentarea bugetului.

    “Sunt mai multe variante de calcul, iar una dintre ele este ca acciza să nu se mai refere la euro, ci să se refere la leu, iar anual să se modifice în funcţie de inflaţie”, a precizat Vâlcov.

    Premierul Victor Ponta declara, în urmă cu două săptămâni, că accizele pentru anul 2015 vor fi, cu siguranţă, mai mici, el arătând că modul în care acestea se calculează este stabilit de Ministerul de Finanţe, care lucrează în acest sens cu partenerii internaţionali.

    “Se lucrează la Ministerul de Finanţe împreună cu partenerii noştri internaţionali, cu Comisia Europeană şi o să vă anunţăm. Cu siguranţă vor fi accize mai mici. Atunci când Ministerul de Finanţe vine cu o decizie, o să vă anunţăm”, spunea Ponta.

    Formula cu care va fi calculată valoarea accizelor anul viitor este încă în analiză la nivelul unui grup de lucru, declara în 1 octombrie ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, nedorind să precizeze dacă accizele vor mai fi calculate după cursul valutar redus anunţat de BCE, care permite un nivel mic de accizare.

    Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat un curs de referinţă de 4,4093 lei/euro pentru 1 octombrie 2014, acest indicator al cursului, folosit de către Guvern la calcularea accizelor, fiind acum cu 0,88% mai mic decât cel anunţat anul trecut, de 4,4485 lei/euro.

    Dacă accizele vor fi calculate în continuare pe baza cursului anunţat de BCE, atunci nivelul acestora ar trebui să fie mai mic începând cu anul viitor.

    Anul acesta, Guvernul a luat în considerare pentru accize cursul BCE din 2012, deoarece era mai mare decât cel din 2013 care trebuia folosit în mod normal, şi a adăugat cea mai mare rată a inflaţiei, cea din septembrie 2013. Astfel, accizele au fost plătite la un curs de 4,73 lei, cu 30 de bani peste nivelul anunţat de BCE.

    Întrebat ce se va întâmpla anul viitor, ministrul Finanţelor a evitat să precizeze dacă Guvernul se va mai raporta la cursul BCE, care ar permite un nivel scăzut de accizare începând cu 2015.

    “Faptul că acciza are mod de calcul cursul de la 1 octombrie nu înseamnă că ea intră în vigoare de la 1 octombrie. Avem un grup de lucru care analizează mai multe versiuni şi, în momentul în care ei vor definitiva modul de calculare al accizei, dacă va rămâne în vigoare sau nu, vom anunţa, dar ea intră în vigoare de la 1 ianuarie. Deci, noi trebuie să avem această formulă definitivată cel târziu până în momentul în care vom face bugetul pe 2015”, spunea Petrescu.

    Jurnaliştii au încercat totuşi să afle dacă metoda de calcul se va baza în continuare pe cursul anunţat de BCE, mai mic decât cel de la 1 octombrie 2013 şi valabil pentru acest an, ceea ce ar înseamna că accizele de anul viitor vor fi mai mici, sau i se “pare normal” să fie folosit un curs artificial precum cel utilizat în acest an.

    “Eu pot să comentez pe măsuri pe care le voi lua, pe care le-am luat, acesta este cursul accizei. Nu am nimic de comentat în momentul de faţă referitor la cursul actual al accizei, decât că lucrăm cu un grup de lucru şi e posibil un alt mod de calculare sau poate să rămână acelaşi”, a răspuns Petrescu.

    Totodată, ministrul Finanţelor a lăsat să se înţeleagă că modul de calcul al accizei va fi pus în dezbatere publică.

    “Pentru toate proiectele pe care le-am avut au fost puse pe site şi au fost discutate cu mediul de afaceri şi cu sindicatele”, mai spunea Petrescu.

    Accizele sunt plătite pentru producţia de alcool şi băuturi alcoolice, tutunul prelucrat, bunuri de lux, produse energetice şi cafea. Accizele sunt calculate în euro întrucât nivelul minim al acestor taxe este armonizat la nivelul UE, iar România a parcurs un calendar de creştere a valorilor de la momentul aderării la spaţiul comunitar.

    În primele opt luni ale acestui an, încasările din accize la bugetul general consolidat s-au situat la 15,37 miliarde de lei, în urcare cu aproape 11% de la 13,86 miliarde de lei în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, declara că în primele opt luni din acest an încasările din accize au depăşit cu 2% programul stabilit, care lua în calcul inclusiv toate influenţele din modificări legislative.

    El arăta însă că nu ştie cum vor fi calculate accizele în 2015, întrucât ANAF doar pune în practică legislaţia fiscală, atribuţiile privind politica fiscală revenind Ministerului Finanţelor.

    Ratele de referinţă ale BCE pot fi diferite de cele anunţate de Banca Naţională a României (BNR), întrucât sunt bazate pe o procedură zilnică de consultare între băncile centrale din Europa şi la nivel global. Pentru 30 septembrie, BCE a anunţat o rată de 4,4102 lei/euro.

  • Medicii de la FMI şi pacienţii daţi afară cu un şut în fund. Perlele politice ale săptămânii

    “Ai văzut cum se aşează, îşi fac birouri fastuoase să adune cât mai multă putere, cât mai mult să controleze şi el după trei luni de zile pleacă cu un şut în cur” – Radu Mazăre, primarul Constanţei, comentând opoziţia faţă de descentralizare

    “Economia României, deşi nu mai e una bolnavă, e încă în convalescenţă şi trebuie ca echipa de medici, FMI, Banca Mondială, să o asiste” – Ioan Deneş, senator PNL

    “Dacă Roşca Stănescu are dreptate, eu mă duc cu plăcere şi cu conştiinţa împăcată alături de înalt Prea Sinucisul Adrian Năstase” – preşedintele Traian Băsescu despre acuzaţiile senatorului liberal că Alianţa DA a primit bani fără să-i declare la fisc

    “USL a depăşit etapa dragostei tumultoase şi a intrat într-o perioadă mai relaxată, zodia căsătoriei din interes” – fostul premier Adrian Năstase

    “Sperăm să reuşim în seara asta să dăm votul final, dacă vom avea cvorum. Speranţa moare ultima” – Darius Vâlcov, preşedintele Comisiei parlamentare pentru Roşia Montană, despre proiectul de lege privind exploatarea minieră

    “Faptul că preşedintele e de acord dovedeşte, până la urmă, cui vrea răul în perioada următoare” – premierul Victor Ponta, comentând faptul că Traian Băsescu e de acord “să impozităm PFA-urile, drepturile de autor, să impozităm familiile pentru sănătate”