BusinessMagazin

Tag: valcov

  • Lovitură de teatru: Eminenţa Cenuşie a PSD-ului, Darius Vâlcov a demisionat, din Guvern

    Darius Vâlcov a demisionat, luni, din funcţia de consilier al premierului pe probleme economice, în urma unei discuţii cu premierul Viorica Dăncilă, au declarat surse guvernamentale pentru MEDIAFAX. Şeful Executivului a acceptat demisia acestuia.

    Decizia acestuia vine în contextul în care, încă de marţa trecută, Viorica Dăncilă a anunţat că o va elibera din funcţie pe Anca Alexandrescu, apropiată a lui Liviu Dragnea, din funcţia de consilier onorific şi de la departamentul de comunicare PSD, spunând că urmează o decizie şi legat de Darius Vâlcov.

    Hotărârea premierului de a o elibera din funcţia de consilier onorific al prim-ministrului a Ancă Alexandrescu, considerată apropiată a lui Liviu Dragnea, a fost publicată joi în Monitorul Oficial.

    Atât Anca Alexandrescu cât şi Darius Vâlcov sunt consideraţi apropiaţi ai lui Liviu Dragnea.

    Darius Vâlcov este considerat „creierul” măsurilor legisative importante din guvernarea PSD, printre care OUG 114 fiscală şi legea salarizării.

  • Darius Vâlcov şi-a dat DEMISIA din Senat

    Darius Vâlcov este senator din 2012, unde a fost ales în colegiul uninominal 1 din Circumscripţia electorală nr.30 Olt.

    Demisia lui Vâlcov a fost depusă la Secretariatul Senatului, potrivit secretarului instituţiei, Ion Vărgău.

    Plenul Senatului urmează să ia act de demisia acestuia şi de vacantarea postului de senator.

    Avocata lui Darius Vâlcov anunţa, pe 7 aprilie, în ziua în care procurorii DNA au cerut instanţei supreme emiterea unui nou mandat de arestare preventivă pe numele fostului ministru al Finanţelor, că acesta a demisionat din funcţia de parlamentar.

    “Demisia domnului Vâlcov este un act politic”, spunea la acel moment Lucia Furtună, avocata lui Vâlcov.

    Cu toate acestea, demisia efectivă a fost trimisă abia luni la Biroul Permanent al Senatului, la distanţă de o lună şi jumătate de la anunţul făcut de avocata lui Vâlcov.

    Darius Vâlcov, aflat în arest preventiv, a fost trimis în judecată de procurorii DNA, care îl acuză de trafic de influenţă, spălare de bani şi operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile ocupa de acesta, de primar, senator şi ministru.

    În acelaşi dosar, procurorii DNA l-au trimis în judecată, în stare de arest la domiciliu, pe Minel Florin Prina, fost primar al municipiului Slatina, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la spălare de bani.

    Omul de afaceri Lucian Petruţ Şuşală va fi judecat pentru complicitate la trafic de influenţă, complicitate la spălare de bani şi complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată.

    De asemenea, Petre Bogdan Timofte şi Constantin Cristian Tomescu au fost trimişi în judecată, cu măsura controlului judiciar, aceştia fiind acuzaţi de complicitate la trafic de influenţă, spălare de bani şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

    Potrivit rechizitoriului trimis instanţei, în 2009, administratorul unei societăţi comerciale i-a cerut lui Darius Vâlcov, care atunci era primar al municipiului Slatina, să intervină la factori de decizie de la SC Compania de Apă Olt SA, pentru a câştiga licitaţii de lucrări pentru obiective din Slatina, Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti. În schimbul intervenţiei sale, omul de afaceri i-ar fi promis lui Darius Vâlcov că îi dă 20 la sută din valoarea sumelor încasate (fără TVA) din contractele de execuţie a lucrărilor.

    Darius Vâlcov mai este acuzat că, în perioada aprilie-decembrie 2011, a primit de la omul de afaceri, prin intermediul fostului primar Minel Florin Prina, suma totală de 2,5 milioane de lei, în cinci tranşe a câte 500.000 de lei, banii fiind daţi lui Prina, în municipiul Slatina.

    Vâlcov ar mai fi primit, în perioada 2012- 2013, de la omul de afaceri, prin intermediul mai multor firme, suma de 3.080.000 de lei.

    Darius Vâlcov mai este acuzat şi că, începând din 2011, a efectuat operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile de primar, senator şi ministru, utilizând informaţii deţinute în virtutea acestora, în legătură cu şapte firme pe care le deţine în fapt şi pe care le administrează, prin interpuşi, obţinând astfel foloase de 2.272.200 de lei.

    Potrivit anchetatorilor, Darius Vâlcov ar fi obţinut mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei.

    Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif. Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanţelor.

    Procurorii au pus sechestru asigurător pe trei lingouri din aur, în valoare de 465.355 de lei, 172 de opere de artă, în valoare de 2.558.658 de lei, 63.010 de lire sterline, 290.334 de euro şi 73.077 de dolari. De asemenea, a fost instituit sechestrul asigurător prin poprirea sumelor de 90.000 de dolari, 1.322.950 de lei şi 600.000 de lei.

    “Toate aceste bunuri şi sume de bani au ajuns în posesia inculpatului Vâlcov Darius Bogdan, cu excepţia sumei de 600.000 lei care a rămas în contul unei societăţi comerciale”, au precizat anchetatorii.

    Darius Vâlcov a stat în arest la domiciliu din 26 martie până în 2 aprilie, când a fost arestat preventiv.

    Procurorii DNA au făcut, în 26 martie, şase percheziţii în localităţi din judeţul Olt, în municipiul Slatina şi în Bucureşti, fiind căutate tablourile care ar fi fost achiziţionate de Darius Vâlcov, prin interpuşi, de la case celebre de licitaţii, cu bani presupus obţinuţi din fapte de corupţie. În urma percheziţiilor, anchetatorii au găsit 101 tablouri, pe care figurează semnătura unor pictori celebri, cum ar fi Pablo Picasso (două gravuri şi un desen în cărbune), Andy Warhol, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Constantin Piliuţă, Corneliu Baba, Horia Bernea sau Octav Băncilă, potrivit DNA.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar de la sfârşitul anului trecut şi până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice

     

  • Fostul ministru Darius Vâlcov va fi judecat în arest preventiv în dosarul de corupţie

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a verificat, vineri, legalitatea şi temeinicia măsurilor preventive în cazul lui Darius Vâlcov, Minel Florin Prina, Lucian Petruţ Şuşală, Petre Bogdan Timofte şi Constantin Cristian Tomescu, după ce în 20 mai au fost trimişi în judecată, în dosarul în care sunt acuzaţi de fapte de corupţie legate de atribuirea unor contracte de lucrări.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată pe Vâlcov, în arest preventiv, pe Prina şi Şuşală, în arest la domiciliu, pe Timofte şi Tomescu, sub controlului judiciar, şi au cerut instanţei supreme să menţină măsurile preventive în cazul acestora şi în timpul judecării cauzei.

    Instanţa supremă a admis cererea procurorilor şi a dispus ca cei cinci inculpaţi să aibă în continuare aceleaşi măsuri preventive.

    Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată la un alt complet de la instanţa supremă.

    DNA l-a trimis în judecată, în 20 mai, pe Darius Vâlcov, fost primar al municipiului Slatina, judeţul Olt, fost ministru al Finanţelor, în prezent senator, pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile ocupa de acesta.

    Minel Florin Prina, fost primar al municipiului Slatina, este judecat pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la spălare de bani, omul de afaceri Lucian Petruţ Şuşală, pentru complicitate la trafic de influenţă, complicitate la spălare de bani şi complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, Petre Bogdan Timofte şi Constantin Cristian Tomescu, pentru complicitate la trafic de influenţă, spălare de bani şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

    Potrivit rechizitoriului trimis instanţei, în 2009, Theodor Berna, administratorul societăţii Tehnologica Radion la data faptelor, i-a cerut lui Darius Vâlcov, care atunci era primar al municipiului Slatina, să intervină la factori de decizie de la SC Compania de Apă Olt SA, pentru a câştiga licitaţii de lucrări pentru obiective din Slatina, Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti. În schimbul intervenţiei sale, Theodor Berna i-ar fi promis lui Darius Vâlcov că îi dă 20 la sută din valoarea sumelor încasate (fără TVA) din contractele de execuţie a lucrărilor.

    “Propunerea a fost făcută în contextul în care, în luna noiembrie 2008, fusese aprobat la nivel guvernamental proiectul «Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Olt», al cărui beneficiar final este SC Compania de Apă Olt SA, operator regional, finanţarea fiind asigurată, majoritar, din fonduri europene nerambursabile. În cadrul acestui proiect au fost încheiate trei contracte, respectiv «Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Scorniceşti şi Potcoava», «Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în municipiul Slatina» şi «Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Drăgăneşti-Olt şi Piatra-Olt»”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    La procedurile de licitaţie pentru atribuirea celor trei contracte, membrii comisiei, la îndemnul lui Darius Vâlcov, ar fi eliminat abuziv din caietul de sarcini unele condiţii de eligibilitate, pentru a favoriza astfel firma omului de afaceri, susţin anchetatorii.

    Astfel, societatea Tehnologica Radion a câştigat licitaţiile organizate în cadrul proiectului “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Olt”, fiind semnate contracte cu Compania de Apă Olt, pentru mai multe lucrări, în valoare de 78.201.552,15 lei.

    Darius Vâlcov şi Theodor Berna ar fi convenit ca sumele de bani promise în schimbul intervenţiei fostului ministru să fie date doar în numerar, în lei şi la sediul firmei. Astfel, în perioada ianuarie-martie 2011, Vâlcov s-ar fi prezentat periodic la sediul societăţii Tehnologica Radion, unde ar fi primit, de la administratorul acesteia, suma totală de 1,2 milioane de lei, în trei tranşe de câte 400.000 de lei.

    Anchetatorii susţin că Darius Vâlcov primea câte o tranşă de bani “ori de câte ori contractantul Compania de Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii”.

    “La momentul efectuării plăţilor de către Compania de Apă Olt, Vâlcov Darius se prezenta la sediul SC Tehnologica Radion, după ce îl suna în prealabil pe telefonul mobil aspecte confirmate de angajaţi. Remiterea sumelor de bani către Vâlcov s-a realizat în pungi de plastic în tranşe cuprinse între 400.000 şi 1.000.000 de lei, provenienţa banilor remişi fiind justificată de omul de afaceri ca fiind din vânzarea unor terenuri proprietate personală sau din retrageri în numerar din contul personal”, se arăta în referatul cu propunere de arestare preventivă a lui Minel Prina şi a omului de afaceri Lucian Petruţ Suşală.

    Darius Vâlcov mai este acuzat că, în perioada aprilie-decembrie 2011, a primit de la omul de afaceri, prin intermediul fostului primar Minel Florin Prina, suma totală de 2,5 milioane de lei, în cinci tranşe a câte 500.000 de lei, banii fiind daţi lui Prina, în municipiul Slatina.

    Vâlcov ar mai fi primit, în perioada 2012- 2013, de la omul de afaceri, prin intermediul mai multor firme, suma de 3.080.000 de lei.

    “În scopul disimulării provenienţei ilegale a banilor, inculpatul Vâlcov Bogdan Darius a iniţiat şi derulat, cu ajutorul celorlalţi inculpaţi şi a altor persoane interpuse, un mecanism financiar fictiv între firma omului de afaceri şi o altă firmă, prin încheierea a trei contracte fictive de furnizare de bunuri/servicii, fără ca această societate să presteze vreun serviciu în virtutea contractelor special încheiate în acest sens”, potrivit rechizitoriului.

    Procurorii au stabilit că transferul sumelor de bani a fost realizat cu sprijinul şi prin intermediul lui Lucian Petruţ Suşală, Petre Bogdan Timofte, Constantin Cristian Tomescu şi al altor oameni de afaceri, persoane de încredere din anturajul primarului şi viceprimarului municipiului Slatina, administratori ai unor societăţi comerciale. Aceştia ar fi creat un circuit de documente financiar-contabile fictive, pentru a disimula provenienţa şi destinaţia reală a sumelor de bani.

    “Contractele încheiate între aceste firme, precum şi facturile emise în baza acestor contracte erau fictive, atestând împrejurări care nu corespund realităţii. Acest mecanism a avut drept rol, pe lângă disimularea sumei de 3.080.000 lei şi transferul bunurilor provenite din săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, sub forma unor opere de artă şi sub forma unor servicii, amenajări şi bunuri, în beneficiul unui hotel din municipiul Slatina, pe care inculpatul Vâlcov Bogdan Darius îl deţinea şi controla prin interpuşi”, au mai scris procurorii în rechizitoriu.

    Darius Vâlcov mai este acuzat şi că, începând din 2011, a efectuat operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile de primar, senator şi ministru, utilizând informaţii deţinute în virtutea acestora, în legătură cu şapte firme pe care le deţine în fapt şi pe care le administrează, prin interpuşi, obţinând astfel foloase de 2.272.200 de lei.

    Potrivit anchetatorilor, Darius Vâlcov ar fi obţinut mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei.

    Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif. Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanţelor.

    Procurorii au pus sechestru asigurător pe trei lingouri din aur, în valoare de 465.355 de lei, 172 de opere de artă, în valoare de 2.558.658 de lei, 63.010 de lire sterline, 290.334 de euro şi 73.077 de dolari. De asemenea, a fost instituit sechestrul asigurător prin poprirea sumelor de 90.000 de dolari, 1.322.950 de lei şi 600.000 de lei.

    “Toate aceste bunuri şi sume de bani au ajuns în posesia inculpatului Vâlcov Darius Bogdan, cu excepţia sumei de 600.000 lei care a rămas în contul unei societăţi comerciale”, au precizat anchetatorii.

    Darius Vâlcov a stat în arest la domiciliu din 26 martie până în 2 aprilie, când a fost arestat preventiv.

    Procurorii DNA au făcut, în 26 martie, şase percheziţii în localităţi din judeţul Olt, în municipiul Slatina şi în Bucureşti, fiind căutate tablourile care ar fi fost achiziţionate de Darius Vâlcov, prin interpuşi, de la case celebre de licitaţii, cu bani presupus obţinuţi din fapte de corupţie. În urma percheziţiilor, anchetatorii au găsit 101 tablouri, pe care figurează semnătura unor pictori celebri, cum ar fi Pablo Picasso (două gravuri şi un desen în cărbune), Andy Warhol, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Constantin Piliuţă, Corneliu Baba, Horia Bernea sau Octav Băncilă, potrivit DNA.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că fostul ministru al Finanţelor a predat procurorilor 47 de tablouri, pe lângă cele peste 100 de opere de artă ridicate deja de anchetatori. Tablourile predate au fost inventariate şi predate unui muzeu.

    Potrivit surselor citate, Darius Vâlcov intenţiona să deschidă o galerie de artă în Bucureşti, iar în acest scop luase un spaţiu şi începuse amenajarea, dar, din cauza cercetărilor, ar fi ascuns tablourile la patru persoane de încredere. Anchetatorii ar fi găsit unele tablouri prin dulapuri sau pe sub paturi, din cauza faptului că Vâlcov şi oamenii săi de încredere s-ar fi grăbit să le ascundă.

    Galeria de artă pe care Darius Vâlcov intenţiona să o deschidă în Capitală este pe strada Stockholm, din Sectorul 1, unde anchetatorii au găsit la percheziţii 29 de tablouri. Darius Vâlcov ar fi dat un milion de lei unui intermediar, în 2013, pentru achiziţia de tablouri, au precizat sursele citate.

    Operele de artă găsite de procurori la adresa din Sectorul 1 sunt semnate, printre alţii, de Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Corneliu Baba, Nicolae Vermont, Nicolae Dărăscu, Mircea Mihai Ciobanu, Rudolf Negely, Ştefan Câlţia, Adam Bălţatu, Aurel Băieşu, Dumitru Ghiaţă, Iosif Iser, Samuel Mutzner, George Catargi, Francisc Chiuariu, Constantin Piliuţă, Constantin Păuleţ, Andy Worhol şi Mihai Sârbulescu. Tot la aceeaşi adresă au fost găsite şi obiecte decorative semnate Pablo Picasso şi Victor Brauner, au spus sursele citate.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar de la sfârşitul anului trecut şi până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice.

  • REACŢIA lui Blaga după declaraţiile lui Vâlcov la adresa sa: Probabil vrea să scape, ca şi alţii, de pedeapsă

    ”Nu i-am cerut domnului Vâlcov, aşa cum am declarat şi ieri, şi nimănui , de altfel, în ţara asta, să acorde cuiva vreun contract, nici pentru firma Tehnologica nici pentru o altă firmă. Niciodată. Nu aveam niciun motiv să îi spun lucrurile astea. Domnul Vâlcov, cred că iniţial, ca să îşi rezolve problemele faţă de subordonaţi, probabil că a făcut astfel de declaraţii acolo, dar repet, niciodată nu am fost implicat în atribuirea unui contract pentru firme, nu am fost la sediului partidului să îi spun să dea contracte formei Tehnologica. Probabil vrea să scape, ca şi alţii de pedeapsă, sau o parte din pedeapsă”, a declarat Vasile Blaga, la sediul PNL, unde liberalii se întâlnesc pentru a finaliza programul de guvernare si statutul, în perspectiva Consiliului Naţional care va avea loc sâmbătă la Piteşti.

    Copreşedintele PNL a explicat că nici nu putea să discute în 2009 cu Vâlcov despre contractări din 2010.

    ”Eu în 2009 am fost la Ministerul Dezvoltării, şi nici măcar nu era pe Ministerul Dezvoltării proiectul respectiv, ci pe Mediu”, a mai explicat Blaga.

    Despre afirmaţiile lui Theodor Berna, Vasile Blaga a spus că acesta ar fi declarat că a discutat cu ”doi colegi din eşalonul doi, domnul Liga şi domnul Popescu”.

    ”Domnul Liga şi domnul Popescu nu au venit niciodată la mine să mă roage sau să îmi sugereze să intervin în favoarea firmei Tehnologica”, a precizat Vasile Blaga, menţionând că ” fiica sa nu îl cunoaşte pe Berna şi nu s-a întâlnit niciodată cu el”.

    ”Cum să controlez firma asta? E firma domnului Berna, sau a cui o fi, cu vine o fi asociat”, a mai spus Blaga, precizând că Theodor Berna nu era sponsor la partid.

    Numele lui Vasile Blaga apare pomenit de martori şi inculpaţi în dosarul de corupţie al lui Darius Vâlcov legat de o presupusă implicare a acestuia în legătură cu modul în care societatea lui Theodor Berna, Tehnologica Radion, ar fi câştigat contracte, potrivit unor documente ale anchetatorilor.

    Anchetatorii DNA redau în rechizitoriul prin care l-au deferit justiţiei pe Darius Vâlcov modalităţile nelegale prin care societatea Tehnologica Radion a câştigat o serie de contracte în defavoarea altor societăţii participante la licitaţii, deşi acestea din urmă îndeplineau condiţiile în vreme ce Tehnologica Radion, nu.

    “Astfel, după părerea martorului, Tehnologica Radion în asociere cu Riloval SL Spania nu ar fi trebuit să câştige această licitaţie, având un preţ de ofertă ridicat, clasându-se pe locul 7 din 9 participanţi, nu dispunea de specialişti şi nici de experienţă în domeniu. Sub acelaşi aspect al atribuirii lucrărilor către Tehnologica Radion, reprezentantul Biff International şi participant la licitaţiile pentru lucrările Slatina, Scorniceşti-Potcoava şi Drăgăneşti-Piatra Olt, a declarat că Tehnologica Radion nu a îndeplinit criteriile pentru a câştiga cele trei licitaţii şi că, după procedura licitaţiilor şi epuizarea căilor de atac în instanţă, a discutat personal cu Darius Vâlcov în biroul acestuia care i-a spus că nu va putea să execute lucrările, întrucât licitaţiile trebuiau câştigate de «Tehnologica Radion., firmă care este controlată de domnul Vasile Blaga, prin fiica acestuia».”, se arată în documentul citat.

    Potrivit sursei citate, în perioada de soluţionare a contestaţiilor depuse de ceilalţi participanţi la licitaţii, martorul Theodor Berna s-a întâlnit cu Darius Vâlcov la sediul Tehnologica Radion, cu prilejul acestei întâlniri inculpatul asigurându-l că “nu sunt motive de îngrijorare, contestaţiile urmând a fi soluţionate în favoarea sa”.

    În continuare anchetatorii DNA prezintă susţinerile martorilor şi inculpaţilor din accest dosar cu privire la o pretinsă intervenţie a lui Vasile Blaga în modalitatea de câştigare a licitaţiilor de societatea Tehnologica Radion.

    “….(faptul că) atribuirea lucrărilor către Tehnologica Radion a fost determinată de intervenţia lui Vasile Blaga a fost confirmată de însuşi inculpatul Darius Vâlcov şi de inculpatul Florin Minel Prina”, se arată în rechizitoriu.

    Astfel, Darius Vâlcov le-ar fi declarat anchetatorilor că în anul 2009 a fost chemat de Vasile Blaga la sediul central al Partidului Democrat Liberal iar acesta i-a spus, confidenţial, că ştie că în Olt se va licita pentru nişte lucrări de reabilitare a reţelelor de apă şi canalizare, transmiţându-i, fără echivoc, că alocarea în viitor a fondurilor pentru unele lucrări la Primăria Slatina se va face sub condiţia ca Tehnologica Radion să câştige licitaţiile.

    Prin urmare, spun procurorii, inculpatul trebuia să intervină pentru anularea licitaţiilor, scopul urmărit fiind acela ca Tehnologica Radion, prin reprezentantul său, Theodor Berna, să câştige toate cele trei licitaţii.

    “În justificarea interesului manifestat de Vasile Blaga, Darius Vâlcov a arătat că avea cunoştinţă că Theodor Berna a fost consilier personal al preşedintelui României, că Tehnologica Radion era condusă «din umbră» de către greii PDL de la acea vreme, «printre care se afla şi domnul Vasile Blaga»”, se mai spune în documentul anchetatorilor.

    Totodată, se arată în rechizitoriu, cu prilejul testării poligraf la întrebarea “Minţi atunci când susţii că Vasile Blaga este cel care te-a pus în legătură cu Theordor Berna?”, Darius Vâlcov a răspuns “Nu”, iar răspunsul său nu a provocat modificări specifice comportamentului simulat.

    În contextul întâlnirii din 2009, Darius Vâlcov a primit de la Vasile Blaga numărul de telefon al lui Berna, liderul PDL spunându-i să-l contacteze că este aşteptat. Astfel, l-a sunat pe Berna şi s-a întâlnit cu acesta la sediul Tehnologica Radion, unde s-au purtat discuţii despre posibilităţile tehnice şi financiare ale societăţii, martorul lăsându-l să înţeleagă că ştie “cine este şi din partea cui vine”, se mai spune în rechizitoriu.

    În perioada 2009 – 2010, în cadrul unor întâlniri regulate cu Vasile Blaga, atât la partid, cât şi în Slatina, cu ocazia unor vizite la blocurile care erau reabilitate şi cu ocazia inaugurării unora dintre ele, acesta s-ar fi interesat permanent de Tehnologica Radion.

    Inculpatul a declarat că, despre solicitarea lui Vasile Blaga de a sprijini câştigarea licitaţiilor, i-a relatat şi administratorului public de la acea dată, Florin Minel Prina, aspect confirmat de acesta din urmă.

    Astfel, Prina a declarat atât cu prilejul audierii, cât şi cu prilejul confruntării cu inculpatul Darius Vâlcov, că în anul 2009 acesta i-a spus că Theodor Berna este reprezentantul lui Vasile Blaga şi că trebuie să ajute Tehnologica Radion să câştige licitaţiile la Compania de Apă Olt, se mai arată în documentul citat.

    Anchetatorii arată că astfel “rezultă acceptarea de către inculpatul Darius Vâlcov a propunerii de a-şi exercita influenţa reală – ce decurgea din calitatea de primar al municipiului Slatina şi de preşedinte al organizaţiei PDL Olt – pe lângă membrii comisiei de licitaţie din cadrul autorităţii contractante Compania de Apă Olt, respectiv pe lângă persoanele din cadrul Consiliului Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor în legătură cu respingerea contestaţiilor formulate de ceilalţi participanţi la licitaţie, exercitarea influenţei fiind justificată de condiţionarea de către Vasile Blaga – secretar general al PDL şi ministru în funcţie în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale la data respectivă – a atribuirii fondurilor pentru Primăria Slatina, în schimbul sprijinirii Stehnologica Radion să câştige licitaţiile pentru reabilitarea şi extinderea lucrărilor reţelelor de apă şi canalizare”.

    Darius Vâlcov, aflat în arest preventiv, a fost trimis în judecată de procurorii DNA, care îl acuză de trafic de influenţă, spălare de bani şi operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile ocupa de acesta, de primar, senator şi ministru.

    În acelaşi dosar, procurorii DNA l-au trimis în judecată, în stare de arest la domiciliu, pe Minel Florin Prina, fost primar al municipiului Slatina, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la spălare de bani.

    Omul de afaceri Lucian Petruţ Şuşală va fi judecat pentru complicitate la trafic de influenţă, complicitate la spălare de bani şi complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată.

    De asemenea, Petre Bogdan Timofte şi Constantin Cristian Tomescu au fost trimişi în judecată, cu măsura controlului judiciar, aceştia fiind acuzaţi de complicitate la trafic de influenţă, spălare de bani şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

    Potrivit rechizitoriului trimis instanţei, în 2009, administratorul unei societăţi comerciale i-a cerut lui Darius Vâlcov, care atunci era primar al municipiului Slatina, să intervină la factori de decizie de la SC Compania de Apă Olt SA, pentru a câştiga licitaţii de lucrări pentru obiective din Slatina, Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti. În schimbul intervenţiei sale, omul de afaceri i-ar fi promis lui Darius Vâlcov că îi dă 20 la sută din valoarea sumelor încasate (fără TVA) din contractele de execuţie a lucrărilor.

    Darius Vâlcov mai este acuzat că, în perioada aprilie-decembrie 2011, a primit de la omul de afaceri, prin intermediul fostului primar Minel Florin Prina, suma totală de 2,5 milioane de lei, în cinci tranşe a câte 500.000 de lei, banii fiind daţi lui Prina, în municipiul Slatina.

    Vâlcov ar mai fi primit, în perioada 2012- 2013, de la omul de afaceri, prin intermediul mai multor firme, suma de 3.080.000 de lei.

    Darius Vâlcov mai este acuzat şi că, începând din 2011, a efectuat operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile de primar, senator şi ministru, utilizând informaţii deţinute în virtutea acestora, în legătură cu şapte firme pe care le deţine în fapt şi pe care le administrează, prin interpuşi, obţinând astfel foloase de 2.272.200 de lei.

    Potrivit anchetatorilor, Darius Vâlcov ar fi obţinut mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei.

    Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif. Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanţelor.

    Procurorii au pus sechestru asigurător pe trei lingouri din aur, în valoare de 465.355 de lei, 172 de opere de artă, în valoare de 2.558.658 de lei, 63.010 de lire sterline, 290.334 de euro şi 73.077 de dolari. De asemenea, a fost instituit sechestrul asigurător prin poprirea sumelor de 90.000 de dolari, 1.322.950 de lei şi 600.000 de lei.

    “Toate aceste bunuri şi sume de bani au ajuns în posesia inculpatului Vâlcov Darius Bogdan, cu excepţia sumei de 600.000 lei care a rămas în contul unei societăţi comerciale”, au precizat anchetatorii.

    Darius Vâlcov a stat în arest la domiciliu din 26 martie până în 2 aprilie, când a fost arestat preventiv.

    Procurorii DNA au făcut, în 26 martie, şase percheziţii în localităţi din judeţul Olt, în municipiul Slatina şi în Bucureşti, fiind căutate tablourile care ar fi fost achiziţionate de Darius Vâlcov, prin interpuşi, de la case celebre de licitaţii, cu bani presupus obţinuţi din fapte de corupţie. În urma percheziţiilor, anchetatorii au găsit 101 tablouri, pe care figurează semnătura unor pictori celebri, cum ar fi Pablo Picasso (două gravuri şi un desen în cărbune), Andy Warhol, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Constantin Piliuţă, Corneliu Baba, Horia Bernea sau Octav Băncilă, potrivit DNA.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar de la sfârşitul anului trecut şi până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice.

     

  • ICCJ a decis ca Darius Vâlcov să fie cercetat în arest la domiciliu

    Instanţa supremă a judecat luni propunrea DNA de prelungire a măsurii preventive în cazul lui Darius Vâlcov, aflat în arest din 2 aprilie, fiind acuzat că a efectuat operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţia de primar, senator şi ministru.

    ICCJ a respins propunerea DNA şi a hotărât plasarea fostului primar al Slatinei şi ministru al Finanţelor în arest la domiciliu, însă decizia nu este definitivă. Astfel, Darius Vâlcov rămâne în arestul preventiv, până la o decizie definitivă de plasare a sa în arest la domiciliu sau de punere în libertate.

    Decizia de luni a ICCJ poate fi contestată la aceeaşi instanţă.

    Tot luni, instanţa supremă a decis să-i respingă lui Vâlcov cererea de înlocuire a măsurii cu arestul la domiciliu, în dosarul în care este acuzat de fapte de corupţie, această hotărâre fiind definitivă.

    Fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov este arestat din 2 aprilie.

    Procurorii DNA au cerut, în 7 aprilie, instanţei supreme emiterea unui nou mandat de arest preventivă pentru Darius Vâlcov, însă solicitarea a fost respinsă. Măsura a fost propusă de procurori după ce Senatul a avizat, în 1 aprilie, cererile de extindere a urmăririi penale, reţinere şi arestare preventivă pentru noile fapte de care este suspectat Darius Vâlcov.

    Potrivit procurorilor, începând din 2011 şi până la data reţinerii sale, Darius Vâlcov a efectuat operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţia de primar, senator şi ministru. Vâlcov s-ar fi folosit de informaţiile obţinute când a ocupat cele trei funcţii pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură, deţinute de fostul ministru al Finanţelor, dar administrate prin interpuşi.

    Darius Vâlcov a stat în arest la domiciliu din 26 martie până în 2 aprilie, când a fost arestat preventiv pentru 23 de zile, până în 24 aprilie inclusiv. Instanţa supremă a admis în 2 aprilie contestaţia procurorilor DNA în cazul deciziei de arestare la domiciliu a lui Vâlcov luată de un judecător de drepturi şi libertăţi de la ICCJ. Decizia a fost luată după ce procurorii l-au acuzat de trafic de influenţă, pentru că ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

    Fostul ministru al Finanţelor le-a propus procurorilor să încheie un acord de recunoaştere a vinovaţiei sale, însă a fost refuzat, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din rândul anchetatorilor.

    Procurorul de caz nu a considerat că în cazul lui Darius Vâlcov poate fi aplicat articolul 478 din Codul de Procedură Penală, potrivit căruia în cursul urmăririi penale, după începerea acţiunii penale, inculpatul şi procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei de către inculpat. “Acordul de recunoaştere a vinovăţiei se poate încheia numai cu privire la infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult şapte ani”, potrivit articolului 480 din Codul de Procedură Penală.

    Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obţinut mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei. Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanţelor.

    Procurorii DNA au făcut, în 26 martie, şase percheziţii în localităţi din judeţul Olt, în municipiul Slatina şi în Bucureşti, fiind căutate tablourile care ar fi fost achiziţionate de Darius Vâlcov, prin interpuşi, de la case celebre de licitaţii, cu bani presupus obţinuţi din fapte de corupţie.

    În urma percheziţiilor, anchetatorii au găsit 101 tablouri, pe care figurează semnătura unor pictori celebri, cum ar fi Pablo Picasso (două gravuri şi un desen în cărbune), Andy Warhol, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Constantin Piliuţă, Corneliu Baba, Horia Bernea sau Octav Băncilă, potrivit DNA.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că recent fostul ministru al Finanţelor a predat procurorilor alte 47 de tablouri, pe lângă cele peste 100 de opere de artă ridicate deja de anchetatori. Tablourile predate au fost inventariate şi predate unui muzeu.

    Potrivit surselor citate, că Darius Vâlcov intenţiona să deschidă o galerie de artă în Bucureşti, iar în acest scop luase un spaţiu şi începuse amenajarea, dar, din cauza cercetărilor, ar fi ascuns tablourile la patru persoane de încredere. Anchetatorii ar fi găsit unele tablouri prin dulapuri sau pe sub paturi, din cauza faptului că Vâlcov şi oamenii săi de încredere s-ar fi grăbit să le ascundă.

    Galeria de artă pe care Darius Vâlcov intenţiona să o deschidă în Capitală este pe strada Stockholm, din Sectorul 1, unde anchetatorii au găsit la percheziţii 29 de tablouri. Darius Vâlcov ar fi dat un milion de lei unui intermediar, în 2013, pentru achiziţia de tablouri, au precizat sursele citate.

    Operele de artă găsite de procurori la adresa din Sectorul 1 sunt semnate, printre alţii, de Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Corneliu Baba, Nicolae Vermont, Nicolae Dărăscu, Mircea Mihai Ciobanu, Rudolf Negely, Ştefan Câlţia, Adam Bălţatu, Aurel Băieşu, Dumitru Ghiaţă, Iosif Iser, Samuel Mutzner, George Catargi, Francisc Chiuariu, Constantin Piliuţă, Constantin Păuleţ, Andy Worhol şi Mihai Sârbulescu. Tot la aceeaşi adresă au fost găsite şi obiecte decorative semnate Pablo Picasso şi Victor Brauner, au precizat sursele citate.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar de la sfârşitul anului trecut şi până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice.

  • Fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov rămâne în arest, în dosarul de corupţie

    Decizia a fost luată luni, de un complet de divergenţă, după ce, vineri, cei doi magistraţi din completul care a judecat dosarul nu au ajuns la o soluţie, unul dispunând menţinerea măsurii arestului preventiv şi celălalt, înlocuirea măsurii.

    Hotărârea este definitivă, astfel că Darius Vâlcov va fi cercetat în continuare în arest preventiv.

    Fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov este arestat din 2 aprilie.

    Procurorii DNA au cerut, în 7 aprilie, instanţei supreme emiterea unui nou mandat de arest preventivă pentru Darius Vâlcov, însă solicitarea a fost respinsă. Măsura a fost propusă de procurori după ce Senatul a avizat, în 1 aprilie, cererile de extindere a urmăririi penale, reţinere şi arestare preventivă pentru noile fapte de care este suspectat Darius Vâlcov.

    Potrivit procurorilor, începând din 2011 şi până la data reţinerii sale, Darius Vâlcov a efectuat operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţia de primar, senator şi ministru. Vâlcov s-ar fi folosit de informaţiile obţinute când a ocupat cele trei funcţii pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură, deţinute de fostul ministru al Finanţelor, dar administrate prin interpuşi.

    Darius Vâlcov a stat în arest la domiciliu din 26 martie până în 2 aprilie, când a fost arestat preventiv pentru 23 de zile, până în 24 aprilie inclusiv. Instanţa supremă a admis în 2 aprilie contestaţia procurorilor DNA în cazul deciziei de arestare la domiciliu a lui Vâlcov luată de un judecător de drepturi şi libertăţi de la ICCJ. Decizia a fost luată după ce procurorii l-au acuzat de trafic de influenţă, pentru că ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

    Fostul ministru al Finanţelor le-a propus procurorilor să încheie un acord de recunoaştere a vinovaţiei sale, însă a fost refuzat, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din rândul anchetatorilor.

    Procurorul de caz nu a considerat că în cazul lui Darius Vâlcov poate fi aplicat articolul 478 din Codul de Procedură Penală, potrivit căruia în cursul urmăririi penale, după începerea acţiunii penale, inculpatul şi procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei de către inculpat. “Acordul de recunoaştere a vinovăţiei se poate încheia numai cu privire la infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult şapte ani”, potrivit articolului 480 din Codul de Procedură Penală.

    Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obţinut mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei. Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanţelor.

    Procurorii DNA au făcut, în 26 martie, şase percheziţii în localităţi din judeţul Olt, în municipiul Slatina şi în Bucureşti, fiind căutate tablourile care ar fi fost achiziţionate de Darius Vâlcov, prin interpuşi, de la case celebre de licitaţii, cu bani presupus obţinuţi din fapte de corupţie.

    În urma percheziţiilor, anchetatorii au găsit 101 tablouri, pe care figurează semnătura unor pictori celebri, cum ar fi Pablo Picasso (două gravuri şi un desen în cărbune), Andy Warhol, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Constantin Piliuţă, Corneliu Baba, Horia Bernea sau Octav Băncilă, potrivit DNA.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că recent fostul ministru al Finanţelor a predat procurorilor alte 47 de tablouri, pe lângă cele peste 100 de opere de artă ridicate deja de anchetatori. Tablourile predate au fost inventariate şi predate unui muzeu.

    Potrivit surselor citate, că Darius Vâlcov intenţiona să deschidă o galerie de artă în Bucureşti, iar în acest scop luase un spaţiu şi începuse amenajarea, dar, din cauza cercetărilor, ar fi ascuns tablourile la patru persoane de încredere. Anchetatorii ar fi găsit unele tablouri prin dulapuri sau pe sub paturi, din cauza faptului că Vâlcov şi oamenii săi de încredere s-ar fi grăbit să le ascundă.

    Galeria de artă pe care Darius Vâlcov intenţiona să o deschidă în Capitală este pe strada Stockholm, din Sectorul 1, unde anchetatorii au găsit la percheziţii 29 de tablouri. Darius Vâlcov ar fi dat un milion de lei unui intermediar, în 2013, pentru achiziţia de tablouri, au precizat sursele citate.

    Operele de artă găsite de procurori la adresa din Sectorul 1 sunt semnate, printre alţii, de Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Corneliu Baba, Nicolae Vermont, Nicolae Dărăscu, Mircea Mihai Ciobanu, Rudolf Negely, Ştefan Câlţia, Adam Bălţatu, Aurel Băieşu, Dumitru Ghiaţă, Iosif Iser, Samuel Mutzner, George Catargi, Francisc Chiuariu, Constantin Piliuţă, Constantin Păuleţ, Andy Worhol şi Mihai Sârbulescu. Tot la aceeaşi adresă au fost găsite şi obiecte decorative semnate Pablo Picasso şi Victor Brauner, au precizat sursele citate.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar de la sfârşitul anului trecut şi până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice.

  • Darius Vâlcov, adus din nou din arest la DNA pentru a fi audiat în dosarul de corupţie

    Procurorii l-au citat pe Darius Vâlcov să se prezinte la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru acte procedurale, acesta fiind adus de poliţişti din Arestul Poliţiei Capitalei, unde este încarcerat din 2 aprilie, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

    Vâlcov a fost şi luni la DNA, surse judiciare declarând atunci, pentru MEDIAFAX, că fostul ministru a fost citat de procurori pentru a da noi declaraţii.

    Procurorii DNA au cerut marţi instanţei supreme emiterea unui nou mandat de arest preventivă pentru Darius Vâlcov, însă solicitarea a fost respinsă, decizia nefiind definitivă. Măsura a fost propusă de procurori după ce Senatul a avizat, în 1 aprilie, cererile de extindere a urmăririi penale, reţinere şi arestare preventivă pentru noile fapte de care este suspectat Darius Vâlcov.

    Potrivit procurorilor, începând din 2011 şi până la data reţinerii sale, Darius Vâlcov a efectuat operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţia de primar, senator şi ministru. Vâlcov s-ar fi folosit de informaţiile obţinute când a ocupat cele trei funcţii pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură, deţinute de fostul ministru al Finanţelor, dar administrate prin interpuşi.

    Fostul ministru al Finanţelor a fost audiat de procurorii DNA şi în 2 aprilie, după ce Senatul a avizat noua cerere a procurorilor de arestare a acestuia.

    Darius Vâlcov a stat în arest la domiciliu din 26 martie până în 2 aprilie, când a fost arestat preventiv pentru 23 de zile, până în 24 aprilie inclusiv. Instanţa supremă a admis în 2 aprilie contestaţia procurorilor DNA în cazul deciziei de arestare la domiciliu a lui Vâlcov luată de un judecător de drepturi şi libertăţi de la ICCJ. Decizia a fost luată după ce procurorii l-au acuzat de trafic de influenţă, pentru că ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

    Fostul ministru al Finanţelor le-a propus procurorilor să încheie un acord de recunoaştere a vinovaţiei sale, însă a fost refuzat, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din rândul anchetatorilor.

    Procurorul de caz nu a considerat că în cazul lui Darius Vâlcov poate fi aplicat articolul 478 din Codul de Procedură Penală, potrivit căruia în cursul urmăririi penale, după începerea acţiunii penale, inculpatul şi procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei de către inculpat. “Acordul de recunoaştere a vinovăţiei se poate încheia numai cu privire la infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult şapte ani”, potrivit articolului 480 din Codul de Procedură Penală.

    Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obţinut mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei. Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanţelor.

    Procurorii DNA au făcut, în 26 martie, şase percheziţii în localităţi din judeţul Olt, în municipiul Slatina şi în Bucureşti, fiind căutate tablourile care ar fi fost achiziţionate de Darius Vâlcov, prin interpuşi, de la case celebre de licitaţii, cu bani presupus obţinuţi din fapte de corupţie.

    În urma percheziţiilor, anchetatorii au găsit 101 tablouri, pe care figurează semnătura unor pictori celebri, cum ar fi Pablo Picasso (două gravuri şi un desen în cărbune), Andy Warhol, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Constantin Piliuţă, Corneliu Baba, Horia Bernea sau Octav Băncilă, potrivit DNA.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că recent fostul ministru al Finanţelor a predat procurorilor alte 47 de tablouri, pe lângă cele peste 100 de opere de artă ridicate deja de anchetatori. Tablourile predate au fost inventariate şi predate unui muzeu.

    Potrivit surselor citate, că Darius Vâlcov intenţiona să deschidă o galerie de artă în Bucureşti, iar în acest scop luase un spaţiu şi începuse amenajarea, dar, din cauza cercetărilor, ar fi ascuns tablourile la patru persoane de încredere. Anchetatorii ar fi găsit unele tablouri prin dulapuri sau pe sub paturi, din cauza faptului că Vâlcov şi oamenii săi de încredere s-ar fi grăbit să le ascundă.

    Galeria de artă pe care Darius Vâlcov intenţiona să o deschidă în Capitală este pe strada Stockholm, din Sectorul 1, unde anchetatorii au găsit la percheziţii 29 de tablouri. Darius Vâlcov ar fi dat un milion de lei unui intermediar, în 2013, pentru achiziţia de tablouri, au precizat sursele citate.

    Operele de artă găsite de procurori la adresa din Sectorul 1 sunt semnate, printre alţii, de Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Corneliu Baba, Nicolae Vermont, Nicolae Dărăscu, Mircea Mihai Ciobanu, Rudolf Negely, Ştefan Câlţia, Adam Bălţatu, Aurel Băieşu, Dumitru Ghiaţă, Iosif Iser, Samuel Mutzner, George Catargi, Francisc Chiuariu, Constantin Piliuţă, Constantin Păuleţ, Andy Worhol şi Mihai Sârbulescu. Tot la aceeaşi adresă au fost găsite şi obiecte decorative semnate Pablo Picasso şi Victor Brauner, au precizat sursele citate.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar de la sfârşitul anului trecut şi până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice.

  • DNA cere instanţei un nou mandat de arestare preventivă pentru Darius Vâlcov

  • Darius Vâlcov cere înlocuirea arestului preventiv cu o măsură mai blândă. Solicitarea, judecată marţi

    Apărătorii fostului ministru au depus, luni, o cerere de înlocuire a măsurii preventive în dosarul în care Darius Vâlcov este cercetat penal pentru fapte de corupţie. În urma înregistrării solicitării, la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) s-a constituit un dosar şi, în urma repartizării aleatorii, acesta a fost repartizat pentru a fi analizat marţi.

    Darius Vâlcov a fost adus, luni, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), fiind însoţit de poliţiştii care l-au escortat din Arestul Poliţiei Capitalei, unde este încarcerat din 2 aprilie.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Darius Vâlcov a fost adus la DNA pentru a da noi declaraţii, dar şi pentru alte acte procedurale.

    Fostul ministru al Finanţelor a fost audiat şi în 2 aprilie la DNA, unde a mers după ce Senatul a avizat, în 1 aprilie, o nouă cerere a procurorilor de arestare a acestuia.

    Procurorii au cerut noul aviz de la Senat pentru urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a lui Darius Vâlcov după ce au extins acuzaţiile aduce acestuia, iniţial fiind începută urmărirea penală pe numele fostului ministru pentru trafic de influenţă. Astfel, Darius Vâlcov este acuzat şi că a folosit informaţii obţinute când a fost primar, senator şi ministru, pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură. Procurorii susţin că aceste firme erau deţinute de Vâlcov, dar erau administrate prin interpuşi.

    Darius Vâlcov a stat în arest la domiciliu din 26 martie până în 2 aprilie, când a fost arestat preventiv pentru 23 de zile, până în 24 aprilie inclusiv. Instanţa supremă a admis în 2 aprilie contestaţia procurorilor DNA în cazul deciziei de arestare la domiciliu a lui Vâlcov luată de un judecător de drepturi şi libertăţi de la ICCJ. Decizia a fost luată după ce procurorii l-au acuzat de trafic de influenţă, pentru că ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

    Fostul ministru al Finanţelor le-a propus procurorilor să încheie un acord de recunoaştere a vinovaţiei sale, însă a fost refuzat, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din rândul anchetatorilor.

    Procurorul de caz nu a considerat că în cazul lui Darius Vâlcov poate fi aplicat articolul 478 din Codul de Procedură Penală, potrivit căruia în cursul urmăririi penale, după începerea acţiunii penale, inculpatul şi procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei de către inculpat. “Acordul de recunoaştere a vinovăţiei se poate încheia numai cu privire la infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult şapte ani”, potrivit articolului 480 din Codul de Procedură Penală.

    Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obţinut mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei. Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanţelor.

    Procurorii DNA au făcut, în 26 martie, şase percheziţii în localităţi din judeţul Olt, în municipiul Slatina şi în Bucureşti, fiind căutate tablourile care ar fi fost achiziţionate de Darius Vâlcov, prin interpuşi, de la case celebre de licitaţii, cu bani presupus obţinuţi din fapte de corupţie.

    În urma percheziţiilor, anchetatorii au găsit 101 opere de artă, pe care figurează semnătura unor pictori celebri, cum ar fi Pablo Picasso (două gravuri şi un desen în cărbune), Andy Warhol, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Constantin Piliuţă, Corneliu Baba, Horia Bernea sau Octav Băncilă, potrivit DNA.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că recent fostul ministru al Finanţelor a predat procurorilor alte 47 de tablouri, pe lângă cele peste 100 de opere de artă ridicate deja de anchetatori.

    În prezent, 125 de tablouri ridicate de procurori au fost inventariate şi predate Muzeului Naţional de Artă a României (MNAR) din Bucureşti, potrivit reprezentanţilor instituţiei.

    Conform surselor citate, Darius Vâlcov intenţiona să deschidă o galerie de artă în Bucureşti, iar în acest scop luase un spaţiu şi începuse amenajarea, dar, din cauza cercetărilor, ar fi ascuns tablourile la patru persoane de încredere. Anchetatorii ar fi găsit unele tablouri prin dulapuri sau pe sub paturi, din cauza faptului că Vâlcov şi oamenii săi de încredere s-ar fi grăbit să le ascundă.

    Galeria de artă pe care Darius Vâlcov intenţiona să o deschidă în Capitală este pe strada Stockholm, din Sectorul 1, unde anchetatorii au găsit la percheziţii 29 de tablouri. Darius Vâlcov ar fi dat un milion de lei unui intermediar, în 2013, pentru achiziţia de tablouri, au precizat sursele citate.

    Operele de artă găsite de procurori la adresa din Sectorul 1 sunt semnate, printre alţii, de Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Corneliu Baba, Nicolae Vermont, Nicolae Dărăscu, Mircea Mihai Ciobanu, Rudolf Negely, Ştefan Câlţia, Adam Bălţatu, Aurel Băieşu, Dumitru Ghiaţă, Iosif Iser, Samuel Mutzner, George Catargi, Francisc Chiuariu, Constantin Piliuţă, Constantin Păuleţ, Andy Worhol şi Mihai Sârbulescu. Tot la aceeaşi adresă au fost găsite şi obiecte decorative semnate Pablo Picasso şi Victor Brauner, au precizat sursele citate.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar de la sfârşitul anului trecut şi până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice.

  • Darius Vâlcov, adus din arest la DNA pentru a da noi declaraţii în dosarul privind fapte de corupţie

    Darius Vâlcov a ajuns la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) în jurul orei 11.30, fiind însoţit de poliţiştii care l-au adus din Arestul Poliţiei Capitalei, unde este încarcerat din 2 aprilie.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Darius Vâlcov a fost adus la DNA pentru a da noi declaraţii, dar şi pentru alte acte procedurale.

    Fostul ministru al Finanţelor a fost audiat şi în 2 aprilie la DNA, unde a mers după ce Senatul a avizat, în 1 aprilie, o nouă cerere a procurorilor de arestare a acestuia.

    Procurorii au cerut noul aviz de la Senat pentru urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a lui Darius Vâlcov după ce au extins acuzaţiile aduce acestuia, iniţial fiind începută urmărirea penală pe numele fostului ministru pentru trafic de influenţă. Astfel, Darius Vâlcov este acuzat şi că a folosit informaţii obţinute când a fost primar, senator şi ministru, pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură. Procurorii susţin că aceste firme erau deţinute de Vâlcov, dar erau administrate prin interpuşi.

    Darius Vâlcov a stat în arest la domiciliu din 26 martie până în 2 aprilie, când a fost arestat preventiv pentru 23 de zile, până în 24 aprilie inclusiv. Instanţa supremă a admis în 2 aprilie contestaţia procurorilor DNA în cazul deciziei de arestare la domiciliu a lui Vâlcov luată de un judecător de drepturi şi libertăţi de la ICCJ. Decizia a fost luată după ce procurorii l-au acuzat de trafic de influenţă, pentru că ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

    Fostul ministru al Finanţelor le-a propus procurorilor să încheie un acord de recunoaştere a vinovaţiei sale, însă a fost refuzat, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din rândul anchetatorilor.

    Procurorul de caz nu a considerat că în cazul lui Darius Vâlcov poate fi aplicat articolul 478 din Codul de Procedură Penală, potrivit căruia în cursul urmăririi penale, după începerea acţiunii penale, inculpatul şi procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei de către inculpat. “Acordul de recunoaştere a vinovăţiei se poate încheia numai cu privire la infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult şapte ani”, potrivit articolului 480 din Codul de Procedură Penală.

    Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obţinut mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei. Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanţelor.

    Procurorii DNA au făcut, în 26 martie, şase percheziţii în localităţi din judeţul Olt, în municipiul Slatina şi în Bucureşti, fiind căutate tablourile care ar fi fost achiziţionate de Darius Vâlcov, prin interpuşi, de la case celebre de licitaţii, cu bani presupus obţinuţi din fapte de corupţie.

    În urma percheziţiilor, anchetatorii au găsit 101 tablouri, pe care figurează semnătura unor pictori celebri, cum ar fi Pablo Picasso (două gravuri şi un desen în cărbune), Andy Warhol, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Constantin Piliuţă, Corneliu Baba, Horia Bernea sau Octav Băncilă, potrivit DNA.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că recent fostul ministru al Finanţelor a predat procurorilor alte 47 de tablouri, pe lângă cele peste 100 de opere de artă ridicate deja de anchetatori. Tablourile predate au fost inventariate şi predate unui muzeu.

    Potrivit surselor citate, că Darius Vâlcov intenţiona să deschidă o galerie de artă în Bucureşti, iar în acest scop luase un spaţiu şi începuse amenajarea, dar, din cauza cercetărilor, ar fi ascuns tablourile la patru persoane de încredere. Anchetatorii ar fi găsit unele tablouri prin dulapuri sau pe sub paturi, din cauza faptului că Vâlcov şi oamenii săi de încredere s-ar fi grăbit să le ascundă.

    Galeria de artă pe care Darius Vâlcov intenţiona să o deschidă în Capitală este pe strada Stockholm, din Sectorul 1, unde anchetatorii au găsit la percheziţii 29 de tablouri. Darius Vâlcov ar fi dat un milion de lei unui intermediar, în 2013, pentru achiziţia de tablouri, au precizat sursele citate.

    Operele de artă găsite de procurori la adresa din Sectorul 1 sunt semnate, printre alţii, de Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Corneliu Baba, Nicolae Vermont, Nicolae Dărăscu, Mircea Mihai Ciobanu, Rudolf Negely, Ştefan Câlţia, Adam Bălţatu, Aurel Băieşu, Dumitru Ghiaţă, Iosif Iser, Samuel Mutzner, George Catargi, Francisc Chiuariu, Constantin Piliuţă, Constantin Păuleţ, Andy Worhol şi Mihai Sârbulescu. Tot la aceeaşi adresă au fost găsite şi obiecte decorative semnate Pablo Picasso şi Victor Brauner, au precizat sursele citate.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar de la sfârşitul anului trecut şi până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice.