BusinessMagazin

Tag: utilaje

  • Ruşii dezmembrează RAFO şi o vând la fier vechi

     “Datorită situaţiei financiare a RAFO SA, îl împuternicesc pe Directorul General RAFO SA să înceapă procedura de desfacere (vânzare) a activelor şi utilajelor aferente ale companiei”, arată o notă transmisă companiei şi semnată de Iakov Goldovski, acţionarul majoritar al RAFO.

    Preţul de vânzare a activelor şi a utilajelor se va stabili în baza preţurilor utilajelor pe piaţa second hand, dar nu poate fi mai mic decât preţul fierului vechi pe piaţa locală românească în ziua semnării contractelor de vânzare/cumpărare a utilajelor, mai arată nota.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Construcţia magistralei de metrou din Timişoara ar putea începe în 2015: linia are opt kilometri şi leagă centrul de aeroport

    Construcţia unei magistrale de metroul în Timişoara, cel mai mare oraş din vestul ţării, ar putea începe în 2015 şi ar urma să lege centrul oraşului de aeroport, conform autorităţilor locale.

    Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a declarat că a decis realizarea unei linii de metrou cu o lungime de 8 kilometri, care să lege centrul oraşului de aeroport. Proiectul urmează să intre în planul de buget pentru perioada 2014-2020, sursa de finanţare nefiind încă cunoscută, relatează Timiş Online.

    „Asta e soluţia – liniile de cale ferată trebuie să fie duse în subteran, şi cu această ocazie sigur că se va realiza şi o conexiune tip metrou între câteva puncte cheie ale oraşului nostru: Gara de Nord, zona mall, Gara de Est, aeroportul, toate pot ajunge să fie legate şi se va putea face repede şi la preţuri convenabile aşa ceva. Sunt acele utilaje cârtiţă care străpung munţii, merg pe sub mări, pe unde vrei”, a spus Robu, în vara anului trecut.

    Linia de metrou va porni de la Gara de Nord, va ajunge la Gara de Est şi se va termina la Aeroportul Internaţional Timişoara. Aeroportul din Timişoara a raportat în 2013 un trafic de circa 750.000 de pasageri, cu jumătate de milion mai puţin faţă de nivelul din urmă cu doi ani. Din traficul total, 340.000 de pasageri au zburat cu Wizz Air şi 100.000 cu Carpatair. „O conjunctură nefavorabilă pentru aeroport a constituit-o declinul volumului de trafic al companiei Carpatair în România, ceea ce a afectat negativ volumul de pasageri şi veniturile aeroportuare, în condiţiile în care Timişoara reprezenta în trecut baza de operare a companiei aeriene”, se arată într-un document al aeroportului „Traian Vuia”.

    Metroul din Timişoara ar putea avea cinci staţii: Gara de Nord, Iulius Mall, Gara de Est, Grădina Zoologică, Aeroport, a declarat pentru gândul Nicolae Robu, primarul oraşului Timişoara. Acesta spune că soluţia mutării transportului urban în subteran este singura soluţie viabilă pentru oraş.

    „Municipiul Timişoara este rupt în două la ora actuală de liniile de tren. Situaţia creează mari disfuncţii, întrucât numărul de traversări ale acestor linii este foarte redus –două subtraversări şi două treceri la nivel- sensibil mai redus chiar decât numărul trecerilor peste Bega, la rândul lor departe de a fi suficiente”, arată Nicolae Robu. Acesta spune că are trei soluţii pentru rezolvarea problemei transportului în Timişoara: ridicarea liniilor de tren pe estacadă, mutarea liniilor de tren în afara oraşului sau ducerea liniilor de tren în subteran.Edilul arată că Primăria Timişoara a realizat o analiză din perspectivă tehnică, economică, estetică, funcţională, dar şi din punct de vedere al dezvoltării urbane , iar concluzia acestei analize este că  transportul subteran este „soluţia optimă” pentru transport pentru Timişoara, conform gândul.

    Judeţul Timiş, cel mai mare judeţ al României din punctul de ve­de­re al suprafeţei, a devenit în ul­ti­mii ani „kilometrul zero“ al in­dus­triei de componente auto din Româ­nia, atrăgând giganţi precum Con­tinental, Delphi Packard sau TRW Automo­tive, care fac fiecare în această re­giune afaceri de peste un miliard de lei, arată o analiză a Ziarului Financiar. Cele peste 19.000 de companii active în judeţul Timiş au avut afaceri de 8,8 mld. euro în 2012 şi aproape 200.000 de anga­jaţi, arată datele de la Registrul Co­mer­ţu­lui. Astfel, ca valoare a rulaje­lor rea­li­za­te de companiile din judeţ, Timi­şul se află pe po­ziţia a patra în Ro­mâ­nia, după Bucu­reşti, Ilfov şi Argeş. Potrivit ZF, fabricile producătoare de compo­nen­te auto (Delphi, Continental, TRW, Krom­berg& Schubert) şi cele de com­po­nen­te electronice (Flextronics) sau electro­cas­nice (Zoppas) domină topul an­ga­jato­ri­lor din judeţul Timiş, unde unu din trei lo­cu­i­tori are un loc de mun­că, iar şomajul este de doar 1,5%, arată datele centra­li­zate de ZF pe baza infor­ma­ţiilor de la In­spec­ţia Muncii, INS şi Agen­ţia Na­ţio­nală pen­tru Ocuparea For­ţei de Muncă. Aproape 215.000 de locuitori ai Ti­mi­şului au statut de salariat (adică 31% din to­talul populaţiei), situaţie care este mult mai bună decât în restul ţării, unde ra­ta populaţiei care lucrează este de 21%.

  • Biso Romania: Fermierii investesc tot mai mult în tehnologii de ultimă oră

    ”Piaţa nu este încă suficient de dezvoltată şi există o mare nevoie de utilaje agricole, mai ales datorită faptului că a fost un an bun, în care condiţiile meteo au fost favorabile pentru agricultură. Fermierii investesc tot mai mult în tehnologii de ultima oră”, declară Andreas Feichtlbauer, director executiv Biso România. Compania comercializează utilaje agricole, având în portofoliu 350 de produse, branduri internaţionale şi propria marcă.

    Companai şi-a început activitatea cu un punct de lucru în Călăraşi, având iniţial 15 angajaţi. În momentul de faţă, Biso România are 95 de angajaţi şi peste 1.000 de clienţi permanenţi. În ultimii ani, compania a investit 7,5 milioane de euro în dezvoltarea sediului central din Drajna, unde se află birourile, showroom, divizii de service şi de piese de schimb dar şi o hală de producţie, unde vor lucra în viitor 200 de angajaţi.

    Conform lui Feichtlbauer, piaţa românească de utilaje agricole a înregistrat o creştere continuă în ultimii ani, în principal datorită importurilor din ţări precum Austria, Germania, Ungaria sau chiar Statele Unite, dar şi a faptului că ”fermierii români investesc tot mai mult având o viziune pe termen lung şi nu se mai lasă influenţaţi de oportunităţi de moment. Există dealeri care aduc pe piaţa românească ce este mai nou la nivel internaţional acum, pentru că există cerere. De exemplu, la începutul anului, noi am încheiat un parteneriat cu Raven Industries, lider mondial în domeniul tehnologiilor agricole, şi Kinze Manufacturing, producător de echipamente agricole de top, in vederea lansarii pe piata a unui nou model de semanatoare, cu sistem de control multi-hibrid. Strategia noastra este una de diversificare continua a portofoliului de produse, ceea ce ne-a ajutat sa si crestem odata cu evolutia pietei, in acest moment aflandu-ne in topul 5 al principalilor importatori din Romania”. Compania are o cotă de piaţă de 18% pe segmentul headerelor, echipamente agricole atasate la combina, cu ajutorul carora se recolteaza cereale, floarea-soarelui, porumb. O componenta importanta a afacerii este productia de headere, Biso Schrattenecker, compania-mama, avand doua fabrici, in Austria si in Slovacia.

    Biso Romania pregăteşte deschiderea de noi birouri locale, în pregătiri fiind inaugurarea filialei din Craiova.

  • Investiţie de milioane de euro într-o fabrică la Baia Mare

    Compania Samdam Gifts, specializată în distribuţia de articole promoţionale, a accesat fonduri europene de 2,2 milioane de euro pentru achiziţii de echipamente şi utilaje pentru producţie.

    Samdam Gifts îşi doreşte ca prin aceste fonduri să mărească substanţial capacitatea de personalizare a articolelor textile. Achiziţiile vizează utilaje şi echipamente performate pentru serigrafie, broderie, transfer digital, transfer serigrafic, print digital. Compania anunţă că va deschide, la finele lunii august a unei noi fabrici în Baia Mare.

    ”Dovada că piaţa din România se dezvoltă şi pe acest segment, al produselor personalizate, o reprezintă şi faptul că previziunile făcute de către noi că Samdam Gifts va depăşi 3 milioane de euro cifra de afaceri în 2014, sunt în grafic”, declară Sebi Vasilescu, general manager Samdam Gifts.

    |n septembrie 2013, Samdam Gifts deschidea cel mai mare showroom de articole promoţionale din România investind 100.000 de euro. Firma face parte din Samdam Group, care activează în importul şi distribuţia de obiecte promoţionale din 1994, începându-şi activitatea în Belgia, apoi consolidându-şi poziţia prin înfiinţarea unor noi birouri în Franţa (2005), Olanda (2006), Hong Kong (2007) – pentru facilitarea importurilor din Asia şi România (2008).

    Samdam Gifts Romania deţine propriile spatii de productie, depozitare si personalizare. |n prezent cu birouri deschise în  Bucureşti, Baia Mare, Iaşi si reprezentanti in Cluj si Timisoara, Samdam Gifts are o echipă formată din 49 de persoane.

  • Un nou oraş din România va avea metrou: linia are opt kilometri şi leagă centrul de aeroport

    Timişoara, cel mai mare oraş din vestul ţării, ar putea să aibă în curând o linie de metrou.

    Primarul Timişoarei, Nicolae Roibu, a declarat că a decis realizarea unei linii de metrou cu o lungime de 8 kilometri, care să lege centrul oraşului de aeroport. Proiectul urmează să intre în planul de buget pentru perioada 2014-2020, sursa de finanţare nefiind încă cunoscută, relatează Timiş Online.

    „Asta e soluţia – liniile de cale ferată trebuie să fie duse în subteran, şi cu această ocazie sigur că se va realiza şi o conexiune tip metrou între câteva puncte cheie ale oraşului nostru: Gara de Nord, zona mall, Gara de Est, aeroportul, toate pot ajunge să fie legate şi se va putea face repede şi la preţuri convenabile aşa ceva. Sunt acele utilaje cârtiţă care străpung munţii, merg pe sub mări, pe unde vrei”, a spus Robu.

    Linia de metrou va porni de la Gara de Nord, va ajunge la Gara de Est şi se va termina la Aeroportul Internaţional Timişoara. Aeroportul din Timişoara a raportat în 2013 un trafic de circa 750.000 de pasageri, cu jumătate de milion mai puţin faţă de nivelul din urmă cu doi ani. Din traficul total, 340.000 de pasageri au zburat cu Wizz Air şi 100.000 cu Carpatair. „O conjunctură nefavorabilă pentru aeroport a constituit-o declinul volumului de trafic al companiei Carpatair în România, ceea ce a afectat negativ volumul de pasageri şi veniturile aeroportuare, în condiţiile în care Timişoara reprezenta în trecut baza de operare a companiei aeriene”, se arată într-un document al aeroportului „Traian Vuia”.

  • Alunecare masivă de teren într-o localitate din Dâmboviţa, unde s-a surpat un deal

     Potrivit prefectului judeţului Dâmboviţa, Victor Sanda, o alunecare de teren mai veche s-a reactivat în localitatea Vişineşti, unde o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi de teren s-a dislocat de pe un deal, pământul blocând albia pârâului Cricov.

    Autorităţile au intervenit cu utilaje şi au deblocat cursul de apă, însă, în condiţiile în care de miercuri după-amiază se anunţă ploi torenţiale, autorităţile locale se tem că alunecarea pământului ar putea continua, iar torentele de pe versant ar putea aduce pământ şi resturi vegetale care pot bloca din nou albia pârâului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Blocarea importurilor de către Rusia riscă să ruineze industria Ucrainei

     Regiunile estice Lugansk, Doneţk, Harkov şi Dnipropetrovsk, unde trăieşte 28% din populaţia de 45 de milioane de locuitori a Ucrainei, asigură aproape jumătate din producţia industrială a ţării, potrivit datelor statistice aferente perioadei ianuarie-februarie, relatează Bloomberg. Conform biroului ucrainean de statistică, 70% din exporturile regiunii Lugansk merg în Rusia.

    Pentru directorul fabricii de locomotive Luganskteplovoz din Lugansk, Pavel Cesnek, este în joc însuşi viitorul companiei.

    Fabrica datează din era comunistă, are 6.500 de angajaţi şi construieşte locomotive livrate în mare parte companiei de căi ferate din Rusia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Transavia înfiinţează două noi ferme vegetale dotate cu utilaje agricole de cinci milioane de euro

    Echipamentul agricol, marca John Deere, a fost achiziţionat de la reprezentantul local, compania Ipso Agricultură România. Transavia a înfiinţat în 2011 divizia vegetală prin care se asigură producerea în sistem propriu a cerealelor folosite la hrana păsărilor, o premieră în rândul marilor producători de carne de pui în România.

    Până în prezent, compania mai are două ferme vegetale în Alba şi Cluj, urmând ca până în 2014, suprafaţa deţinută de Transavia pentru  cultivarea cerealelor să fie de peste 15.000 de hectare. În ultimii şapte ani, compania a investit 60 de milioane de euro, atât în divizia vegetală, cât şi în cea animală.

    “Produsele Transavia provin dintr-un sistem de producţie complet integrat de la bob la furculiţă, de aceea am înfiinţat acum doi ani o divizie vegetală pentru a produce cerealele în regim propriu.”, declară Ioan Popa, directorul general Transavia.

    Transavia este cel mai important producător de carne din România, producând peste 55.000 tone de carne de pasăre în fermele proprii localizate în cinci judeţe din Transilvania (Alba, Cluj, Sibiu, Brasov, Harghita).
     

  • Investiţiile în economie au scăzut în primul semestru. Ce domenii au consemnat, totuşi, creşteri

     “Investiţiile concretizate în lucrări de construcţii noi, în semestrul I 2013, au însumat 12031,2 milioane lei, reprezentând 43,1% din total, faţă de 52,0% în semestrul I 2012. Investiţiile în utilaje şi mijloace de transport au însumat 13504,0 milioane lei, reprezentând 48,3% din total, faţă de 40,2% în semestrul I 2012. Ramurile în care s-a realizat un volum mai mare de investiţii nete sunt în industrie şi comerţ/servicii (comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea autovehiculelor)”, se arată într-un comunicat al INS.

    În trimestrul II 2013, comparativ cu trimestrul II 2012, investiţiile nete realizate în economia naţională au scăzut cu 4,2%, scădere înregistrată la elementul de structură lucrări de construcţii noi cu 18,6%. La utilaje (inclusiv mijloace de transport) şi la alte cheltuieli s-au înregistrat creşteri cu 14,9%, respectiv cu 7,8%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum transformă Goldman Sachs aluminiul în aur

    GOLDMAN SACHS, UNA DINTRE CELE MAI INFLUENTE BĂNCI DE INVESTIŢII DIN LUME, A ACUMULAT ÎN DETROIT STOCURI DE PESTE 1,5 MILIOANE DE TONE DE ALUMINIU. Depozitarea metalului generează sute de milioane de dolari pe an pentru Goldman din chirii, la care se adaugă câştiguri obţinute artificial, sume încă necunoscute, din manipularea cererii şi ofertei.

    Banca nu precizează ce proporţie din stocul uriaş este deţinută de producători şi consumatori industriali şi cât este în proprietatea speculatorilor – bănci de investiţii, traderi, fonduri de hedging.Companiile care consumă aluminiu în activitatea curentă, precum constructorii, producătorii de ambalaje, de pildă cutiile de bere, sau producătorii de maşini, de la automobile la aeronave, sunt forţate să plătească şi să aştepte mai mult pentru a obţine materia primă.

    Pe de o parte Goldman susţine că întârzierea livrărilor este cauzată de logistică, de numărul redus de camioane şi utilaje disponibile. Pe de altă parte banca oferă stimulente proprietarilor aluminiului din depozitele sale pentru a menţine stocurile. Astfel, consumatorii se confruntă cu perioade îndelungate de aşteptare a livrărilor, de până la 16 luni.
    Producătorul de bere MillerCoors se numără, alături de Coca-Cola, printre companiile care au denunţat în faţa Senatului SUA practicile Goldman Sachs. Potrivit estimărilor MillerCoors, accesul îngreunat la stocurile de aluminiu generează costuri suplimentare de 3 miliarde de dolari pe an pentru companiile consumatoare.

    Banca este licenţiată ca depozitar de aluminiu de către London Metal Exchange şi profită din plin de lacunele din regulamentul instituţiei. Având în vedere cele 1,5 milioane de tone reţinute de Goldman la Detroit, operatorul depozitelor ar trebui să scoată cel puţin 3.000 de tone pe zi. O investigaţie jurnalistică a New York Times a dezvăluit recent că banca nu livrează pe piaţă aceste cantităţi, ci le mută dintr-un depozit în altul.

    În Statele Unite sunt consumate în fiecare an 90 miliarde de cutii de aluminiu cu bere sau băuturi răcoritoare. La acestea se adaugă aluminiul regăsit în automobile, aeronave, electronice şi construcţii, astfel că impactul strategiei Goldman este estimat la peste 5 miliarde de dolari în ultimii trei ani, potrivit unor surse din industrie, analişti şi consultanţi. Fiecare mie de cutii de bere sau suc costă cu 2 dolari în plus, iar fiecare automobil produs în America are un preţ la producător cu 12 dolari mai mare.

    LONDON METAL EXCHANGE (LME) ESTE CEA MAI MARE PIAŢĂ A METALELOR INDUSTRIALE LA NIVEL MONDIAL, platformele sale de tranzacţionare găzduind peste 80% din comerţul cu aceste materii prime. Astfel, instituţia are un rol cheie de supraveghere, reglementare şi control. Mulţi analişti se întreabă de ce LME permite băncilor care fac tranzacţii cu metale să deţină şi unităţi de depozitare pe care le pot utiliza pentru a manipula raportul cerere/ofertă, un conflict de interese evident. LME a propus amendamente la regulament menite să amelioreze situaţia pentru consumatori, însă acestea nu vor intra în vigoare până anul viitor.

    Între timp, Goldman, JPMorgan, LME şi Glencore au devenit ţinta unor acţiuni în justiţie intentate de producători şi consumatori de aluminiu, în principal din Statele Unite, inclusiv în ceea ce priveşte activităţi de tip cartel. Totodată, autorităţile americane şi-au îndreptat atenţia către afacerile cu depozite de metale.