În subteranul străzilor din Beijing oamenii trăiesc într-un univers construit în timpul Războiului Rece.
La sfârşitul anilor ’60 şi ’70, anticipând distrugerile din timpul Războiului Rece, preşedintele Mao a cerut construirea oraşelor chineze cu buncăre subterane capabile să reziste impactului bombelor nucleare. Doar în Beijing au fost construite aproximativ 10.000 de buncăre.
Apasra Hongsakula – deţinătoarea titlului Miss Univers 1965 – este o femeie rafinată şi extrem de atrăgătoare în ciuda vârstei sale – 69 de ani. Cine o priveşte pentru prima dată, cu siguranţă nu îi ghiceşte vârsta reală.
În urma cercetărilor efectuate de fizicienii de la Universitatea Southampton, Anglia, universul este o „hologramă vastă şi complexă” şi percepţia noastră asupra vieţii în trei dimensiuni poate fi doar o iluzie, relatează Daily Mail.
Echipa a investigat iregularităţile lăsate în urma Big Bang-ului. Aceştia susţin că există atâtea dovezi pentru această teorie cât există şi pentru celelalte care încearcă să explice iregularităţile.
Un univers holografic, ideea care a fost sugerată prima dată în anii ’90, este unul în care toată informaţia din realitatea noastră tridimensională este conţinută într-un plan 2D.
În urma cercetărilor efectuate de fizicienii de la Universitatea Southampton, Anglia, universul este o „hologramă vastă şi complexă” şi percepţia noastră asupra vieţii în trei dimensiuni poate fi doar o iluzie, relatează Daily Mail.
Echipa a investigat iregularităţile lăsate în urma Big Bang-ului. Aceştia susţin că există atâtea dovezi pentru această teorie cât există şi pentru celelalte care încearcă să explice iregularităţile.
Un univers holografic, ideea care a fost sugerată prima dată în anii ’90, este unul în care toată informaţia din realitatea noastră tridimensională este conţinută într-un plan 2D.
Un matematician, cu prea mult timp liber, a decis să rezvolve acest mister. Astfel Andrew Beveridge, profesor la Universitatea Macalester, alături de Jie Shan, student, a transformat cărţile din universul “Game of Thrones” într-o reţea a conexiunilor dintre personaje. Personajele au fost conectate între ele de fiecare dată când au interacţionat (fie ca prieteni sau ca duşmani) sau dacă erau menţionate la o distanţă de 15 cuvinte unul de celălalt. Astfel, graficul realizat de cei doi ne arată concret care este cel mai important personaj şi cum personajele sunt legate între ele.
Din imagine reiese că Tyrion este considerat ca fiind cel mai important personaj urmat de Jon Snow şi de Sansa Stark. ŞiDaenerys Targaryen este o imagine predominantă în univers, însă importanţa ei este redusă din cauza faptului că este izolată pe continentul Essos, departe de acţiunile importante de pe continentul Westeros.
Un matematician, cu prea mult timp liber, a decis să rezvolve acest mister. Astfel Andrew Beveridge, profesor la Universitatea Macalester, alături de Jie Shan, student, a transformat cărţile din universul “Game of Thrones” într-o reţea a conexiunilor dintre personaje. Personajele au fost conectate între ele de fiecare dată când au interacţionat (fie ca prieteni sau ca duşmani) sau dacă erau menţionate la o distanţă de 15 cuvinte unul de celălalt. Astfel, graficul realizat de cei doi ne arată concret care este cel mai important personaj şi cum personajele sunt legate între ele.
Din imagine reiese că Tyrion este considerat ca fiind cel mai important personaj urmat de Jon Snow şi de Sansa Stark. ŞiDaenerys Targaryen este o imagine predominantă în univers, însă importanţa ei este redusă din cauza faptului că este izolată pe continentul Essos, departe de acţiunile importante de pe continentul Westeros.
Cea mai recentă producţie a studiourilor Marvel, Doctor Strange redă într-un film de aventuri povestea doctorului Stephen Strange, un maestru al artelor mistice, celebru printre iubitorii de bandă desenată încă din 1963.
Încep prin a spune că Doctor Strange este unul dintre cele mai bune filme Marvel din ultimii ani, iar distribuţia a avut cu siguranţă un rol extrem de important. Producătorii au mai făcut ceva bine: nu au apelat, de prea multe ori, la celelalte filme din franciză; elementul de legătură este una dintre pietrele infinitului, dar nu se insistă pe acest aspect.
În regia lui Scott Derrickson şi avându-i în rolurile principale pe Rachel McAdams, Benedict Cumberbatch, Mads Mikkelsen şi Tilda Swinton, Doctor Strange spune povestea neurochirurgului a cărui viaţă ia o turnură spre mai rău în urma unui accident de maşină care îi răpeşte capacitatea de a-şi folosi mâinile.
Doctor Strange încearcă diverse metode prin care să poată opera din nou, dar medicina – un domeniu atât de drag lui – îi apare pentru prima dată ca fiind foarte limitată. Astfel, legendarul personaj se vede forţat să caute ajutor în altă parte, iar speranţa, sub formă supranaturală, vine din lumea misterioasă a enclavei Kamar-Taj. Odată ce pătrunde în acest univers, descoperă cu uimire că nu e doar un centru de vindecare alternativă, ci un adevărat front de luptă împotriva unor forţe nevăzute care corodează realitatea noastră, cu scopul de a o distruge. Nu durează mult până când Doctor Strange se trezeşte cu puteri magice şi e forţat să facă o alegere: să se întoarcă la viaţa sa înstărită sau să lase totul în urmă şi să apere lumea, drept cel mai puternic vrăjitor din univers.
Abordarea lui Derrickson a fost să apeleze la teoria dimensiunilor alternative, aceasta fiind baza universului în care se mişcă Doctor Strange. Acest lucru nu înseamnă că magia se supune ştiinţei. De fapt, spune regizorul, e esenţial să reţinem că magia e magie şi că transcende de multe ori universul real, cognoscibil şi ştiinţific. „Eu ader la ideea că misticismul nu este absenţa realităţii, ci prezenţa unei alte realităţi pe care nu o putem înţelege“, spune Derrickson.
Deşi bugetul de 165 de milioane de dolari pare mare pentru un singur film, merită spus că Doctor Strange este una dintre cele mai ieftine producţii Marvel; este, însă, cel mai costisitor film legate de originile personajului. Cu alte cuvinte, Marvel cheltuie mult după ce se convinge că personajul în cauză e pe placul spectatorilor. Captain America, spre exemplu, a devenit un proiect din ce în ce mai scump: The First Avenger, filmul din 2011 care prezintă originile personajului, a costat 140 de milioane de dolari. Partea a doua, The Winter Soldier (2014), a avut un buget de 170 de milioane de dolari, în vreme ce partea a treia a poveştii, Civil War (2016), s-a bucurat de nu mai puţin de 250 de milioane de dolari.
La fel s-a întâmplat şi în cazul filmelor Iron Man, Ant-Man sau Thor; The Incredible Hulk, film cu un buget de 150 de milioane de dolari, este un exemplu de proiect abandonat după prima apariţie (personajul principal mai apare doar în filmele din seria Avengers). Dar să nu le plângem de milă celor de la Marvel: cele 14 filme lansate până acum au avut un buget cumulat de 2,5 miliarde de dolari şi încasări de peste 10,3 miliarde. Ceea ce înseamnă un nivel destul de bun de recuperare a investiţiei, zic eu.
Odată cu introducerea în cinema a acestui supererou, învestit cu puteri magice şi aptitudini rare, Universul Marvel se deschide către o nouă eră, cunoscută nouă sub numele de Faza a III-a. Producătorul Kevin Feige explică asta perfect: „Pe de o parte sunt aceste poveşti pe care le putem numi ale străzii şi, pe de altă parte, în Universul Marvel sunt şi poveştile cosmice, precum Thor, Guardians of the Galaxy şi seria Avengers. Mai este, însă, şi o parte foarte importantă a acestui univers, lumea supranaturală, de care nu prea ne-am ocupat. Iar Doctor Strange este reprezentativ pentru această sferă“.
Stephen Strange şi-a câştigat, probabil, încă vreo două filme; rămâne de văzut dacă va avea succesul de care s-a bucurat Guardians of the Galaxy, pentru că vorbim de un personaj cu un public redus ca urmare a atmosferei mai întunecate din film, dar va fi printre pariurile câştigătoare ale Marvel.
În concluzie, Doctor Strange nu dezamăgeşte; se promovează ca un film inspirat de benzi desenate şi exact asta este. Mai mult, este unul dintre cele reuşite.
Nota: 8/10
După 50 de ani de influenţă ştiinţifico-fantastică marca Star Trek, iată care sunt cele mai interesante lucruri inspirate de acest univers sci-fi.
1967: Martin Luther King Jr. o imploră personal pe Nichelle Nichols, cea care o interpretează pe Uhura, să rămână în show şi să nu îşi urmeze visul de a avea o carieră la Broadway, aşa cum plănuise.
1968: NBC primeşte 115.000 de scrisori de la fani, în care sunt rugaţi să nu anuleze serialul.
1969: În februarie este anunţată anularea Show-ului TV.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Va trebui să reconsiderăm tot ceea ce ştim despre cosmos.
O echipă internaţională de cercetători a găsit noi dovezi referitoare la modul în care s-a format Universul.
Oamenii de ştiinţă au ajuns la această concluzie după ce au folosit simulări computerizate, care le-au permis să îşi dea seama de modul în care Universul ar fi putut evolua de-a lungul timpului.
Vezi aici ce dovezi au găsit savanţii şi de ce Universul NU s-a format în urma Big Bang-ului!