BusinessMagazin

Tag: unicredit

  • UniCredit anticipează o încetinire a creşterii economice, la 4,4% în 2018 şi la 3,6% în 2019

    Două conflicte potenţiale cu instituţiile europene ar putea domina al doilea trimestru al anului 2018, unul de natură judiciară şi al doilea de natură fiscală. Cele două sunt conectate. Conflictul dintre ramurile executivă şi cea legislativă a guvernului pe de o parte şi cea judiciară pe cealaltă parte s-ar putea intensifica, argumentează analiştii UniCredit. Coaliţia de guvernare încearcă să implementeze unele modificări ale legilor justiţiei care au atras critici.

    Atât timp cât Preşedintele Klaus Iohannis se opune acestor modificări, una din puţinele soluţii ale majorităţii aflate la guvernare ar fi suspendarea preşedintelui1. O astfel de iniţiativă este probabil că ar eşua, deoarece domnul Iohannis are susţinerea oficialilor europeni şi americani, în timp ce majoritatea votanţilor l-ar putea sprijini într-un referendum. O serie de legi controversate adoptate de Parlament la sfârşitul anului 2017 (unele reclamate de domnul Iohannis la Curtea Constituţională) au erodat popularitatea guvernului pe plan intern şi au lăsat PSD fără suportul grupului socialist în Parlamentul European. Acest fapt măreşte riscul invocării Articolului 7 al Tratatului UE împotriva României (care prevede posibilitatea suspendării dreptului de vot în Consiliul European), în cazul în care coaliţia de guvernare condusă de PSD va implementa modificările nepopulare ale legilor justiţiei.


    Al doilea conflict posibil este legat de politica fiscală laxă şi de riscul ca deficitele bugetare să depăşească 3% din PIB în 2018-19. Coaliţia de guvernare încearcă să işi mulţumească votanţii în mijlocul tensiunilor politice prin majorări succesive ale salariilor şi pensiilor. Cu toate acestea, cheltuielile populiste suplimentare nu pot fi susţinute fără a mări deficitele bugetare sau a mări impozitarea. Prin transferul contribuţiilor sociale în totalitate în sarcina angajaţilor de la începutul acestui an, guvernul a încetinit creşterea salariului net, anulând în parte creşterea salariilor din sectorul public implementată în ianuarie 2018.

    Datele aferente lunii ianuarie indică faptul că multe companii nu au majorat salariile brute suficient de mult pentru a compensa acest transfer de contribuţii de la angajaţi la angajatori. Această majorare ascunsă de taxe nu va fi suficientă pentru a menţine deficitul bugetar sub 3% din PIB în 2018-19 deoarece majorările cheltuielilor de asistenţă socială au fost însoţite de o reducere a impozitului pe venituri de la 16% la 10%. Guvernul nu a implementat niciuna din măsurile compensatorii recomandate de Comisia Euorpeană în decembrie, atenţionează analiştii UniCredit. Dat fiind faptul că deficitul bugetar din 2017 s-a situat, probabil, în vecinătatea nivelului de 3% din PIB (2,83% după metodologia cash), după 3% din PIB în 2016, riscul ca România să fie subiectul unei noi proceduri de deficit excesiv (PDE) rămâne ridicat, dar va fi mai mare în anul 2019 decât anul acesta.

  • UniCredit Bank introduce operaţiuni mai simple pentru aplicaţia Mobile Banking

    Printre noile facilităţi se numără introducerea portofelului electronic, simplificarea plăţilor şi posibilitatea rambursării pentru cardurile de credit, precum şi activarea funcţiei Face ID recognition pentru telefoanele iPhone X. Totodată, clienţii pot anula plăţile în lei în aşteptare direct din aplicaţie şi beneficiază de un design optimizat pentru ecranele hartă ATM, curs valutar, detalii contact şi mesaje.

    „Pe parcursul anului 2017, numărul de utilizatori ai aplicaţiei de Mobil Banking s-a triplat”, a declarat Septimiu Postelnicu, şef divizie retail în cadrul UniCredit Bank.

    Clienţii care folosesc aplicaţia Mobile Banking de la UniCredit beneficiază de happy hour exchange rate (o oră pe zi în care pot face o operaţiune de schimb valutar la curs publicat de BNR), bani înapoi pentru plata facturilor de utilităţi (3 lei lunar pentru minimum trei facturi plătite/lună), +0,15 puncte procentuale faţă de dobânda standard la depozitele constituite prin Mobile Banking sau Online Banking. Aplicaţiile mobile ale UniCredit Bank nu au în prezent costuri de administrare.

    UniCredit Bank se concentrează în prezent pe digitalizarea activităţii sale. În 2017, a lansat Business Mobile, o versiune a aplicaţiei dedicată întreprinderilor mici şi mijlocii, liber profesioniştilor şi persoanelor fizice autorizate, a implementat semnarea plăţilor de până la 800 de lei prin scanarea amprentei digitale şi a oferit o dobândă mai mare pentru depozitele constituite prin canale digitale faţă de depozitele constituite la casieriile băncii.

  • Ce riscuri planează asupra României

    Cursul poate urca spre 4,7 lei/euro în acest an, printr-o depreciere graduală, într-un context în care stabilitatea dobânzilor devine mai importantă pentru BNR decât cea a cursului de schimb, iar inflaţia poate creşte până în vară în preajma nivelului de 5%. Creşterea preţurilor, care va duce la depăşirea temporară a limitei superioare a intervalului de variaţie al ţintei de inflaţie pe parcursul anului 2018, va forţa BNR să înăsprească condiţiile monetare, fiind posibil ca dobânda-cheie să ajungă la 3%, conform previziunilor UniCredit.

    ”Riscul cel mai mare pe care îl văd este fiscal. Cred că îl observă şi europenii. Schimbările dese înseamnă că de fapt coerenţa politicilor promovate nu mai este aceeaşi. Dacă ei simt nevoia să schimbe atât de des guvernele, problema ar putea să fie şi că nu găsesc un mix de politici normal“, susţine Dan Bucşa, care a fost promovat în toamna anului trecut pe poziţia de economist-şef al UniCredit Bank pentru Europa Centrală şi de Est.

    Investitorii străini sunt ”un pic perplecşi“, pentru că în momentul în care o coaliţie politică are o asemenea majoritate în Parlament şi simte nevoia ”să-şi ucidă copiii“ din şase în şase luni, pentru ei înseamnă că respectivul guvern nu poate să livreze ceea ce şi-a propus să livreze, explică Bucşa felul în care sunt interpretate peste hotare schimbările de pe scena politică locală. ”Şi ceea ce şi-au propus să facă sunt în principal două lucruri – schimbările legilor justiţiei, care sunt extrem de nepopulare printre investitori şi, pe de altă parte, structura de cheltuieli, care nu văd cum mai poate fi respectată. Nu văd cum mai pot să crească cheltuielile cu salariile şi cu pensiile în ritmul pe care şi-l propun.

    Riscul pe care îl văd eu este că vor creşte alte taxe. Pot să crească taxele locale prin faptul că sunt mai puţine transferuri la autorităţile locale în urma schimbării structurii. Probabil asta va conduce la taxe locale mai mari încă din 2018. Calitatea investiţiilor este din ce în ce mai proastă. Ne întoarcem la momentul de dinainte de FMI când avea multe proiecte care nu aveau nimic de-a face cu creşterea economică potenţială“, susţine Dan Bucşa.

    UniCredit anticipează o temperare a creşterii economice la 4,6% în 2018 şi la 3,5% în 2019, faţă de 6,6% în 2017, din cauza incertitudinilor fiscale, înăspririi condiţiilor monetare reale şi a creşterii economice bazate prea mult pe consum în 2017. Această încetinire este rezultatul direct al faptului că expansiunea economică se bazează prea mult pe consum şi stocuri, în timp ce investiţiile sunt afectate de incertitudinea fiscală şi de favorizarea măsurilor populiste. Ritmul de creştere ar putea încetini chiar mai mult dacă va fi nevoie de creşterea taxelor sau reducerea cheltuielilor publice pentru a menţine deficitul bugetar sub 3% din PIB.

    În viziunea UniCredit, este necesară o înăsprire fiscală pentru a menţine deficitul bugetar sub nivelul de 3% din PIB. Deficitul bugetar s-ar putea situa peste 3% din PIB în 2018 în cazul în care guvernul nu va majora impozitul pe venit pentru veniturile mari şi nu va tăia din nou investiţiile publice. Mai mult, este posibil să fie nevoie ca programul anunţat de majorări ale salariilor şi pensiilor să fie temperat pentru a menţine deficitul bugetar sub 3% din PIB în 2019. Între timp, este probabil ca deficitul bugetar structural să depăşească 5% din PIB până la finalul anului următor, nivel atins ultima dată în 2008.

    În contextul riscurilor anticipate, UniCredit susţine că se profilează două conflicte posibile cu Uniunea Europeană (UE): unul cauzat de politica fiscală laxă, iar al doilea provocat de modificările legilor justiţiei adoptate de Parlament în decembrie 2017. O nouă procedură de deficit excesiv ar putea fi iniţiată în 2019, fiind posibil chiar ca lansarea ei să aibă loc deja anul acesta dacă deficitul conform standardelor europene (ESA) a depăşit 3% din PIB în 2017.
    Pe lângă necesitatea înăspririi fiscale, UniCredit apreciază că ar putea să fie necesară şi înăsprirea condiţiilor monetare reale în contextul în care Banca Naţională a României nu poate preveni o continuare a creşterii dobânzilor pe termen scurt, din cauza accelerării rapide a inflaţiei.

    Inflaţia totală va părăsi intervalul ţintit de 1,5-3,5% în primul trimestru din 2018 şi ar putea creşte până în preajma nivelului de 5% pe parcursul verii, în timp ce inflaţia de bază (excluzând preţurile volatile şi administrate) va depăşi 4%. Inflaţia ar putea reveni în intervalul ţintit în ultimul trimestru din acest an, când creşterile mari de preţuri din T4 2017 – din cauza scumpirii alimentelor şi a măsurilor fiscale – vor fi eliminate din baza de calcul, potrivit UniCredit. La sfârşitul anului 2017 inflaţia a fost de 3,3%.
    BNR a efectuat prima majorare a dobânzii de politică monetară în data de 8 ianuarie 2018, pentru prima dată în ultimul deceniu, de la 1,75% până la 2%. UniCredit anticipează pentru finele anului 2018 o dobândă-cheie de 3%, nivelul urmând să staţioneze pe acest prag şi în 2019.

    ”Nu cred că s-a grăbit BNR cu majorarea dobânzii, pentru că deja prognoza din noiembrie arăta inflaţia în afara intervalului – este adevărat temporar. Dar, pe parcursul perioadei de prognoză, adică până la sfârşitul anului 2019 inflaţia este permanent undeva peste 3% sau aproape de 3%, în timp ce ţinta BNR este de 2,5% +/- un punct procentual. Condiţiile monetare reale sunt în acest moment probabil prea laxe. Diferenţa între noi şi BNR este că noi ne aşteptăm ca inflaţia să fie chiar mai mare decât se aşteaptă ei. Adică ne aşteptăm la un vârf undeva în jur de 5%, în 2018. Se pare că BNR ar mai putea să mărească dobânda, dar probabil nu atât de mult pe cât se aşteaptă piaţa. BNR crede că o combinaţie de măsuri prudenţiale şi de creştere de dobândă va fi suficientă pentru a ţine inflaţia în ţintă“, explică Dan Bucşa.

    Majorarea dobânzii de politică monetară pe măsură ce inflaţia creşte ar putea limita volatilitatea cursului de schimb şi ar asigura atractivitatea titlurilor de stat în monedă locală odată ce inflaţia va scădea spre 3%, în opinia UniCredit.

    ”Creşterea dobânzii de politică monetară cu încă un punct procentual ar alinia nivelul dobânzilor la cel al inflaţiei estimate pentru 2019. Dacă banca centrală va majora dobânda mai puţin, presiunile de depreciere asupra leului ar putea reveni. Dat fiind faptul că e posibil ca BNR să protejeze leul de deprecieri abrupte, dobânzile interbancare ar putea creşte chiar dacă banca centrală majorează mai puţin dobânda de politica monetară. Astfel, alegerea BNR este între o ajustare controlată şi una necontrolată a dobânzilor“, scriu economiştii de la UniCredit în cel mai recent raport trimestrial privind România, intitulat ”La răscruce“.

    UniCredit consideră că moneda naţională rămâne prea puternică, în pofida faptului că intervalul de tranzacţionare pentru leu/euro s-a mutat deasupra nivelului de 4,60. UniCredit anticipează că nivelul cursului de schimb leu/euro de 4,70 ar putea fi atins dacă banca centrală nu va creşte dobânda de politică monetară în lunile următoare.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a amintit la începutul acestui an că orientarea politicii monetare este cea comunicată încă de anul trecut: o stabilitate mai mare a dobânzilor, cu o flexibilitate ceva mai mare a cursului de schimb.

    Schimbarea strategiei BNR pentru a se concentra mai mult pe dobânzi decât pe cursul de schimb este ”normală“ având în vedere că pe măsură ce ponderea creditelor în valută scade şi cea a creditelor în lei creşte, sporeşte şi importanţa dobânzilor în condiţiile monetare reale, explică Bucşa. El anticipează o depreciere graduală a leului în perspectivă. ”Cred că BNR este suficient de credibilă ca să permită o depreciere graduală.“ Pe parcursul anului trecut, cursul de schimb leu/euro a fluctuat preponderent în intervalul 4,4-4,65 lei/euro, existând şi episoade de volatilitate, determinate de factori interni sau externi. |n 2017, leul s-a depreciat cu 2,6% faţă de euro. Presiunile de depreciere a monedei naţionale au fost vizibile în special în lunile de toamnă şi în decembrie, când cursul a sărit peste pragul psihologic de 4,6 lei/euro.
    Anul 2017 a adus şi creşterea ROBOR, după o perioadă de minime istorice, şi reluarea operaţiunilor repo. Indicele ROBOR a sărit peste nivelul dobânzii de politică monetară, care era 1,75% în 2017, depăşind şi pragul de 2% pentru unele scadenţe.

    ”Din câte ne-am uitat noi, o dobândă cu două puncte procentuale peste unde este acum ar fi mai periculoasă decât o depreciere a leului cu 3-4%“, spune Bucşa.

    Conform BNR, creşterea ratelor dobânzii ROBOR ar putea mări numărul creditelor neperformante în 2018 faţă de 2017. |n viziunea grupului italian UniCredit, rata creditelor neperformante (non-performing loans – NPL) ar putea să coboare în România până la 5,7% în 2019 faţă de nivelul previzionat de 7,4% în 2017, tendinţa de scădere fiind vizibilă pentru majoritatea ţărilor din regiune.

    Ascensiunea economiilor, colectarea mai bună şi vânzările de credite neperformante vor susţine ajustarea NPL-urilor în perioada următoare. Iar activităţi de curăţare a bilanţurilor sunt anticipate pentru cele mai multe ţări din regiune, conform studiului UniCredit ”CEE Banking Study 2018 – Resilient Growth and Opportunities„.

    În ceea ce priveşte evoluţia creditării în perspectivă, UniCredit se aşteaptă la încetinirea creşterii creditării în ţările care au experimentat cele mai rapide ritmuri în ultimii doi ani. Creditarea ar urma să încetinească în România, Cehia, Slovacia şi Turcia, în timp ce în Ungaria, Slovenia şi Serbia ar putea interveni o accelerare a acestui fenomen.

    În timp ce în Europa Centrală şi de Est UniCredit este numărul 1, în România se află pe locul cinci din punctul de vedere al activelor. Pe creditare, UniCredit are o cotă de piaţă de 9,5%, după primele nouă luni din 2017.

  • Atenţie, cresc dobânzile! Unicredit se aşteaptă ca BNR să majoreze din nou miercuri dobânda de politică monetară

    Tot în ianuarie, Banca Centrală a majorat rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00% de la 0,75% pe an, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3% de la 2,75%.
     
    La finalul anului trecut inflaţia ajunsese deja spre 3,3%, iar analiştii UniCredit se aşteaptă la depăşirea targetului de 1,5-3,5% încă din ianuarie 2018, urmată de revenirea spre pragul superior al intervalului spre sfârşitul lui 2018 şi nivelurile apropiate de 3% în 2019.
     
    În aceste condiţii, având în vedere că dobânzile trebuie să fie conectate cu creşterea inflaţiei, şi ţinând cont de riscurile inflaţioniste, analiştii cred că va fi nevoie de încă patru majorări ale dobânzii de politică monetară, cu câte 0,25 puncte, în acest an pentru a stabiliza inflaţia şi aşteptările de inflaţie în intervalul dorit în următorii doi ani. Astfel, dobânda de politică monetară va ajunge la 3% până în toamna acestui an.
     

  • 14 noi întreprinderi mici şi mijlocii se alătură programului Elite în cadrul UniCredit CEE Lounge

    Companiile nou incluse provin din şase ţări din Europa Centrală şi de Est (CEE) unde UniCredit Group este prezent. Pentru prima dată, companii din Serbia şi Turcia au ales să participe, în timp ce reprezentanţii Bulgariei, Croaţiei, României şi Rusiei participă şi ei la această a şasea grupă de companii. În total, până în prezent, în cadrul UniCredit CEE Lounge au fost  admise 37 de companii din 10 ţări din întreaga reţea CEE a UniCredit. Acestea cumulează venituri agregate de 1,5 miliarde de euro şi peste 18.000 de angajaţi.

    Programul Elite UniCredit CEE Lounge îşi doreşte să ofere companiilor suport în vederea intrării într-o nouă etapă de dezvoltare. Programul urmăreşte creşterea gradului de conştientizare a participanţilor cu privire la pieţele de capital şi a diverselor opţiuni de finanţare, oferind în acelaşi timp acces direct către investitori. Companiile din cele cinci ediţii precedente ale programului şi-au început deja modulele de pregătire executivă şi coaching.

    În cadrul unei ceremonii organizate la Londra pe 22 noiembrie a.c., cinci companii participante – Kuminiano Fruit (Bulgaria), Novi Agrar şi SPAN (Croaţia), Fatrom (România) şi Henderson (Rusia) – au primit certificatele Elite pentru a sărbători sfârşitul celor doi ani de pregătire. Aceste certificate atestă capacitatea companiilor respective de a intra pe noi pieţe, de a întâlni investitori şi de a accesa noi surse de finanţare.

    “Suntem încântaţi de faptul că parteneriatul nostru cu Elite s-a dovedit foarte reuşit”, a declarat Andrea Diamanti, head of UniCredit Corporate and Investment Banking and Private Banking pentru Europa Centrală şi de Est. “Această iniţiativă subliniază puternica noastră încredere în potenţialul celor mai ambiţioase companii mijlocii din Europa Centrală şi de Est şi ne ajută să le sprijinim în dezvoltarea modelelor de afaceri, stimulând astfel intrarea într-o nouă etapă de creştere”.

    A şasea cohortă din programul UniCredit CEE Lounge  este compusă din următoarele companii: Evromaster (Bulgaria), UniComs Group (Bulgaria), Vinprom Karnobat (Bulgaria), ALARM AUTOMATIKA (Croaţia), CROZ (Croaţia), Real Grupa (Croaţia), Verso Altima (Croaţia), CrisTim (România), TSG euroShell card Agent (România), Gemotest (Russia), Proton Group (Serbia), iDATA (Turcia), Iskur (Turcia) şi LTB JEANS (Turcia).

    “Programe precum Elite sunt esenţiale pentru susţinerea companiilor aflate într-o etapă de creştere rapidă, oferind sprijin în dezvoltarea acestor firme ambiţioase şi dinamice. Aceste companii au o capacitate unică de a inova, de a crea noi locuri de muncă şi de a aduce, în cele din urmă, prosperitate economică”, a declarat Luca Peyrano, CEO Elite.

    De la lansarea sa în 2012, Elite a susţinut peste 250 de companii din Europa. În prezent există peste 1.000 de consilieri, companii şi investitori în comunitatea Elite. Serviciile Elite sunt concepute astfel încât să răspundă nevoilor individuale ale fiecărei companii selectate pentru UniCredit CEE Lounge, grupul UniCredit contribuind la modulele de instruire şi îndrumare, oferind în acelaşi timp acces la propriile servicii adaptate de suport. Programul Elite ajută companiile cu o dezvoltare rapidă să cunoască diferitele opţiuni de finanţare accesibile şi să fie pregătite în mod corespunzător să se întâlnească cu potenţialii investitori.

    UniCredit Bank este parte a UniCredit, bancă comercială paneuropeană puternică, cu un sistem integrat de servicii de banking Corporate şi de Investiţii, oferind bazei de 25 milioane de clienţi o reţea unică vest-, central- şi est-europeană. Grupul este prezent în România prin: UniCredit Bank, UniCredit Consumer Financing, UniCredit Leasing Corporation, UniCredit Insurance Broker, UniCredit Leasing Fleet Management şi UniCredit Business Integrated Solutions.

     

  • Dezvăluirile lui Dan Bucşa, eocnomist Unicredit Londra: ce se va întâmpla cu inflaţia, cursul şi dobânda-cheie în 2018

    Leul este cea mai slabă monedă din regiune – euro poate urca în 2018 spre 4,7 lei sau peste – Stabilitatea dobânzilor devine mai importantă decât cea a cursului de schimb – Inflaţia poate ajunge la 3% la începutul lui 2018 şi la 4% până în vară.

    În scenariul în care banca centrală nu va reacţiona astfel la creşterea inflaţiei pot să apară presiuni pe curs şi atunci BNR fie lasă cursul mai sus, fie intervine ca să tempereze deprecierea leului, ceea ce poate duce la scăderea lichidităţii şi creşterea dobânzilor pe piaţa inter­bancară

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Două dintre cele mai puternice bănci ar putea să FUZIONEZE şi să creeze o bancă-gigant

    Cea mai mare bancă italiană, care caută potenţiali parteneri în Europa, a semnalat că este interesată de o fuziune, care ar putea avea loc odată ce planul de restructurare al băncii va fi finalizat, în următorii doi ani.
     
    Deşi este încă în stadiu incepient, interesul UniCredit pentru Commerzbank, guvernul german, care deţine 15% din Commerbank, după ce a salvat-o în timpul crizei financiare, ar putea să paveze o fundaţie pentru ceea ce ar fi una dintre cele mai mari fuziuni din istoria băncilor europene, din afara graniţelor unei singure ţări.
     
    Acţiunile Commerzbank au crescut cu peste 3% în Frankfurt după anunţul Reuters, în timp ce UniCredit a scăzut cu aproape 3% în Milano.
     

  • Două dintre cele mai puternice bănci ar putea să FUZIONEZE şi să creeze o bancă-gigant

    Cea mai mare bancă italiană, care caută potenţiali parteneri în Europa, a semnalat că este interesată de o fuziune, care ar putea avea loc odată ce planul de restructurare al băncii va fi finalizat, în următorii doi ani.
     
    Deşi este încă în stadiu incepient, interesul UniCredit pentru Commerzbank, guvernul german, care deţine 15% din Commerbank, după ce a salvat-o în timpul crizei financiare, ar putea să paveze o fundaţie pentru ceea ce ar fi una dintre cele mai mari fuziuni din istoria băncilor europene, din afara graniţelor unei singure ţări.
     
    Acţiunile Commerzbank au crescut cu peste 3% în Frankfurt după anunţul Reuters, în timp ce UniCredit a scăzut cu aproape 3% în Milano.
     

  • Un mare grup bancar prezent şi în România a fost atacat de hackerii. Câţi clienţi au fost afectaţi

    “Banca a adoptat imediat toate măsurile necesare pentru a preveni o repetare a acestui tip de intruziune”, se arată într-un comunicat al UniCredit.

    Miercuri dimineaţă, la Bursa de la Milano acţiunile UniCredit au scăzut cu 1% după anunţarea informaţiilor, apoi au înregistrat un declin de 0,6%, la 16,9 euro.

    UniCredit este prezentă în 17 ţări din lume, cu peste 8.500 de sucursale şi 147.000 de angajaţi. UniCredit este unul dintre cele mai mari grupuri bancare din Europa Centrală şi de Est, unde realizează aproximativ 16% din veniturile sale.

    În România, UniCredit Bank Austria, divizie a grupului bancar italian UniCredit, şi-a majorat participaţia pe care o deţine la UniCredit Ţiriac Bank, de la 50,5% până la 95,6% din acţiuni, prin preluarea pachetului de 45% deţinut de omul de afaceri Ion Ţiriac.

  • UniCredit Bank intensifică finanţările destinate beneficiarilor de subvenţii APIA

    Categoriile de beneficiari pentru care UniCredit Bank SA acordă finanţare aferentă subvenţiilor campaniei 2017-2018 sunt persoanele juridice care desfăşoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori legali ai suprafeţelor de teren agricol, potrivit legislaţiei în vigoare.

    Dobânda maximală a facilităţilor este ROBOR 6M + 2%, istoricul de încasare a subvenţiilor şi cererea unică de plată depusă la APIA reprezentând documente de analiză în vederea obţinerii creditării specifice. În plus, UniCredit Bank oferă beneficiarilor de subvenţii APIA care au cont curent la bancă posibilitatea deschiderii unui cont special destinat încasării subvenţiilor, fără costuri suplimentare, cont nepurtător de dobânzi şi comisioane.

    “UniCredit Bank îşi reafirmă prioritatea pentru activitatea de sprijinire a beneficiarilor din sectorul agricol, pe care îi îndemnăm să se adreseze cât mai curând posibil reprezentanţilor băncii pentru a începe analiza în vederea accesării finanţărilor APIA. Ne reafirmăm obiectivul de a le face clienţilor viaţa uşoară, prin servicii de consiliere de înaltă calitate, o paletă de produse adaptată nevoilor lor şi un proces simplificat de analiză şi aprobare”, a declarat Valentin Boldeiu, Coordonator al Departamentului pentru Fonduri Europene din cadrul UniCredit Bank.

    Valoarea finanţării acordate este de maxim 80% din următoarele submăsuri aferente cererii de plată depuse la APIA:

    •           Schema de Plată Unică pe Suprafaţă (SAPS), valoare estimată 96 euro/hectar;

    •           Plata redistributivă (acordată gradual pentru primele 30 de hectare ale exploataţiei agricole), cu o valoare de 5 euro/hectar pentru primele 5 hectare şi de 48 euro/hectar pentru restul de 25 de hectare;

    •           Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu (“Plata pentru înverzire”), cu o valoare estimată de 57 euro/ hectar;

    •           Măsura 13 – Plăţi pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrangeri semnificative. Astfel, pentru clienţii care doresc graţie la dobândă (respectiv să plătească dobânda la încasarea sumelor de la APIA), valoarea finanţată va fi de maxim 70% din subvenţia de încasat.

    În vederea accesului cât mai facil la credite, UniCredit Bank îndeamnă beneficiarii de subvenţii APIA să se adreseze reprezentanţilor băncii în vederea începerii analizei cât mai curând posibil. Ulterior aprobării facilităţilor, utilizările din plafoanele aprobate sunt permise în baza adeverinţelor emise de către APIA în care apare contul deschis la UniCredit Bank.

    UniCredit Bank este parte a UniCredit, grup paneuropean prezent în România şi prin: UniCredit Consumer Financing, UniCredit Leasing Corporation, UniCredit Insurance Broker, UniCredit Leasing Fleet Management şi UniCredit Business Integrated Solutions.