Tag: Ungaria

  • MAE reacţionează după declaraţia ministrului de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto

    ”Ministerul Afacerilor Externe salută declaraţiile preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, referitoare la Centenarul Marii Uniri şi la semnificaţiile zilei de 1 Decembrie pentru poporul român, făcute în plenul Parlamentului European în data de 23 octombrie, cu ocazia dezbaterii asupra viitorului Europei. Ministerul Afacerilor Externe apreciază că acest mesaj reconfirmă încrederea şi aprecierea, la nivel european, faţă de statul român, care a adoptat de-a lungul timpului măsuri substanţiale în beneficiul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, corespunzând celor mai înalte standarde de protecţie în materie, angajament pe care România şi-l menţine şi pe care îl va urmări în mod constant în toate politicile sale”, arată MAE într-un răspuns acordat solicitării MEDIAFAX.
    Potrivit sursei citate, oficialii MAE îşi exprimă solidaritatea cu declaraţia lui Jean Claude Juncker.

    ”Ne exprimăm totodată solidaritatea cu afirmaţiile înaltului oficial european care subliniază importanţa respectării ordinii juridice clădită în Europa ulterior războaielor mondiale, garanţie a stabilităţii şi securităţii în plan regional şi ne manifestăm îngrijorarea faţă de retorica autorităţilor de la Budapesta care lansează în spaţiul public mesaje care par a pune sub semnul întrebării eforturile care au adus pace şi înţelegere între popoarele Europei de astăzi. Ministerul Afacerilor Externe dezavuează ferm orice încercare de a critica acţiunile legitime şi curajoase ale reprezentanţilor naţiunii române care au condus la formarea, în 1918, a României Unite, pe baza celor 14 puncte prezentate de preşedintele Woodrow Wilson în sesiunea camerelor reunite ale Congresului, Senatului şi Camerei Reprezentaţilor SUA, din 8 ianuarie 1918. Ministerul Afacerilor Externe reiterează faptul că România înţelege să celebreze anul 2018 – anul Centenarului Marii Uniri – în spirit de unitate, toleranţă şi respect reciproc între toţi cetăţenii săi indiferent de etnia acestora şi condamnă orice mesaje sau declaraţii de natură a incita la ură sau la conflicte interetnice”, se mai arată în răspunsul transmis MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mii de persoane au protestat la Budapesta în semn de solidaritate cu o universitate fondată de Soros

    Andras Fekete-Gyor, liderul Mişcării Momentum, organizatorul manifestaţiei, a declarat că Guvernul de la Budapesta “vrea să expulzeze CEU din Ungaria” pentru că premierul Viktor Orban “este înspăimântat de cei care gândesc”, relatează agenţia de ştiri MTI.

    Universitatea a transmis că în instituţia se va muta la Viena în cazul în care până la 1 decembrie nu se găseşte o soluţie prin care instituţia să poată opera legal în Ungaria.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai de temut şi mai periculos lider european este fix la graniţa cu România. Nu joacă după nicio regulă, şi totuşi are o atracţie irezistibilă pentru investitori

    Aşa a fost numit Viktor Orban, premierul Ungariei, de către Gerald Knaus, preşedintele Iniţiativei pentru Stabilitate Europeană. Sub conducerea lui Orban, Ungaria a văzut reapariţia unor obiceiuri nocive, precum naţionalismul etnic sau corupţia la nivel înalt. Viktor Orban şi-a propus să obţină puterea absolută, eliminând eventuale piedici din Constituţie. misiunea sa, una clară: remodelarea Ungariei după interesele sale.

    Parlamentul European a aprobat, în urmă cu două săptămâni, declanşarea procedurii de sancţionare a Ungariei, guvernul de la Budapesta riscând suspendarea drepturilor de vot în Consiliul UE. Mai exact, Parlamentul European a aprobat raportul care constată că guvernul Viktor Orban prezintă „riscul clar“ de încălcare a valorilor UE şi a dispus iniţierea procedurii de sancţionare a Ungariei în virtutea Articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene. Lansarea procedurii de sancţionare a fost aprobată cu 448 de voturi pentru, 197 împotrivă şi 48 de abţineri.

    „Cel mai periculos om din Uniunea Europeană”

  • Cum arată soţia miliardarului George Soros. Este cu 40 de ani mai tânără – FOTO

    Soros a devenit celebru dupa ce, în anul 1992, a facut un profit de un miliard opt sute de milioane de dolari, mizând la bursa pe deprecierea lirei sterline. Ulterior, autoritaţile britanice au fost nevoite sa scoata lira din mecanismul de schimb valutar al Uniunii Europene.

    Acum patru ani, miliardarul s-a casatorit a treia oara, cu Tamiko Bolton, consultant in domeniile educatiei si sanatatii, la nunta numarandu-se printre invitati si Christine Lagarde, Jim Yong Kim si Bono.

    Pentru Soros, om de afaceri, investitor si filantrop, care are o avere de peste 20 de miliarde de dolari, potrivit Forbes, acesta este al treilea mariaj, in timp ce pentru Bolton este al doilea.

  • O ţară vecină cu noi este prima din lume care a interzis, prin Constituţie, locuitul pe stradă. Ce PEDEAPSĂ primesc persoanele prinse că dorm pe stradă

    Ungaria a devenit prima ţară din lume care a interzis, prin Constituţie, locuitul pe stradă, relatează The Guardian.
     
    Potrivit noii prevederi constituţionale, persoanele “prinse” că sunt fără locuinţe, şi care refuză să se ducă la un adăpost, ori vor fi introduse într-un program de muncă obligatorie, ori la închisoare.

    Prevederea, ce va intra în vigoare pe 15 octombrie, îi îngrijorează pe activitii pentru drepturile omului, care-l acuza pe prim-ministrul Viktor Orban de faptul că se foloseşte de problema persoanelor fără locuinţă pentru scopuri politice.

    “Sunt multe ţări care dezbat cu privire la criminalizarea locuirii pe stradă, dar din ce ştiu eu, Ungaria este singura care a rezolvat această problemă prin intermediul constituţiei”, a declarat Bálint Misetics, sociolog şi activist pentru drepturile omului, citat de The Guardian.

    “Guvernul şi-a dat seama că nu vor putea folosi cartea migranţilor la nesfârşit pentru că, în mod evident, nu există migranţi în ţară. Problemele de migraţie pot fi, în continuare, utile pentru campaniile naţionale, dar pentru problemele locale au nevoie de un ţap ispăşitor”, a precizat Gábor Iványi, un preot metodist, care conduce un adăpost pentru persoanele fără locuinţe din Budapesta.

    Conform lui Gábor Iványi, numărul de paturi din adăposturi este insuficient pentru a acoperi numărul de persoane fără locuinţe. În plus, mulţi dintre cei fără adăpost se plâng de condiţiile din adăposturi.

    “Sunt pline de păduchi şi odată ce ai luat păduchi, este foarte dificil să scapi de ei”, a precizat Erik Jeczke, un bărbat care de 20 de ani sta pe stradă, scrie stirileprotv.ro

  • Uitaţi de Maldive: acesta este uimitorul sat plutitor aflat la doi paşi de România – GALERIE FOTO

    În Ungaria, la nord de Budapesta se află o serie de bungalouri cunoscute sub numele de “satul plutitor”. Satul este extrem de apreciat de către cei din oraşele apropiate, care petrec acolo lunile de vară.

    În apropierea satului se află o centrală electrică care foloseşte apa din lac pentru răcire, acest proces asigurând o temperatură constantă a apei de-a lungul celor 12 luni.

    Bungalourile au fost construite drept case de vacanţe, iar localitatea a devenit cunoscută în urmă cu doi ani, atunci când motorul de căutare Bing a afişat un wallpaper cu “satul plutitor” pe una din paginile cu rezultate.

  • „Cel mai periculos om din Uniunea Europeană”

    Parlamentul European a aprobat, în urmă cu două săptămâni, declanşarea procedurii de sancţionare a Ungariei, guvernul de la Budapesta riscând suspendarea drepturilor de vot în Consiliul UE. Mai exact, Parlamentul European a aprobat raportul care constată că guvernul Viktor Orban prezintă „riscul clar“ de încălcare a valorilor UE şi a dispus iniţierea procedurii de sancţionare a Ungariei în virtutea Articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene. Lansarea procedurii de sancţionare a fost aprobată cu 448 de voturi pentru, 197 împotrivă şi 48 de abţineri.

    Ungaria a fost criticată în mai multe rânduri de Uniunea Europeană, din cauza legilor privind libertatea de exprimare, din cauza organizării sistemului judiciar, a celui electoral şi în contextul abordării imigraţiei; guvernul de dreapta de la Budapesta a fost acuzat că încalcă normele fundamentale ale Uniunii Europene. Autorii rezoluţiei împotriva Ungariei, printre care se numără eurodeputata olandeză Judith Sargentini, afirmă că „există un risc clar privind încălcarea gravă a valorilor fundamentale europene“.

    Răspunsul lui Orban a venit prompt: Ungaria nu va accepta „ameninţări“ şi nu va deveni „patria imigraţiei“, a afirmat premierul ungar în plenul Parlamentului European. „Ungaria va fi condamnată pentru că a decis că nu va fi patria imigraţiei. Dar noi nu vom accepta ameninţări şi acte de şantaj din partea forţelor proimigraţie: ne vom apăra frontierele, vom opri imigraţia clandestină. Noi ne vom apăra frontierele şi doar noi putem decide alături de cine trăim. Am oprit sute de mii de imigranţi clandestini şi am apărat Ungaria şi Europa. Cetăţenii maghiari au decis că patria noastră nu va fi patria imigraţiei“, a subliniat Orban.

    Cum a ajuns însă Orban un politician de extremă dreapta, care practică un discurs aflat la graniţa cu extremismul?

    Este o metamorfoză completă a tânărului care, în timpul unui discurs din 1989, se prezenta ca un campion al democraţiei; a tânărului crescut în sărăcie, care a spus că până la 15 ani nu ştia ce înseamnă apă caldă la robinet.

    După absolvirea facultăţii, în 1987, Orban a lucrat part-time pentru Open Society Foundation (Fundaţia pentru o Societate Deschisă), organizaţia nonguvernamentală patronată de miliardarul George Soros. Doi ani mai târziu, s-a mutat alături de soţie şi fiica sa la Oxford, cu intenţia de a participa la un studiu legat de filosofia politică europeană. Orban s-a întors însă la Budapesta după doar patru luni, luând decizia de a intra în viaţa politică.

    Viktor Orban a participat la primele alegeri libere din Ungaria, în 1990, pe listele Fidesz, numit şi partidul tinerilor. Deşi formaţiunea a câştigat doar 22 de locuri în Parlament, cei care le-au ocupat au atras simpatia publicului prin imaginea lor nonconformistă – aveau plete şi purtau blugi sau tricouri, îndepărtându-se de ceea ce oamenii se aşteptau să vadă din partea reprezentanţilor.

    Plin de ambiţie şi carismă, Orban – care nu avea nici 30 de ani – a reuşit în scurt timp să preia controlul partidului. După rezultatele dezamăgitoare ale Fidesz la alegerile din 1994, el a mutat partidul către zona de dreapta şi a adoptat un discurs naţionalist. Mişcarea s-a dovedit una inspirată, Fidesz câştigând detaşat alegerile din 1998; Orban, transformat într-un politician în costum, a devenit cel mai tânăr prim-ministru din istoria Ungariei.

    Sub conducerea sa, Fidesz a suferit două înfrângeri surprinzătoare, în 2002 şi 2006; au urmat însă două victorii importante, la alegerile din 2010 şi 2014.

    Un important derapaj constituţional a avut loc în 2013, atunci când Parlamentul de la Budapesta a adoptat o serie de amendamente care limitau atribuţiile Curţii Constituţionale, limitau libertatea presei (incriminând exprimările publice care „încalcă demnitatea naţiunii“), a educaţiei (studenţii cu burse de stat erau obligaţi să se angajeze la firme ungureşti), a cultelor (care puteau primi bani numai dacă lucrau „pentru interesul public“) şi a minorităţilor (autorităţile locale puteau interzice stabilirea romilor pe teritoriul lor).

    După votul parlamentului ungar, secretarul general al Consiliului Europei de la acea vreme, Thorbjorn Jagland, şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso, declarau că amendamentele „trezesc îngrijorare privind respectarea principiilor statului de drept, a legislaţiei UE şi a standardelor Comisiei Europene“. Pia Ahrenkilde Hansen, purtătorul de cuvânt al Comisiei, spunea că nu este exclusă adoptarea unor sancţiuni contra Ungariei. Departamentul de Stat al SUA a comunicat că revizuirea Constituţiei ungare „ar putea ameninţa principiile independenţei instituţionale care caracterizează o guvernare democratică“.

    În faţa protestelor de la UE şi din SUA, Viktor Orban a acuzat companiile străine (multinaţionalele din utilităţi, energie, telecom şi băncile) cărora Ungaria le-a impus suprataxe de criză sau le-a refuzat cererile de majorare a tarifelor că au făcut reclamă proastă Ungariei în străinătate şi a declarat că „ţările din Europa Centrală şi de Est trebuie să-şi croiască propriile politici fără a se uita la UE“ şi că „nu trebuie să ascultăm tot ce ne spun birocraţii de la Bruxelles“. Referindu-se la companiile străine, Orban a declarat în parlament că „vom lupta şi vom face şi alte noi propuneri legislative… Preţurile la utilităţi vor fi reduse şi mai mult, iar companiile vor avea profituri şi mai mici“.

    Discursul lui Orban a devenit şi mai agresiv la începutul anului 2015, atunci când partidul a pierdut susţinerea în Parlament. Pentru a recâştiga susţinerea, Orban a ales ca temă centrală imigraţia, atacând decizia Uniunii Europene care impunea fiecărui stat membru să primească un număr de refugiaţi. Mai mult, într-un gest de sfidare la adresa instituţiilor europene, liderul Fidesz a construit un gard de peste 170 de kilometri lungime la graniţa cu Serbia şi încă unul de-a lungul graniţei cu Croaţia.

    Între iunie şi septembrie 2015, susţinerea pentru partidul condus de Viktor Orban a crescut vertiginos, iar ziarul german Der Spiegel l-a numit pe Orban „câştigător al crizei refugiaţilor“. Chiar şi principalii săi critici au căzut de acord asupra faptului că el a intuit, înaintea altor lideri europeni, nevoia de a controla graniţele ca un prim pas în gestionarea fluxului de imigranţi.

    Unii analişti au catalogat drept absurdă ideea că Viktor Orban, liderul naţionalist al unei ţări cu o populaţie de sub 10 milioane, ar putea să remodeleze politica europeană şi să atace poziţia dominantă a cancelarului german Angela Merkel. Cu toate acestea, efectele discursului său nu ar trebui neglijate.

    „În locul democraţiilor liberale care au eşuat, vom construi o democraţie creştină a secolului XXI care să garanteze demnitatea umană, libertatea şi securitatea, care protejează egalitatea, modelul familiei tradiţionale şi cultura noastră creştină şi care să ofere naţiunii noastre şansa de a supravieţui şi a prospera”, transmitea Orban în luna mai, la finalul unei campanii electorale din care partidul său a ieşit câştigător. „Ştiu că mulţi vor considera acest obiectiv imposibil, însă cred că Ungaria poate fi până în 2030 în primele cinci ţări europene în privinţa standardelor de viaţă”. Alianţa de guvernământ Fidesz – Partidul Popular Creştin Democrat (KDNP) a câştigat alegerile parlamentare din Ungaria desfăşurate la începutul lunii aprilie, câştigând 133 din cele 199 de locuri din Parlament.

    Discursul lui Viktor Orban se aseamănă şi cu cel al lui Nigel Farage, liderul partidului UKIP din Marea Britanie, cel pe care mulţi îl consideră răspunzător de Brexit. La fel ca Farage, Orban a încercat să creeze tensiuni rasiale şi să dezvolte sentimentul de ostilitate faţă de refugiaţi.
    Cu toate acestea, regimul din Ungaria nu poate fi comparat cu unele totalitare, aşa cum ar fi cel din Rusia. Politicienii din opoziţie nu sunt încarceraţi, iar protestele nu primesc răspuns violent din partea autorităţilor. Dar pericolul există: în ultimii 7-8 ani, Orban a pus bazele unui nou model politic, pe care publicaţiile din Ungaria îl numesc „democraţie în declin“. Iar cifrele par să le dea dreptate: în Indexul Corupţiei, realizat de Transparency International, Ungaria ocupă locul al doilea în rândul celor mai corupte state din Uniunea Europeană, după Bulgaria. Prin intervenţiile repetate asupra procesului electoral şi prin subjugarea presei libere, Ungaria a reuşit să fie catalogată drept „cea mai nedemocratică ţară“ din rândul statelor membre ale UE.

    E greu de spus ce va urma, în condiţiile în care Orban se bucură de susţinerea regimului polonez de la Varşovia – un alt exemplu în ceea ce priveşte derapajele instituţiilor de forţă. Pentru a retrage dreptul de vot al unui stat membru, toate celelalte state trebuie să se pună de acord asupra acestui lucru; e o măsură la care, în configuraţia actuală a Uniunii, nu se poate ajunge. Prin urmare, pericolul ca şi alţi lideri cu un profil asemănător cu cel al lui Orban să câştige simpatia votanţilor e mai mare ca oricând.

  • România a încheiat fără medalie Cupa Mondială de gimnastică

    Întrecerea face parte din programul de pregătire pentru Campionatul Mondial de la Doha, care se va desfăşura în perioada 25 octombrie-3 noiembrie, la Doha. Competiţia a reprezentat şi revenirea în întrecerile internaţionale pentru Marian Drăgulescu şi Cristian Băţagă, absenţi pentru o perioadă din cauza unor probleme de sănătate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primul stat care anunţă că VREA să blocheze impunerea de sancţiuni UE contra Ungariei

    “Fiecare stat membru UE are dreptul suveran de a implementa reformele interne pe care le consideră adecvate”, a transmis Ministerul polonez de Externe.

    “Acţiunile îndreptate împotriva statelor membre nu vor face decât să accentueze clivajele în cadrul UE, amplificând actuala lipsă de încredere a cetăţenilor în instituţiile europene. Polonia va vota, în forurile instituţiilor europene, împotriva potenţialelor sancţiuni contra Ungariei”, precizează diplomaţia de la Varşovia.

    Polonia este vizată, la rândul său, de o procedură UE de sancţionare.

    Parlamentul European a aprobat, miercuri, declanşarea procedurii de sancţionare a Ungariei, din cauza încălcării normelor Uniunii Europene, Guvernul de la Budapesta riscând suspendarea drepturilor de vot în Consiliul UE. Parlamentul European a aprobat raportul care constată că Guvernul Viktor Orban prezintă “riscul clar” de încălcare a valorilor UE şi a dispus iniţierea procedurii de sancţionare a Ungariei în virtutea Articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene. Lansarea procedurii de sancţionare a fost aprobată cu 448 de voturi pentru, 197 împotrivă şi 48 de abţineri.

    Ungaria a fost criticată în mai multe rânduri de Uniunea Europeană, din cauza legilor privind libertatea de exprimare, din cauza organizării sistemului judiciar, a celui electoral şi în contextul abordării faţă de imigraţie. Guvernul de dreapta de la Budapesta este acuzat că încalcă normele fundamentale ale Uniunii Europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurodeputat: Dacă menţinem drumul, se va ajunge la mecanismul aplicat Poloniei şi Ungariei

    „Discuţia din prima sesiune din octombrie despre situaţia din România este decisivă. Dacă Guvernul de la Bucureşti doreşte să meargă pe drumul pe care a apucat-o, sunt convins că se va ajunge la acelaşi tip de mecanism aplicat Poloniei şi de acum Ungariei, indiferent că procedura va fi iniţiată de Comisie sau de Parlament”, a declarat Cristian Preda, la RFI.

    Preda avertizează că România riscă să se confrunte cu activarea articolului 7 din Tratatul UE, pe model ungar şi polonez: „Eu am încercat să avertizez acum câteva luni că asta se va întâmpla. Am fost tratat de trădător de ţară. Semnalul meu era un semnal de alarmă”.

    În opinia sa, „e important ca în sesiunea de la începutul lunii octombrie, premierul României să vină în PE şi să explice ce face Guvernul României pentru a se întoarce la statul de drept, pentru a se întoarce la domnia legii, pentru că toată lumea a văzut, în ultimele luni, mai ales, că deriva statului de drept este una care afectează de acum direct cetăţenii şi pe unii îi afectează, ca să zic aşa, la modul fizic”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro