Bloggerul american Tyler Durden , de la Zero Hedge, subliniază o interogaţie foarte intersantă din timpul audierilor din cadrul Senatului SUA, în cadrul cărora senatoarea Elizabeth Warren observă că nicio acţiune majoră împotriva băncilor nu a fost întreprinsă, majoritatea disputelor juridice finalizându-se doar cu amenzi. David Cohen, secretar la Trezoreria SUA în cadrul diviziei de combatere a fraudei şi terorismului financiar, a fost întrebat de senatoarea americană în cadrul audierilor de joi de ce anume este nevoie pentru ca Trezoreria să demareze o anchetă sau o sancţiune. ‘În decembrie HSBC (unul dintre cele mai importante grupuri financiare britanice – n.red.) a recunoscută că a spălat bani pentru cartelurile mexicane şi columbiene de 881 de milioane de dolari, iar aceşti abni sunt numai cei despre care se ştie.A recunoscut totodată că a încălcat sancţiunile impuse Libiei, Cubei, Burmei, sau Sudanului. Şi nu a fost o greşeală izolată. Au făcut-o ani de-a rândul. Au fost prinşi, au fost avertizaţi să nu o mai facă dar au continuat şi au făcut profituri din această activitate. Apoi au plătit o amendă dar niciun bancher nu a fost sancţionat. Nu a existat nicio tentativă de a opri activitatea HSBC în SUA. Domnule Cohen, câte miliarde de dolari trebuie să spele o bancă pentru cartelurile drogurilor până să fie închisă?”, şi-a încheiat Warren pledoaria.
Tag: trezorerie
-
Jack Lew, confirmat în funcţia de secretar al Trezoreriei de către Senatul american
Senatorii au votat cu o majoritate largă, de 71 de voturi la 26, pentru Jack Lew, în vârstă de 57 de ani, care îl înlocuieşte în funcţie pe Timothy Geithner. Acesta s-a retras după patru ani de mandat marcaţi de cea mai gravă criză economică înregistrată din anii ’30.
Jack Lew va fi învestit în funcţie joi.
Preşedintele Barack Obama şi-a exprimat satisfacţia faţă de vot imediat. “Reputaţia sa de cunoscător în probleme bugetare, capabil să coopereze cu oficiali din ambele partide, i-a permis să reuşească în cele mai dificile funcţii la Washington”, a declarat preşedintele, citat într-un comunicat, în care aminteşte că Lew a fost secretarul general al Casei Albe.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Investitorii din SUA şi Marea Britanie au cumpărat 80% din bondurile în dolari
Investitorii din SUA şi Marea Britanie au subscris aproape 80% din împrumutul de 1,5 mld. dolari luat de România, joi, de pe piaţa americană, dar bondurile în dolari au stârnit şi interesul germanilor, austriecilor şi asiaticilor. Investitorii români nu au lipsit, cumpărând 4% din obligaţiuni. Aproape 90% din titluri au fost preluate de fonduri de investiţii, companii de asigurare şi fonduri de pensii, iar băncile au luat doar 7%. Americanii au cumpărat jumătate din titluri (51%), iar investitorii din Marea Britanie au subscris 27%. În ceea ce priveşte distribuţia pe tipul de investitori, administratorii de fonduri au cumpărat săptămâna trecută 77% din obligaţiunile în dolari, companiile de asigurări şi fondurile de pensii au luat 11%, iar băncilor şi fondurilor de hedging le-au revenit 7% şi, respectiv, 5% din titluri, potrivit Reuters. Perioada următoare se anunţă dificilă din punctul de vedere al nevoilor de finanţare ale statului. România trebuie să ramburseze o mare parte din împrumuturile externe, ceea ce va creşte substanţial serviciul datoriei pentru guvern şi BNR. Ministerul Finanţelor anticipează că serviciul datoriei publice va urca în acest an la aproximativ 70 mld. lei, cea mai mare parte a sumelor reprezentând rate de rambursat. La datoria internă se adaugă şi rambursările în contul datoriei publice externe. În 2013 şi 2014 România este nevoită să dea înapoi finanţatorilor externi şi investitorilor în bonduri aproximativ 13 mld. euro.
-
De ce Polonia şi Ungaria se finanţează de la populaţie, iar România nu. De ce nu se cumpără titluri de stat de la Finanţe?
După patru ani de criză marcaţi de mai multe episoade în care s-a aflat la mâna băncilor, Ministerul Finanţelor continuă să stea cu spatele la soluţia folosită cu succes de multe state – şi occidentale, şi de prin vecini: atragerea de resurse de la populaţie ca o formă de finanţare stabilă şi mai uşor de mobilizat în momente delicate – desigur, în măsura în care administraţia este credibilă.Ce funcţionează în Germania, Suedia, Italia, SUA, dar şi în Cehia, Polonia şi Ungaria nu pare să fie bun pentru România, iar reprezentanţi ai Finanţelor s-au tot chinuit în ultimii ani să găsească contraargumente pentru reintroducerea unui mecanism abandonat în prima parte a anilor 2000. Explicaţia nerostită oficial: titlurile pentru populaţie ar concura depozitele bancare, iar băncile nu vor presiuni suplimentare, poziţia acestora fiind susţinută de FMI. Polonia foloseşte cea mai mare bancă rămasă sub controlul statului pentru distribuţie şi vinde populaţiei bonduri chiar şi pe zece ani, cu valoarea nominală de 100 de zloţi (circa 100 de lei).
-
Ce argumente au trezoreriile ţărilor vecine pentru a vinde titluri de stat populaţiei
Ministerul Finanţelor păstrează titlurile de stat în lei numai pentru investitori persoane fizice cu dare de mână, de teamă să nu deranjeze băncile, care ar putea vedea o parte din depozite migrând spre o alternativă de plasament cu risc suveran şi aducătoare de câştiguri neimpozabile. Administratorii datoriei publice uită uşor momentele în care era nevoie de intervenţia expresă a BNR pentru a convinge băncile să cumpere obligaţiuni de stat în euro sau în lei la preţuri rezonabile şi se cantonează în argumente puerile precum dificultăţile şi costurile legate de distribuţia titlurilor de stat pentru populaţie. Omologii din Polonia au găsit o soluţie apelând la PKO Bank, cea mai mare instituţie de credit de pe piaţă care a şi rămas sub controlul statului, însă CEC Bank nu este considerată o variantă la fel de bună. Ungaria foloseşte şi oficiile poştale, iar Slovacia se gândeşte la o soluţie similară.
-
Noul şef al trezoreriei statului are lichidităţi în depozite bancare şi acţiuni de un milion de euro
Rezultă aşadar o avere lichidă de peste un milion de euro, la care se adaugă proprietăţile imobiliare mai greu de evaluat. Misterul legat de salariul unui trezorier de bancă mare rămâne intact, Sporiş invocând clauza de confidenţialitate din contractul de muncă pentru a nu-şi publica veniturile salariale pe 2011. Cu siguranţă câştigul de la Raiffeisen nu se compară cu salariul de secretar de stat – Bogdan Drăgoi, predecesorul său, a încasat în 2011 circa 58.000 de lei, însă funcţiile adiacente de la CEC, Eximbank şi AVAS care vin la pachet cu funcţia compensează diferenţa. Numai de la CEC Drăgoi a încasat anul trecut circa 105.000 euro ca membru în consiliul de administraţie. Odată cu numirea ca secretar de stat responsabil cu managementul datoriei publice, Sporiş a preluat conducerea Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări de la Eximbank, post care i-a adus anul trecut lui Drăgoi, actualul ministru de finanţe, un venit de peste 50.000 de euro. Sporiş urmează să intre şi în consiliul de administraţ ie al celeilalte bănci de stat, CEC Bank, însă acolo procedurile durează mai mult, fiind necesară şi aprobarea BNR.
-
Secretarul Trezoreriei din SUA: Europa a trecut de partea cea mai grea a crizei economice
“Aici, în Statele Unite, şi în întreaga lume, oamenii pot fi mai încrezători în faptul că Europa nu va cauza daune considerabile economiei globale sau economiei noastre “, a declarat Geithner pentru postul public de televiziune PBS. Geithner a răspuns astfel unui reporter care l-a întrebat dacă americanii ar putea “să creadă faptul că partea cea mai grea a crizei financiare din Europa a trecut”. Secretarul Trezoreriei a facut aceste remarci în momentul în care Grecia părea joi în măsură să reuşească operaţiunile sale de restructurare a datoriilor care ar trebui să îi permită să obţină din partea creditorilor săi privaţi o ştergere de o sută de miliarde de euro din datoria sa.
-
Ministerul Agriculturii se împrumută cu peste 300 milioane euro de la Trezorerie, pentru subvenţii
Din totalul acestei sume, 149 milioane euro vor fi folosite pentru achitarea în avans a plăţilor pe suprafaţă pentru aproximativ 400.000 fermieri, dintr-un total de circa un milion agricultori beneficiari. Contractarea împrumutului a fost avizată în şedinţa de miercuri a Guvernului.
-
Ministerul Agriculturii se împrumută cu peste 300 milioane euro de la Trezorerie, pentru subvenţii
Din totalul acestei sume, 149 milioane euro vor fi folosite pentru achitarea în avans a plăţilor pe suprafaţă pentru aproximativ 400.000 fermieri, dintr-un total de circa un milion agricultori beneficiari. Contractarea împrumutului a fost avizată în şedinţa de miercuri a Guvernului.
-
Noile coduri ale Americii: Operaţiunea Twist în loc de QE3
Scopul operaţiunii este de a împinge în jos dobânzile pe termen lung, corelate cu dobânzile la creditele ipotecare şi cele pentru finanţările acordate afacerilor. Numele de Operaţiunea Twist, după genul de dans cu acelaşi nume, a apărut prima dată în 1961, când Fed a procedat pentru prima dată la schimbul de titluri de datorie pe termen scurt cu altele pe termen lung, cu scopul de a reduce decalajul dintre dobânzile pe termen lung şi cele pe termen lung şi a întări dolarul.
Decizia Fed este o alternativă mult mai sănătoasă, ca stimulent economic, în raport cu cele două programe de relaxare monetară cantitativă promovate după declanşarea crizei financiare, întrucât nu se mai bazează pe crearea de monedă şi exportarea în toată lumea a inflaţiei rezultate, cu efecte negative îndeosebi asupra ţărilor în curs de dezvoltare.
După anunţarea deciziei de joi a Fed, randamentele la titlurile federale pe termen lung (mai ales pentru cele cu scadenţa la 30 de ani) au scăzut, într-adevăr, însă pieţele financiare au reacţionat negativ, nu atât pentru că se aşteptau la o nouă rundă de QE, ci din cauza evaluării de către Rezerva Federală a situaţiei economice din SUA, caracterizată de o continuare a situaţiei proaste de pe piaţa muncii şi a prezenţei unor riscuri apreciate drept “semnificative” ca peisajul economic din SUA să se înrăutăţească.