BusinessMagazin

Tag: trezorerie

  • Donald Trump îl propune pe şeful Trezoreriei americane, David Malpass, la conducerea Băncii Mondiale

    Administraţia Trump a trimis o notificare către acţionarii Băncii Mondiale în care anunţă că preşedintele Trump vrea să îl aleagă pe şeful Trezoreriei americane, David Malpass, ca nominalizare la conducerea creditorului, potrivit surselor citate de Reuters.

    Nominalizarea lui Malpass ar aduce la conducerea instituţiei un om care îi este loial lui Donald Trump şi care este sceptic cu privire la instituţiile multilaterale.

    Publicaţia Politico, care a scris prima despre această decizie, susţine că aceasta va fi anunţată oficial miercuri.

    O sursă din diplomaţia europeană susţine că administraţia Trump a anunţat deja câţiva şefi de stat cu privire la nominalizarea lui Malpass, adăugând că acţionarii europeni nu au motive să blocheze această numire.

    Cu toate acestea, Malpass sau oricare alt nominalizat, ar trebui încă să câştige aprobarea celor 12 membri ai board-ului executiv de la Banca Mondială.

    În timp ce Statele Unite controlează 16% din acest board şi este ţara care alege în mod tradiţional liderul, şi alţi competitori ar putea apărea.

    Dacă va fi ales, Malpass l-ar înlocui pe fizicianul Jim Yong Kim. Kim, care a fost nominalizat iniţial de preşedintele Barack Obama în 2012, a părăsit poziţia în data de 1 februarie pentru a intra în fondul de private equity Global Infrastructure Partners – cu trei ani înainte de finalizarea mandatului.

     

  • Războiul guvernului contra băncilor se acutizează. Ministrul Finanţelor apelează la rezerva de lichiditate (buffer) din Trezorerie pentru a nu se mai împrumuta de la bănci

    „Ieri, eu am dat dispoziţie că nu ne împrumutăm în piaţă, că am auzit iar şi aici (n.red. – la audierea de la Comisiile reunite de economie şi buget-finanţe a Senatului), că ruşinea nu-ştiu-care. Nu, Ministerul de Finanţe are sume suficiente pentru a se finanţa, în Trezorerie, pentru foarte mult timp”, a afirmat Eugen Teodorovici, marţi, în cadrul unor declaraţii de presă, după ce a ieşit de la audierea de la Comisiile reunite economică şi buget finanţe ale Senatului. 
     
    Ministerul de FInanţe a încercat să se împrumute luni 400 milioane de lei printr-o emisiune de obligaţiuni, dar a respins ofertele primite de la bănci, considerând preţul prea mic (deci un randament mai ridicat, adică ar trebui să plătească o dobândă mai mare). 
     

  • Schimbări MASIVE pentru şoferi: Ce va trebui să faceţi de acum de fiecare dată când vă va opri poliţia. Este o lege TOTAL nouă de care nu a auzi nimeni, dar vă poate costa extrem de scump

    Şoferii vor putea plăti în orice localitate din ţară amenda în contul mai sus menţionat, fără a se mai ţine cont de localitate în care contravenientul îşi are domiciliul.

    „Achitarea în numerar a amenzilor contravenţionale se poate face la orice unitate a Trezoreriei Statului, la casieriile unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale sau la alte entităţi care se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei legi, indiferent de domiciliul persoanei fizice”, conform actului normative.
     

  • Guvernul intră în concurenţă cu băncile: va deschide Contul Junior. Bani de la stat pentru copii

    Denumită ”gRowth – Contul individual de economii Junior”, noua formă de economisire pe termen lung ar trebui să fie lansată  în decembrie 2018.

    Prima de la stat ar urma să intre în cont începând cu 2019. În cazul în care la finele anului sumele depuse de părinţi în cont sunt mai mici de 1200 lei, copilul nu primeşte prima de la stat, dar pentru soldul contului se acordă dobânda.Dobânda se calculează şi se plăteşte la scadenţa depozitului, atunci când titularul contului împlineşte 18 ani
     

  • Statele Unite impune sancţiuni asupra unor companii din Federaţia Rusă

    Astfel, Departamentul Trezoreriei american a sancţionat companiile Primorye Maritime Logistics Co. şi Gudzon Shipping Co., două companii ruse din Vladivostok, pentru livrarea a 3.500 de tone de petrol către Coreea de Nord.

    Conform Rezoluţiilor 2397 şi 2375 ale Consiliului de Securitate al ONU, intrate în vigoare în 2017, importurile Coreei de Nord de petrol sunt restricţionate la 500.000 de barili de petrol rafinat pe an şi la 4.000.000 de barili de ţiţei/an. Ori, conform unei analize recent publicate de Asan Institute for Policy Studies, în intervalul 2015-2017, Coreea de Nord a importat de nouă ori mai mult petrol rafinat decât îi este permis, una dintre surse fiind Federaţia Rusă – cealaltă fiind China.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Trezoreria SUA a publicat o listă cu 210 persoane din Rusia care au legături cu Kremlinul

    Trezoreria a subliniat că persoanele care figurează pe listă – 114 politicieni şi 96 de oameni de afaceri – nu au fost sancţionate de SUA şi nu sunt supuse unor restricţii sau repercusiuni.

    Lista a fost cerută de către Congresul SUA, care a adoptat în 2017 o lege care prevede sancţiuni împotriva Rusiei pentru ingerinţe în alegerile prezidenţiale din 2016. Administraţia Trump avea termen până luni să finalizeze lista persoanelor care au obţinut bani sau putere ca urmare a legăturilor cu preşedintele rus Vladimr Putin. Acest raport a fost denumit de către presă “Lista lui Putin”, “Lista oligarhilor”, “Raportul Kremlin”.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Traderion previzionează afaceri de jumătate de milion de euro anul acesta

    “Traderion este un simulator de pieţe financiare care funcţionează ca un simulator de zbor, doar că este destinat celor care vor să activeze în domeniul financiar, indiferent că vorbim despre bănci, de industria de asigurări, de fonduri de pensii etc.; oferă un mediu interactiv în care jucătorii pot învăţa, pe parcursul unor scenarii, ce înseamnă pieţele financiare, să deprindă tot ceea ce au nevoie pentru a funcţiona la noul loc de muncă – de aceea îl numim jocul pe care îl poţi pune în CV-ul tău“, descrie Florin Cioacă, cofondatorul platformei Traderion, modul în care funcţionează platforma creată de ei.

    Din noiembrie anul trecut, prin Traderion s-au antrenat peste 1.500 de traderi, care lucrează pentru toate marile bănci de investiţii de pe planetă, precum JPMorgan, Goldman Sachs, Wells Fargo, Bank of America, Deutsche Bank etc. – în Londra, Singapore, Hong Kong. ”Acoperim cam toate fusurile orare în momentul acesta“, povesteşte Florin Grosu. Vor genera astfel venituri de circa jumătate de milion de euro anul acesta, care este primul an complet de funcţionare a businessului, iar valoarea la care este evaluată platforma depăşeşte 5 milioane de euro, potrivit fondatorilor. Cei doi antreprenori previzionează ca anul viitor să ajungă la o cifră de afaceri de 3 milioane de euro şi la o valoare a companiei apropiată de 10 milioane de euro.

    Antreprenorii spun că planurile lor includ concentrarea pe două direcţii de dezvoltare – a produsului şi a vânzării acestuia. ”Pentru zona de produs efectiv lucrăm la platforma de MiFID (o reglementare europeană ce se adresează industriei financiare n.red), la regulamente, reglementări etc.; vom avea clienţi care vor avea diverse nevoi, diverse utilizări şi atunci cumva trebuie să îi ajutăm pe toţi şi să facem diverse modificări la platformă; lucrăm şi la un alt produs, tot în zona de reglementări, o platformă de evaluare a modului în care un angajat dintr-o instituţie financiară percepe cultura organizaţională de acolo – companiile pot afla astfel ce diferenţe sunt între apetitul de risc al angajatului, de pildă, de felul în care priveşte procedurile din companie, felul în care rezolvă disputele cu clienţii versus cum ar vrea compania, ca o cultură organizaţională în sine, să le rezolvi pe acestea“, explică Cioacă.

    Astfel, Traderion va putea ieşi din zona industriei financiare şi adresa nevoi şi în alte domenii; lucrează la realizarea acestui proiect împreună cu PwC. Ulterior, vor dezvolta, spun ei, prima platformă cu adevărat importantă de training în investment banking din lume, în parteneriat cu doi dintre clienţii lor actuali, care s-au arătat dispuşi să le ofere conţinutul necesar.

    Vânzările se vor axa în continuare pe marile centre financiare din lume; şi-au propus să continue parteneriatele cu companiile de consultanţă, în special cu acelea specializate pe nişa de compliance, colaborare prin care vor avea acces la  mai multe bănci mari de investiţii: ”Apreciem ca la finalul anului viitor teoretic să lucrăm cu 40-50% din băncile de investiţii din top 50 mondial“.

    Iau în calcul vânzarea platformei? ”Am avut des discuţii pe tema aceasta şi încă ne certăm asupra sumei la care suntem dispuşi să vindem; în mod cert există o strategie de exit pentru noi, iar aceasta priveşte achiziţia companiei noastre de către o companie foarte mare de consultanţă, ei ar fi partenerul ideal pentru a duce compania la nivelul următor, de creştere accelerată – imaginaţi-vă ce înseamnă să fii parte a unei companii din Big Four, care are birouri în 150 de ţări, şi, dintr-o dată, să ajungi să fii în oferta lor pentru toate băncile din lume care sunt clienţii lor.“

    Planurile mai apropiate însă implică ridicarea unei noi finanţări despre care spun că ”ne-ar fi suficientă ca să ajungem în poziţia în care să putem vorbi apoi de o valoare foarte mare a companiei la care să fim vânduţi“. În prezent, valoarea la care este evaluată Traderion este de circa 5 milioane de euro, potrivit lui Florin Grosu. ”Peste un an o să ne gândim serios la ofertele de achiziţie, până atunci ar fi prea devreme pentru noi, suntem într-o etapă de consolidare acum, avem şi resurse financiare suficiente, ne-am consolidat echipa, începem să lucrăm la produse încât să ajungem acolo unde ne propunem, dar deocamdată nu ne gândim la vânzare.“

  • Mavrodin, Trezorerie, despre split TVA: Peste două săptămâni vor fi generate extrasele electronice

    “În următoarele două săptămâni vor fi generate automat extrasele electronice. Structura fişerului va fi standardizată”, a declarat, joi, 21 septembrie, Valentin Mavrodin, directorul general al Direcţiei Generale Trezorerie şi Contabilitate Publică din cadrul Ministerului Finanţelor.

    Declaraţia a fost făcută în cadrul unei conferinţe dedicate introducerii sistemului de defalcare a plăţii TVA începând cu 1 ianuarie 2018, firmele putând opta pentru palta defalcată de la 1 octombrie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce planuri de modernizare are Trezoreria

    Ce efecte ar obţine Trezoreria prin folosirea unor astfel  de instrumente? Obiectivele urmărite sunt reducerea riscului de refinanţare, îmbunătăţirea lichidităţii, diminuarea costurilor de tranzacţionare, creşterea transparenţei şi diversificarea şi extinderea bazei de investitori.

    „În funcţie de finalizarea cadrului procedural şi operaţional privind operaţiunile pe piaţă secundară la nivelul BNR se are în vedere utilizarea operaţiunilor de tipul răscumpărărilor anticipate sau preschimbărilor de titluri de stat, în scopul facilitării procesului de refinanţare a seriilor cu volume mari acumulate, care devin scadente, şi a accelerării procesului de creare a unor serii de titluri de stat de tip benchmark lichide“, se arată în raportul care însoţeşte proiectul de buget pentru 2017.

    Iar licitaţiile aferente operaţiunilor de răscumpărare anticipate (buy back) şi de preschimbare a titlurilor de stat (bond exchanges) ar urma să se realizeze prin utilizarea platformei electronice dezvoltate de către BNR pentru licitaţiile aferente pieţei primare.

    Trezoreria statului promite că începând cu 2017 vor fi implementate cerinţele minime obligatorii de formare a preţului (market-making) pe platforma electronică de cotare şi tranzacţionare (E-Bond) dedicată dealerilor primari care va contribui la creşterea transparenţei cotaţiilor şi, implicit, a formării preţurilor aferente titlurilor de stat, asigurând premisele reducerii costurilor de tranzacţionare pentru participanţii din piaţa secundară. Oficialii din Finanţe au vorbit de mai mulţi ani despre acest proiect, menit să crească lichiditatea şi adâncimea pieţei titlurilor de stat, însă pregătirile s-au împotmolit de mai multe ori.

    În vederea utilizării instrumentelor financiare derivate (swap valutar şi swap pe rata de dobândă), pentru crearea cadrului legal, procedural şi tehnic, Ministerul Finanţelor, prin Direcţia Generală de Trezorerie şi Datorie Publică, beneficiază de asistenţă tehnică din partea Trezoreriei Băncii Mondiale în cadrul unui proiect pe o perioadă de 18 luni, aflat în perioada de implementare. (Proiectul este finanţat din Fondul Social European în cadrul Programului Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020 „pentru implementarea proiectului cu tema «Dezvoltarea capacităţii de administrare a datoriei publice guvernamentale prin utilizarea instrumentelor financiare derivate»“, după cum scrie în raportul la proiectul de buget.)

    Piaţa titlurilor de stat a evoluat foarte lent chiar şi după intrarea României în Uniunea Europeană. De-abia în 2011, după alte discuţii îndelungate, BNR a început să publice zilnic ratele de referinţă (fixing) pentru titlurile de stat în lei.

    Şi pentru populaţie…titluri de stat

    După mai mulţi ani de tergiversări, Finanţele au reluat în cele din urmă lansarea titlurilor de stat pentru populaţie, urmărind lărgirea bazei de investitori pentru cele emise pe piaţa internă. Titlurile de stat nu au mai reprezentat în ultimul deceniu un plasament vizibil pentru marea masă a populaţiei, după ce Ministerul Finanţelor a renunţat în 2005 la emisiunile dedicate persoanelor fizice. Ministerul Finanţelor din România iniţiase emiterea titlurilor de stat destinate populaţiei începând cu anul 1999.

    În 2015, Finanţele au reluat emisiunile de titluri de stat pentru populaţie, însă valoarea nominală ridicată, de 1.000 de lei pe titlu, alături de procedura complicată de subscriere prin care investitorul trebuia să aleagă dobânda dintr-un interval au făcut ca subscrierile să fie reduse. În 2015, 1.236 persoane fizice au cumpărat 64.999 de obligaţiuni de stat, scoase la vânzare de Ministerul Finanţelor, fiecare titlu de stat având o dobândă de 2,15% pe an şi o maturitate de doi ani.

    După ce emisiunea din 2015 nu a avut foarte mult succes, fiind subscrisă doar în proporţie de 65%, anul trecut, Ministerul Finanţelor s-a hotărât să reducă valoarea nominală a titlurilor de stat pentru populaţie de 10 ori, până la 100 de lei, pentru a face oferta mai atractivă pentru micii investitori. Finanţele au decis să vândă către populaţie 100.000 de titluri de stat, cu o dobânda anuală de 2,15% şi cu o maturitate de doi ani, valoarea totală a emisiunii fiind de 100 mil. lei.

    Dobânda oferită de stat nu pare foarte ridicată, dar este dublă faţă de procentul bonificat de bănci la depozitele bancare ale populaţiei în lei. În plus, investiţia în titluri de stat prezintă avantajul că este sigură, este scutită de impozit şi dacă titlurile sunt vândute înainte de maturitate, investitorul nu îşi pierde dobânda, cum se întâmplă în cazul depozitelor bancare. Populaţia a cumpărat în 2016 de şapte ori mai multe titluri de stat faţă de valoarea anunţată iniţial. Ministerul Finanţelor a atras
    735,26 mil. lei prin emisiunea de anul trecut din cadrul Programului Fidelis, ediţia Centenar, faţă de 100 mil. lei cât a anunţat iniţial. În cele trei săptămâni de subscriere, cererea a fost mare, peste 20.000 de persoane fizice cumpărând titluri de stat, de 16 ori mai multe faţă de 2015.

  • Taxele şi impozitele la bugetul de stat vor putea fi plătite cu cardul. Finanţele au semnat acordul de licenţiere a Trezoreriei ca acceptator de plăţi electronice

    “Ministerul Finanţelor Publice a semnat acordul de licenţiere a Trezoreriei Statului ca acceptator de plăţi electronice cu carduri MasterCard şi Maestro în condiţiile stabilite de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria Statului”, se arată într-un comunicat al ministerului.

    Implementarea sistemului de plată online, inclusiv extinderea serviciilor de internet banking ale Trezoreriei Statului, se va realiza din fonduri europene prin proiectul “Îmbunătăţirea capacităţii procesului decizional la nivelul sectorului financiar din România – TREZOR”. În urma evaluării de către Autoritatea de Management a Programului Operaţional Capacitate Administrativă (POCA), acesta a fost acceptat în vederea finanţării.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro