După 17 ani de activitate în care a acoperit aproximativ 60 de pieţe, Gemini CAD Systems din Iaşi, care dezvoltă soluţii software pentru firme mici şi mijlocii din industria de fashion, va fi achiziţionată de grupul franţuzesc Lectra, într-o tranzacţie estimată la 13 – 20 de milioane
de euro.
Achiziţia firmei româneşti este însă doar o mică piesă din puzzle-ul strategiei de digitalizare a Lectra, care în istoria sa de aproape jumătate de secol a devenit liderul mondial de soluţii de înaltă tehnologie pentru industriile fashion, mobilă şi auto.
„Suntem încântaţi să ne alăturăm grupului franţuzesc Lectra şi suntem convinşi că împreună cu conducerea şi echipa Lectra vom putea creşte gradul de competitivitate, vom dezvolta noi produse şi vom accelera transformarea digitală în zona de fashion şi modă”, a transmis
printr-un comunicat de presă Traian Luca, CEO şi fondator al Gemini CAD Systems.
Traian Luca este absolvent al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, potrivit informaţiilor publicate pe pagina personală de LinkedIn. El a devenit antreprenor în 2004, când înfiinţat compania Gemini CAD (Computer Aided Design) Systems – care a scris de la zero un soft de proiectare pentru industria textilă –, în cadrul căreia a ocupat şi ocupă şi în prezent funcţia de CEO (chief executive officer). Tranzacţia de achiziţie a companiei de către grupul franţuzesc Lectra se va întinde pe o perioadă de aproximativ cinci ani, iar în prima etapă, Gemini CAD Systems va vinde 60% din acţiunile companiei pentru suma de 7,6 mil de euro. De asemenea, achiziţionarea capitalului rămas şi a drepturilor de vot va fi efectuată în două etape – una ce va avea loc în septembrie 2024 şi a doua în septembrie 2026.
Fondată în 2004, Gemini CAD Systems a fost înfiinţată prin crearea unui software care a ajutat investitorii din industria textilă să-şi optimizeze consumul de materiale pentru producţie. „Exprimarea ideilor printr-un instrument digital poate fi frustrantă pentru un artist care este obişnuit să creeze schiţele cu mâna liberă pe o foaie A4, dar trebuie să ne gândim la aplicabilitatea rezultatelor. Spre exemplu, un avantaj adus de produsele Gemini CAD este flexibilitatea şi capacitatea de a reacţiona la feedbackul primit din partea clienţilor, dar şi a persoanelor implicate direct în procesul de creaţie, ceea ce înseamnă o relaţie mai bună cu consumatorii şi nu numai”, spunea în 2019 Traian Luca, potrivit Fashionweek Berlin.
În prezent, compania acoperă circa 60 de pieţe şi desfăşoară activităţi în cercetarea, dezvoltarea şi implementarea de software, echipamente industriale şi workflow-uri pentru companii care lucrează cu materiale flexibile, din industriile diverse – textilă, mobilă sau auto.
Traian Luca, CEO şi fondator al Gemini CAD Systems: „Suntem încântaţi să ne alăturăm grupului franŢuzesc Lectra şi suntem convinşi că împreună cu conducerea şi echipa Lectra vom putea creşte gradul de competitivitate, vom dezvolta noi produse şi vom accelera transformarea digitală în zona de fashion şi modă.”
Compania românească a investit, în 2017, în construcţia unui centru tehnologic care să funcţioneze ca un hub, care să susţină activitatea de cercetare şi producţie a echipamentelor industriale, precum şi de dezvoltare a produselor software, potrivit informaţiilor ZF. De asemenea, centrul tehnologic a fost finalizat în 2018, având o suprafaţă totală construită de 5.600 mp, un spaţiu de producţie pentru echipamente industriale de 2.400 mp, o zonă de birouri open space de 1.890 mp şi o sală multifuncţională de conferinţe.
Gemini CAD Systems a încheiat anul 2020, impactat de pandemia de coronavirus, cu o cifră de afaceri de aproximativ 5,6 milioane de euro (27,8 mil. lei), în creştere cu peste 2% faţă de anul precedent, arată datele publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.
Tot pe parcursul anului trecut, profitul net al companiei a scăzut cu mai bine de 98%, ajungând astfel la aproape 8.000 de euro (39.400 de lei), de la aproape 700.000 euro (346.000 lei) în 2019, iar numărul de angajaţi a rămas anul trecut la acelaşi nivel înregistrat în 2019, de 100 de persoane. Pe de altă parte, compania românească a început să înregistreze scăderi ale profitului net încă din 2019, când a raportat un minus de peste 65% a profitului net, ajungând de la peste 2 milioane de euro (10 mil. lei) profit net în 2018 – când a avut un plus de peste 250% faţă de anul precedent –, la aproape 700.000 euro (346.000 lei) în 2019. De asemenea, în 2018, în cadrul Gemini CAD Systems lucrau 107 persoane, în 2019 compania a renunţat la şapte angajaţi, iar anul trecut şi-a menţinut numărul de salariaţi la 100 de oameni, conform sursei citate anterior.
În ceea ce priveşte Lectra, compania cu origini în Bordeaux are o istorie de aproape 50 de ani, perioadă în care a devenit liderul mondial în materie de soluţii de înaltă tehnologie (software de proiectare şi dezvoltare a produselor, cât şi hardware, maşini de croit şi servicii conexe) care se adresează mai ales companiilor din industria modei, auto şi cea a mobilei.
Soluţiile Lectra, specifice fiecărui sector de activitate, le oferă clienţilor posibilitatea de a automatiza şi optimiza procesele de concepere, dezvoltare şi producţie. Listată la Bursa Euronext din Paris, compania a ajuns anul trecut la venituri de 236 de milioane de euro. În iunie 2021, au cumpărat compania americană Gerber Technology, cel mai mare competitor. Compania antreprenorială a fost înfiinţată în 1973, de inginerii Jean şi Bernard Etcheparre, iar în prezent acţionariatul acesteia se împarte între Daniel şi André Harari (36%), investitorii instituţionali şi de retail (63%) şi angajaţii companiei (1%).
De-a lungul timpului, a trecut prin mai multe momente esenţiale pentru dezvoltarea businessului, de la vânzarea primului sistem de design computerizat (CAD) pentru industria textilă din lume: în 1976, când avea 10 angajaţi şi vânzări de 0,25 de milioane de euro, până la decizia fraţior Daniel şi André Harari să finanţeze dezvoltarea businessului prin compania de investiţii Compagnie Financière du Scribe şi transformarea acesteia în principalul acţionar al Lectra. Drumul s-a dovedit a nu fi însă mereu lin, ci şi marcat de decizii grele. Fraţii Harari au preluat managementul companiei în 1990. Iniţial, Daniel Harari era managerul companiei, iar fratele său, André Harari, se ocupa de managementul acţiunilor Compagnie Financière du Scribe deţinute în alte companii. Ei au decis să vândă aceste acţiuni şi să fuzioneze cu Lectra; astfel, acţionarii Compagnie Financière du Scribe au devenit proprietarii direcţi ai companiei cu originile în Cestas. „A fost o decizie luată pentru îmbunătăţirea afacerii noastre”, explica Daniel Harari într-un interviu anterior acordat Business MAGAZIN. Între 2005, a fost luată o altă decizie esenţială pentru dezvoltarea companiei.
Concurenţa cu produsele low-cost ale competitorilor internaţionali care şi-au relocat activităţile de producţie în China s-a ascuţit; la fel şi cea reprezentată de competitorii asiatici. Creşterea competitivităţii în contextul unui raport scăzut de schimb dolar/euro, dar şi necesitatea îmbunătăţirii marginilor de profit pentru supravieţuire au adus în discuţie mutarea producţiei din Franţa. „După analizarea tuturor acestor aspecte, am simţit că putem depăşi toate aceste obstacole prin păstrarea centrului de dezvoltare şi cercetare şi a producţiei în Franţa. Uitându-ne astăzi în urmă, a fost alegerea potrivită”, descria Daniel Harari decizia de a păstra producţia Lectra în Cestas, lângă Bordeaux. Spunea că este mândru că a luat această decizie în contextul în care timp de doi ani, la mijlocul anilor 2000, trei dintre colaboratorii Lectra au studiat oportunitatea de mutare parţială sau chiar totală a producţiei şi departamentului de cercetare şi dezvoltare a companiei în China.
Daniel Harari, CEO Lectra: „Industria 4.0 înseamnă că proximitatea este un avantaj; iar România are un astfel de atu, alături de avantajele prezenţei unor unităţi de producţie, atât pentru industria textilă, cât şi pentru mobilă. Are totodată ingineri de calitate şi un cost al muncii rezonabil – dacă nu chiar scăzut. Astfel că, fără îndoială, cred că în viitorul apropiat România ar trebui să crească mai rapid decât majoritatea ţărilor din Europa.”
„Concluzia a fost că o astfel de decizie ne-ar fi ajutat să economisim 28% din costurile noastre. La vremea aceea, scăzusem deja costurile cu 30% din tehnologii, am fi putut să dublăm această valoare. Pentru mine şi fratele meu era de neimaginat ca ADN-ul Lectra să dispară şi să ne despărţim de colaboratorii care şi-au dedicat eforturile şi timpul vreme de 20 de ani acestui proiect.” Următoarea provocare a venit în 2009, în perioada crizei economice, când majoritatea competitorilor au decis să reducă dimensiunea afacerilor. În 2008 şi 2009, criza economică globală afectase toate segmentele de piaţă cărora li se adresează compania. Vânzările anuale stagnaseră la 153 de milioane de euro şi erau mai scăzute cu 23% comparativ cu 2008.
Antreprenorii francezi au decis totuşi, contrar curentului general din industrie, să facă investiţii majore în intervalul 2009-2012 pentru dezvoltarea de noi echipamente tehnologice şi produse software, pentru a fi pregătiţi pentru următoarea etapă din evoluţia companiei. Potrivit lui Harari, una dintre componentele rezultatelor din prezent a fost decizia de a investi anual 9% din venituri în business.În 2017, compania a anunţat o nouă strategie, care se concentrează pe patru trenduri care conturează piaţa Lectra: digitalizarea businessului şi industria 4.0, evoluţia economiei chineze şi impactul milenialilor în calitate de consumatori ţintă pentru industriile lor ţintă. Potrivit celui mai recent raport financiar al Lectra, compania îşi doreşte în continuare să devină un jucător cheie în industria 4.0 în toate sectoarele de piaţă în care este prezentă – iar strategia lansată în 2017 urmează să fie finalizată în 2030. În pofida pandemiei de COVID-19, cele mai multe dintre obiectivele trasate în 2017 rămân neschimbate, potrivit reprezentanţilor companiei.
Potrivit unui interviu acordat Business MAGAZIN la momentul lansării strategiei, Daniel Harari spunea că digitalizarea reprezintă cheia în evolua businessului. „Este o lume diferită, al cărei fundament îl constituie managementul datelor, al informaţiilor; trebuie să ai un volum mare de informaţii despre consumator, despre fabrici, despre produse şi totul trebuie să fie digitalizat, trebuie conectate lucrurile diferite între ele. Sunt noi modele de afacere.” Potrivit lui Harari, una din concluziile la care ei au ajuns analizând aceste evoluţii este că vor exista perdanţi; iar aceasta nu este o chestiune care ţine de mărimea unei companii, ci de strategie. „Excelenţa operaţională va face diferenţa între a câştiga şi a pierde bani; va depinde de cum va fi executată munca, prin prisma digitalizării.” Industria 4.0 se leagă astfel mai ales de modul în care informaţiile sunt transmise de-a lungul unui lanţ de valoare (între diferite echipamente tehnice, între echipamente tehnice şi oameni) şi se traduce prin flexibilitate, prin producţia la timp a unor produse personalizate.
Întrebat de Business MAGAZIN ce loc ocupă ţara noastră în planurile lor, Daniel Harari spunea la acea vreme că piaţa noastră va fi avantajată de tendinţele menţionate. În urma unui parteneriat cu o şcoală de business din Franţa, au făcut un studiu legat de noile trenduri care determină clienţii să se relocheze; au intervievat 20 de CEO germani, 20 de CEO italieni, 20 de CEO francezi. Au aflat că niciunul dintrei ei nu voia să se relocheze în Franţa, Italia sau Germania.
„Viziunea lor este că vor face multisourcing şi modalitatea prin care vor să facă multisourcing este să aloce fiecărei ţări, fiecărui producător, produse pe care ei le dezvoltă cel mai bine. Se creează astfel un fel de shared experience.” În acest context, România are de câştigat. „Industria 4.0 înseamnă că proximitatea este un avantaj; iar România are un astfel de atu, alături de avantajele prezenţei unor unităţi de producţie, atât pentru industria textilă, cât şi pentru mobilă. Are totodată ingineri de calitate şi un cost al muncii rezonabil – dacă nu chiar scăzut. Astfel că, fără îndoială, cred că în viitorul apropiat România ar trebui să crească mai rapid decât majoritatea ţărilor din Europa.” El spune că aici se află companii italiene din fashion; multe branduri high-end din fashion mută în România o parte din producţia pe care o făceau în Asia mai demult la preţuri mai bune, pentru o mai bună conexiune. Daniel Harari spunea că pentru următorii ani au planuri mari legate de producătorii din România şi, prin urmare, lucrează la îmbunătăţirea prezenţei companiei de aici. „Strategia noastră se aliniază cu tendinţele din România: digitalizare, integrarea în lanţurile de producţie digitale globale şi producţia în proximitatea pieţelor ţintă”. Tendinţe setate mai cu seamă de „creşterea cererii generaţiei mileniale care stimulează companiile să ofere produse fast-fashion de calitate, la preţuri accesibile şi personalizat.”