BusinessMagazin

Tag: tranzactie

  • Omul care a instrumentat unul dintre cele mai mari jafuri din lumea cripto iese la lumină: După un an de tăcere de la marea lovitură, o tranzacţie de peste 150 de milioane de dolari a pus comunitatea criptomonedelor pe jar

    Un portofel digital de care este legat unul dintre cele mai grave atacuri cibernetice din istoria industriei cripto a cumpărat monede digitale convenţionale într-o tranzacţie de 150 de milioane de dolari. Este prima dată când la aproape un an de la marea lovitură fondurile furate au fost folosite, scrie Bloomberg.

    Luni, comunitatea cripto a început să observe date din blockchain care arată că banii au fost convertiţi în Ether prin intermediul plaformei financiare Lido.

    Lido este cea mai importantă platformă financiară descentralizată după valoarea criptomonedelor aflate pe platformă. Conform estimărilor valoarea totală a activeleor cripto din interiorul Lido se ridică la nu mai puţin de 8,25 miliarde de dolari.

    Datele semnalează că hackerul care a dat lovitura în februarie a cumpărat Wrapped Staked Ether cu milioanele de dolari, pe care e i-a folosit ca garanţie penru un împrumut de 13 milioane de dolari în stablecoin şi care în final au fost folosiţi pentru a cumpăra mai mult Staked Ether.

    În februarie 2022 hackerii au lovit Wormhole (o plaformă care facilitează transferal de active digitale – n.r) de unde au furat aproximativ 320 de milioane de dolari, acesta fiind unul dintre cele mai mari atacuri cibernetice din universul cripto. Gigantul Jump, unul dintre cei mai mari jucători din industriee şi un susţinător al platformei Wormhole,  s-a ocupat atunci de rambursarea pierderilor.

     

  • Cum am ajuns să mâncăm pâine mexicană. Cine sunt giganţii care au cumpărat liderul panificaţiei din România şi cât au plătit pentru această companie

    O multinaţională mexicană, considerată una dintre cele mai mari afaceri din producţia de panificaţie din lume, cu o cifră de afaceri de 17 miliarde de dolari în 2021, a cumpărat grupul Vel Pitar, liderul pieţei de panificaţie din România. Cine se află în spatele Bimbo, grup ce a plătit 200 de milioane de euro pe o bucăţică de 5% din piaţa pâinii, şi care este legătura dintre noul proprietar al Vel Pitar şi filmele lui Walt Disney?

    Recent, s-a semnat cea mai mare tranzacţie din industria alimentară din România. Grupo Bimbo a preluat producătorul de pâine şi produse de panificaţie Vel Pitar, controlat de fondul de investiţii american Broadhurst, administrat la rândul său de New Century Holdings (NCH Capital). Valoarea tranzacţiei pentru un business de 120 de milioane de euro este estimată la peste 200 de milioane de euro. Cine este Bimbo? Grupo Bimbo a fost fondat în Mexic în 1945 de către Lorenzo Servitje, José T. Mata, Jaime Sendra, Jaime Jorba şi Alfonso Velasco.

    În prezent, este cel mai mare producător de morărit şi panificaţie din lume, cu activităţi în 33 de ţări începând din America şi până în Europa, potrivit datelor de pe site-ul companiei. În 2021, a avut o cifră de afaceri de 17 miliarde de dolari, cu 137.000 de angajaţi la nivel mondial, şi estimările pentru anul 2022 sunt de 19,36 miliarde de dolari de dolari. Grupul Bimbo este listat la bursa din Mexic şi are o capitalizare de piaţă de 21 de miliarde de dolari. Revista Forbes în 2017 a clasat Grupo Bimbo în Forbes Global 2000. Preţul lui Bimbo pe piaţă era atunci de 11,8 miliarde de dolari. Multe dintre rudele fondatorilor, Lorenzo Servitje Sendra, José T. Mata, Jaime Sendra Grimau, Jaime Jorba Sendra şi Alfonso Velasco, sunt încă strâns legate de compania. Familia Servijte a fost forţa motrice în cadrul companiei, iar actualul CEO, Daniel Servitje, este fiul lui Lorenzo Servijte. În plus, mare parte dintre membri ai consiliului sunt rude cu familiile extinse Servijte, Mata sau Sendra, potrivit Seeking Alpha, platformă de analiză financiară şi de date pentru investitori.  De altfel, numele „Bimbo” era o combinaţie de Bambi şi Dumbo, personaje din cele două filme Disney care erau favorite ale Marinelei, fiica lui Lorenzo Servitje. Ea a desenat ursul Bimbo într-o felicitare de Crăciun oferită lui Jaime Jorba. Anita Mata, soţia lui Jaime Sendra, a adăugat căciula, şorţul şi pâinea, iar în cele din urmă Alfonso Velasco a rearanjat faţa la forma sa actuală. Astfel, au apărut Bimbo şi logo-ul cu ursul. Familia Servitje deţinea în 2021, ultimul an pentru care sunt date disponibile, 65,9% din acţiunile Grupo Bimbo, conform Marketscreener, care funcţionează ca o piaţă internaţională de valori şi un site de ştiri financiare. Familia avea o avere în valoare netă estimată la 4,2 miliarde de dolari în 2019, scria Tharawat, revistă internaţională care se concentrează pe afacerile de familie şi pe businessurile antreprenoriale. Printre acţionarii Grupo Bimbo se numără şi BlackRock, cel mai mare manager de active din lume şi cel mai puternic fond de investiţii din lume, condus de miliardarul american Lary Fink, Vanguard, una dintre cele mai mari societăţi de administrare de investiţii la nivel mondial, cu expunere prin prisma fondurilor mutuale, precum ETF-uri, APG, unul dintre cei mai mari investitori de pensii din lume, Charles Schwab Corporation, un gigant care oferă servicii de brokeraj, bancare şi de consiliere, Dimensional Fund Advisors, un fond de investiţii din Texas, şi GBM Administradora de Activos, un fond de investiţii din Mexic, conform Marketscreener. Grupul are 203 fabrici în lume, conform celor mai recente date, şi operează peste 100 de mărci comerciale, printre care se numără Entenmann, Bimbo, Tia Rosa, Marinela, Barcel, Sara Lee, Doamna Baird, Stroehmann, chiflele Ball Park, Oroweat şi Arnold Bread. Bimbo are una dintre cele mai largi reţele de distribuţie din lume, se arată pe propriul site.

    Potrivit companiei de cercetare Global Data, panificaţia este o industrie globală de 561 de miliarde de dolari, iar primele trei companii, Bimbo, Mondelez şi Campbell, controlează doar aproximativ 4%, 3% şi, respectiv, 1%. Aproximativ 92% din industrie este formată din companii mai mici.  În Europa, Bimbo este prezent în ţări precum Franţa, Italia, Spania, Portugalia, Elveţia, Marea Britanie, Rusia şi Ucraina, potrivit datelor de pe site-ul grupului. Aproape 60% din veniturile Grupo Bimbo provin din ţările dezvoltate şi 42% din pieţele emergente, a scris recent Seeking Alpha. El operează una dintre cele mai mare flote de livrări direct în magazin, din lume, care distribuie peste 10.000 de produse repartizate în zece categorii de produse de patiserie de bază vândute prin cel puţin şase canale diferite de distribuţie, conform aceleaşi surse. Anul trecut, după izbucnirea războiului ruso-ucrainean, Grupo Bimbo a suspendat temporar operaţiunile în fabricile sale din Dnipro (Ucraina) şi din Rusia, potrivit presei străine. Mai mult, recent a avut loc un atac rusesc cu rachete în Dnipro. Sursele ZF spun că în acest context dificil, Bimbo a făcut mişcarea achiziţiei Vel Pitar pentru a-şi muta o parte din operaţiuni şi a-şi menţine în continuare prezenţa în Europa de Est. În plus, prin achiziţia de către grupul Bimbo a Vel Pitar se creează un pol mexican în industria alimentară din România, după ce în 2017 grupul mexican Sigma Alimentos a cumpărat Caroli Foods Group, lider de piaţă în România în industria produselor din carne ambalate la acel moment. Sigma este unul dintre principalii jucători la nivel mondial în industria alimentară refrigerată, cu prezenţă în 18 ţări, 44.000 de angajaţi şi cu venituri de 6,9 miliarde de dolari în 2021.Tranzacţia dintre Bimbo şi Vel Pitar este cea mai mare din industria alimentară din România până în prezent. O valoare similară, circa 200 de milioane de euro, a mai primit însă Constantin Duluţe în 2018, dar el a vândut pământ. Mai exact, arabii de la Al Dahra au preluat Agricost, cea mai mare fermă de cereale din România după suprafaţa cultivată. Însă, pentru Grupo Bimbo valoarea tranzacţiei din România este similară cu valoarea investiţiei într-o fabrică de la zero în America. La sfârşitul anului 2022, guvernatorul Brian P. Kemp din Georgia a anunţat că Grupo Bimbo va investi peste 200 de milioane de dolari pentru a construi a doua unitate de producţie în Valdosta, potrivit georgia.org, Departamentul de Dezvoltare Economică din Georgia, unul din statele sudice ale Statelor Unite ale Americii. Tot pe la finele anului 2022 a fost anunţată investiţia într-o fabrică de 431 de milioane de dolari în Ohio, potrivit publicaţiei Food Dive.

     

    Cine este Vel Pitar, liderul pieţei de pâine şi produse de panificaţie din România?

    În 2022, Vel Pitar a fost lider al vânzărilor de pâine, cu o cotă de piaţă de 5,2%, în uşoară creştere de la 5% în 2021, conform datelor oferite de Euromonitor International la solicitarea ZF. Rezultatele vin după doar două decenii de existenţă în cea mai mare piaţă din industria alimentară, a pâinii, ca urmare a unor investiţii de zeci de milioane de euro şi a extinderii prin achiziţii de noi fabrici, făcute de Broadhurst. Compania deţine zece fabrici în principale ale ţării şi anume în Cluj-Napoca, Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea, Piteşti, Braşov, Giurgiu, Iaşi, Tecuci (jud. Galaţi), Pantelimon (jud. Ilfov) şi Chitila (jud. Ilfov), conform datelor oferite de reprezentanţii companiei. Anterior a mai avut o fabrică la Balş (jud. Olt) şi una în cartierul Berceni din Bucureşti, dar le-a închis. De altfel, înainte de criza din 2008-2009, Vel Pitar mai avea o reţea de magazine proprii, peste 100, la care a renunţat.

    Vânzările anuale de pâine din România sar de 10 miliarde de lei (circa 2 mil. euro), iar pe următoarele poziţii în topul celor mai mari companii care comercializează pâine în funcţie de cota de piaţă se află Dobrogea Grup (1,7% în 2022) şi Boromir Ind (0,8% în 2022), ambele deţinute de antreprenori români. În sectorul de panificaţie activează peste 6.500 de companii, iar în cel de morărit peste 700 de companii, care au generat o cifră de afaceri totală de 10 miliarde de lei (2 miliarde de euro) în 2021, conform datelor de la Registrul Comerţului. Însă, cu toate că există o concurenţă acerbă în sectorul panificaţiei, Vel Pitar are în portofoliu trei din cinci cele mai vândute branduri de pâine din România şi anume Vel Pitar, Grâu Întreg şi Deplina, produsele de panificaţie ajungând zilnic în peste 7.000 de magazine atât din comerţul tradiţional, cât şi din cel modern. De asemenea, compania mai are în portofoliu produse precum, Chef Gourmand, Sylvester Graham, Maya, batoanele Doi Fraţi, sărăţele şi alte produse de panificaţie şi de patiserie. 

    Astfel, se observă şi o scădere a numărului de angajaţi, numai în ultimii zece ani micşorându-se cu 800 de persoane, până la 1.900. Cea mai mare fabrică a Vel Pitar, singura investiţie de la zero a grupului, este situată în Chitila şi a fost realizată după o investiţie de peste 11 milioane de euro. De asemenea, în 2021, Vel Pitar a anunţat investiţii ample, de 43 mil. lei (circa 9 mil. euro) în tehnologii care să permită fabricarea unor produse care să aibă un termen mare de valabilitate, fără E-uri sau fără conservanţi, urmând noile trenduri din piaţă. În 2021, Vel Pitar a ajuns la o cifră de afaceri de 586 de milioane de lei în 2021 (circa 120 mil. euro), în creştere cu 5% faţă de anul precedent, şi un profit net de 68,5 milioane de lei (14 mil. euro), în scădere cu 11% faţă de anul anterior, conform calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul de Finanţe. La nivelul profitabilităţii, 2020 a fost cel mai bun an din istoria companiei, potrivit aceleaşi surse. Numai în ultimii zece ani, Vel Pitar şi-a dublat veniturile şi a ajuns la o marjă de profit de peste 10%. Originile Vel Pitar sunt din 1999, când fondul american de investiţii Broadhurst Investment a cumpărat două dintre cele mai importante companii româneşti din industria panificaţiei (Mopariv din Vâlcea şi Berceni din Bucureşti). La acel moment, fondul Broadhurst era cel mai important investitor pe piaţa românească de capital şi în următorii ani a efectuat achiziţii multiple.  Compania Vel Pitar a fost înfiinţată în 2001 prin fuziunea mai multor fabrici de pâine (Mopariv din Vâlcea, Panegrano din Cluj, Berceni din Bucuresti, Granpan din Tecuci şi Spicul Arges). Broadhurst era acţionar majoritar, iar în 2003, fondul american de investiţii a plătit 1,1 mil. dolari pe primele acţiuni ale Vel Pitar, care era un business regional, cu intenţia ca Vel Pitar să devină o marcă naţională de pâine. Broadhurst a cumpărat şi a vândut mai multe companii de-a lungul anilor, sub conducerea lui Siminel Andrei, un inginer de la Dacia care apoi a trecut şi pe la BNR, a cumpărat la privatizare întreprinderile care deţineau spaţii comerciale, de genul Romarta sau celebrele magazine universale din mijlocul oraşelor, plus fabricile comuniste cu terenurile aferente.Reprezentanţii NCH Capital spuneau că vânzarea Vel Pitar reprezintă al 27-lea exit mare din companiile deţinute, la care se adaugă 873 de tranzacţii de exit mai mici, dar de peste 50.000 de euro fiecare. În prezent mai deţine, printre alte active, Libra Bank şi Tradeville, unul dintre cei mai mari brokeri de pe bursă. De asemenea, va rămâne pe plan local în industria de morărit cu compania Şapte Spice, pe care o deţine, conform surselor ZF. Compania Şapte Spice a fost înfiinţată în 2007, prin desprinderea diviziei de morărit din cadrul grupului Vel Pitar, liderul pieţei de morărit şi panificaţie. Ea are patru mori în România, una în Iaşi, una în Braşov, una în Târgu Jiu şi una în Râmnicu Vâlcea, care au o capacitate anuală totală de măciniş de peste 200.000 de tone. Moara din Râmnicu Vâlcea, o investiţie de 20 de milioane de lei, a fost finalizată în 2020, mare parte din sumă fiind cofinanţare europeană.În 2021, compania Şapte Spice a avut o cifră de afaceri cifră de afaceri de circa 65 mil. euro, în creştere cu 25% faţă de anul trecut, având peste 350 de angajaţi. Compania estima la mijlocul anului trecut o cifră de afaceri de 80 mil. euro pentru 2022, în creştere cu 25% faţă de anul 2021, conform datelor oferite pentru ZF. În portofoliul companiei se găsesc brandurile de făină 7 Spice, Ducesa, Principesa, Domniţa, Regina sau Contesa, cât şi mixuri, premixuri, ameliatori sau ingrediente precum griş de grâu sau tărâţe de grâu.

  • Liderul pieţei locale de morărit şi panificaţie din România, a fost vândut. De acum vom consuma pâine mexicană

    Fondul american de investiţii Broadhurst / NCH a vândut grupului mexican Bimbo afacera Vel Pitar, cel mai mare producător de morărit si panificaţie din România, au declarat pentru ZF surse de pe piaţă.

    Tranzacţia de vânzare a afacerii Vel Pitar, cel mai mare producător de morărit si panificaţie din România, către grupul mexican Bimbo a fost parafată, au menţionat sursele citate.

    Conform estimărilor, valoarea tranzacţiei se aproprie sau depăşeşte 200 de milioane de euro.

    Grupul Vel Pitar cu 12 fabrici şi care deţine 15% din piaţa de morărit şi 9% din piaţa de panificaţie este la vânzare de mai mulţi ani.

    Vel Pitar a raportat pentru 2021 afaceri de 586 de milioane (120 de milioane de euro) de lei cu un profit net de 68 milioane de lei (13 milioane de euro)

    Grupul Vel Pitar a avut o istorie destul de zbuciumată, el fiind format prin fuziunea mai multor companii din segmentul de morărit şi panificaţie, intenţia grupului Broadhurst / NCH fiind de vânzare a afacerii.

    Grupul Bimbo este cel mai mare producător de morărirt şi panificaţie din lume, prezent în 33 de şări ăncepând din Ameria până îânEuropa, cu vânzări anuale de 15 miliiarde de dolar şi 137.000 de angajaţi.

    Grupul Bimbo care are o istorie de 77 de ani a pornit din Mexico City şi este listat la bursa din Mexic, având o capitalizare de 21 de miliarde de doalri.

    Broadhurst / NCH este unul dintre cele mai vechi fonduri de investiţii  din România cu o istorie care începe în anii ‘90, odată cu procesele de privatizare a întreprinderilor comuniste şi lansarea bursei de la Bucureşti. La un moment dat investiţiile depăşiseră 300 de milioane de dolari în primul deceniu.

    Dea lungul celor de aproape 3 decenii grupul american condus de Siminel Andrei, un inginer de la Dacia care apoi a trecut şi pe la BNR, a cumpărat la privatizare întreprinderile care deţineau spaţii comerciale, de genul Romarta sau celebrele magazine universale din mijlocul oraşelor, plus fabricile comuniste cu terenurile aferente.

    Foto: Siminel Andrei

    După ce o bună parte din fabrici au fost date jos, terenurile au devenit extrem de valoroase după intrarea României în Uniunea Europeană şi mai ales în ultimul deceniu.

    Spre exemplu, magazinul Ikea din Pallady este construit pe terenul unei foste fabrici cumpărate de fondul de investiţii şi date jos.

    Mall-ul AFI din Cotroceni, plus birourile şi partea rezidenţială din spate au dfost făcute pe terenul unei fabrici – UMEB cumpărate de fond şi date jos.

    Broadhurst mai deţine în acest moment, printre alte active, Libra Bank şi Tradeville unul dintre cei mai mari brokeri de pe bursă.

     

  • Bursa poloneză achiziţionează o participaţie majoritară în cadrul celei armene

    Bursa din Varşovia a finalizat achiziţia unei participaţii de 65,03% în cadrul bursei din Armenia, scrie The First News.

    WSE a plătit 5,5 milioane de zloţi (1,17 milioane de euro) ca primă tranşă pentru tranzacţia evaluată la 9,6 milioane de zloţi (2,05 milioane de euro). Pe bursa din Armenia sunt listate în prezent 12 companii.

  • Noua zonă imobiliară fierbinte din Bucureşti. Investitorii se bat să arunce cu milioane

    SIF SPV TWO SA, parte a Grupului SIF Banat-Crişana, a devenit proprie­ta­rul terenului, potrivit CITR. Contestaţiile au fost respinse de Tribunalul Bucureşti şi contractul a fost semnat.

    Tabogo Property, companie deţi­nută de investitorul canadian Michael Topolinski, a depus în data de 23 mai 2022 la Bucureşti o contestaţie împo­triva licitaţiei adjudecate de SIF Banat-Crişana cu o săptămână înainte pentru Fabrica de ţigări Belvedere, la suma de 33,59 milioane de euro.

    Proprietatea aferentă fostei fabrici de industrializare a tutunului este loca­lizată în zona centru-vest a Capitalei, care cuprinde perimetrul Orhideea – Pasajul Basarab şi împrejurimile staţii­lor de metrou Grozăveşti, Petrache Poenaru şi Politehnica. Anterior, pro­prietatea s-a aflat în patrimoniul societăţii Interagro SA controlată de Ioan Neculaie, societate aflată în reorganizare.

    Terenul aferent fostei fabrici „Tu­tunul românesc“ situat în Bulevardul Regiei nr. 2, în suprafaţă de 62.491mp a fost tranzacţionat în luna mai 2022, în cadrul licitaţiei publice organizate de CITR, pentru suma de 33,59 mili­oane de euro sau 537 euro/mp.

    Prin urmare, tranzacţia a fost fi­nalizată în data de 12 decembrie 2022, când contractul a fost semnat şi astfel SIF SPV TWO SA a devenit proprie­tarul terenului. Această tranzacţie ges­tionată de echipa CITR este cea mai mare tranzacţie cu terenuri din Bu­cureşti din ultimii ani şi totodată una dintre cele mai mari tranzacţii în in­solvenţă de anul acesta.

    Tranzacţia este una dintre cele mai mari care implică terenuri din Bu­cureşti în ultimii ani şi va „debloca“ ultimul mare lot din zona Grozăveşti, una dintre cele mai fierbinţi zone ale Ca­pitalei. Terenul este amplasat vizavi de cel al lui Ion Ţiriac, unde miliar­da­rul deja a demarat procedura pentru construirea unui proiect rezidenţial.

    Aceasta este a doua mare fostă platformă industrială vândută în ulti­mul an după ce în decembrie 2021 cei de la Speedwell anunţau achiziţia platformei Griro din Capitală.

    Zona Grozăveşti din Bucureşti atrage tot mai multe proiecte rezidenţiale, fiind atât în proximitatea zonei de birouri de la Orhideea, cât şi pe un drum ce urmează a fi modernizat şi care va fi extins atât până în centura actuală a Capitalei cât şi spre viitoarea A0 printr-un drum radial care va avea statut de drum expres.

    Dincolo de teren, pe lotul respectiv sunt mai multe construcţii încadrate la monumente istorice. Potrivit CITR, din totalul suprafeţei, 42.568 mp de teren poate fi curăţat, în timp ce 19.923 mp reprezintă teren ocupat de monumente istorice care nu pot fi demolate.

    Pe terenul de 6,2 hectare efectiv se poate construi pe o suprafaţă de patru hectare, iar luând în calcul o înălţime medie de opt etaje, un dezvoltator ar putea livra până la 180.000 de metri pătraţi suprafaţă construită, un proiect ce ar putea fi evaluat la circa 400 mil. euro. Având în vedere dimensiunile terenului, acolo ar putea fi dezvoltat un proiect imobiliar mixt, care să includă atât birouri, cât şi rezidenţial. În plus, şi Ion Ţiriac, care deţine terenul de la Ascensorul, vizavi de Tutunul Românesc, are în plan dezvoltarea unui proiect rezidenţial.

    În ultimii cinci ani zona Orhideea a înregistrat o creştere explozivă – a fost finalizat proiectul Business Garden Bucharest de 43.000 mp, Forte a finalizat clădirile The Bridge I, II şi III – cele trei fiind deja cumpărate de Dedeman, iar CA Immo a dezvoltat proiectul Orhideea Towers Ð deţinut acum tot de Pavăl Holding. Tot în aceeaşi zonă cehii de la PPF au cumpărat un teren pentru construcţia unei clădiri de birouri lângă pasajul Basarab.

    Interagro a fost desemnată la începutul anului 2000 câştigătoarea licitaţiei de privatizare a Societăţii Naţionale Tutunul Românesc organizată de Ministerul Agriculturii, dar în urma unui litigiu, compania de ţigarete a revenit în proprietatea statului, iar procesul deprivatizare a fost reluat. În 2004, compania CTS a cumpărat pachetul majoritar al GalaxyTobacco, Interagro rămânând cu sub 1% din acţiuni. În urma unor majorări de Capital, Ioan Niculae a preluat ulterior compania de tutun.

  • BREAKING. Fondul Proprietatea vrea să vândă fulger deţinerea de 3% la OMV Petrom, într-o tranzacţie de aproape 830 mil. lei

    Franklin Templeton International, administratorul Fondului Proprietatea (simbol bursier FP), a anunţat la bursa locală demararea unei oferte de plasament privat accelerat privind întreaga sa deţinere la OMV Petrom (SNP), singurul producător local de petrol şi gaze.

    În T3/2022, Fondul şi-a redus uşor participaţia prin vânzarea a aproximativ 40 de milioane de unităţi direct prin intermediul Bursei de Valori Bucureşti, în urma unor tranzacţii în valoare de aproximativ 20 de milioane de lei, potrivit calculelor efectuate de ZF, bazate pe un preţ mediu de 0,47 lei pe unitate. Astfel, deţinerea a fost diminuată de la 2,98% la 2,9%.

    Conform unui document publicat astăzi la BVB, FP vrea să vândă cele 1,77 miliarde de acţiuni pe care le deţine la cea mai mare companie listată la bursa românească. Luând în calcul preţul şedinţei de tranzacţionare de marţi, 0,4654 lei pe acţiune, tranzacţia ar ajunge la 827 milioane de lei.

    Participaţia la OMV Petrom este a doua cea mai mare a Fondului după deţinerea de 20% la Hidroelectrica, evaluată la circa 12 miliarde de lei.

    „Erste Group Bank si Swiss Capital vor acţiona în calitate de joint global coordinators şi joint bookrunners, iar Banca Comercială Română şi Auerbach Grayson and Company vor acţiona în calitate de joint bookrunners în cadrul tranzacţiei. Sub rezerva plasării tuturor acţiunilor Petrom în plasamentul privat accelerat şi a decontării aferente a tranzacţiei, Fondul nu va mai deţine acţiuni la Petrom. Petrom nu va incasa nicio sumă de bani în urma tranzacţiei”, se arată în raportul de la Bursă.

    Rezultatele tranzacţiei vor fi anunţate în cel mai scurt timp după finalizarea procesului de plasament. Perioada de timp până la închiderea procesului de plasament, stabilirea preţului şi alocările rămân la libera alegere a Fondului şi a părţilor care acţionează în calitate de bookrunner.

    În ceea ce priveşte tranzacţiile realizate în T3, ZF i-a solicitat Fondului un punct de vedere cu privire la deţinerile la OMV Petrom şi când au avut loc, mai exact, vânzările. FP a răspuns că nu poate argumenta pe marginea acestui subiect, dat fiind faptul că OMV Petrom este societate listată.

    OMV Petrom şi-a triplat vânzările la 44 de miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, în vreme ce profitul net a urcat de cinci ori la 9,2 miliarde de lei. Doar în T3/2022, grupul a avut vânzări de 19 miliarde de lei şi un rezultat net de 4,5 miliarde de lei.

    Cu un avans de 0,6% al acţiunilor în 2022, pe tranzacţii de 2,4 miliarde de lei, compania are o valoare de piaţă de circa 29 de miliarde de lei, arată datele BVB. În prezent, acţiunile SNP sunt cele mai subevaluate din indicele BET, cu un indicator PER (price/earnings ratio) de 2,7x.

    Acţiunile FP au plus 0,3% de la începutul anului, pe un rulaj de 2,2 miliarde de lei. Fondul valorează 12,4 miliarde de lei şi este deţinut în proporţie de 10,9% de Fondul de Pensii Administrat Privat NN/NN Pensii, respectiv 14,1% de The Bank of New York Mellon.

     

     

  • Cât a fost cea mai mare tranzacţie realizată până acum de o companie antreprenorială românească din IT: Grupul american GlobalLogic va plăti 240 mil.euro pentru Fortech Cluj

    Surpriza finalului de an pe piaţa de IT din România, dar şi pe piaţa M&A locală, a fost tranzacţia prin care GlobalLogic a cumpărat Fortech Cluj, o companie antreprenorială românească de servicii IT. Surpriza cea mai mare este însă valoarea tranzacţiei. Conform unor surse ZF din piaţa de tehnologie, grupul american va plăti 240 milioane euro în două faze: 160 milioane euro imediat, iar 80 milioane euro dacă firma din Cluj îşi va îndeplini anumite ţinte în următorii 2 ani. 

    În anunţul oficial cele două părţi nu au dorit să dezvăluie valoarea tranzacţiei şi nici structura ei.  

    Fortech este o companie care furnizează servicii IT pentru clienţi globali, de altfel, acesta fiind şi principalul activ al firmei, respectiv portofoliul de clienţi, de multinaţionale, care au contracte pe termen lung.

    GlobalLogic a tatonat terenul cu mai multe firme din România, dar în final a accelerat procesul cu Fortechj. Compania din Cluj a fost fondată de Călin Văduva, iar acum mai sunt încă şase acţionari, conform surselor ZF.

    Valorea tranzacţiei este foarte mare pentru piaţa românească şi constituie o surpriză.

    Pe fondul deficitului extraordinar de programtori şi IT-işti la nivel global, marile firme se uită în toată lumea după companii locale care au un portofoliu bun de clienţi şi un  număr mare de IT-işti.

    Fortech are 1100 angajaţi, ceea ce a însemnat un activ extrem de important în tranzacţie.

     

  • Breaking News: Cea mai mare tranzacţie cu acţiuni Fondul Proprietatea din istoria Bursei de Valori Bucureşti: 3% din Fond au schimbat pe 2 decembrie acţionarii într-o tranzacţie mamut de 336 mil. lei

    S-au activat marii investitori la Fondul Proprietatea (FP), în contextul în care vineri la ora 15:00 în sistemul Bursei de Valori Bucureşti a fost înregistrată o tranzacţie mamut pe piaţa DEALS cu 175,2 milioane de acţiuni în valoare de 336 de milioane de lei. Preţul la care s-a realizat tranzacţia a fost cel din piaţă, de 1,92 de lei pe unitate.

    Potrivit datelor ZF agregate din platformele brokerilor, aceasta este cea mai mare tranzacţie specială cu acţiuni FP de când Fondul a fost listat la Bucureşti, adică din 2011 încoace. Pachetul reprezintă puţin peste 2,8% din numărul total de acţiuni ale Fondului.

    Până la acest moment încă nu au fost raportaţi nici cumpărătorii şi nici vânzătorii, dar „suspecţii” de serviciu ar fi fondurile de pensii private Pilon II, dată fiind deţinerea semnificativă de 30% cumulat sau fondurile americane Silver Point Capital, care au 8,8% din drepturile de vot.

    O astfel de tranzacţie vine la două săptămâni după ce acţionarii FP au votat listarea Hidroelectrica doar la Bursa de Valori Bucureşti. Potrivit informaţiilor ZF, fondurile Pilon II şi Ministerul Finanţelor au votat ca „perla” energiei româneşti să vină doar la Bucureşti.

    Fondul Proprietatea deţine 19,94% din capitalul social al Hidroelectrica, cea mai profitabilă companie de stat. Sumele de bani rezultate în urma vânzării parţiale sau integrale a pachetului de acţiuni în oferta publică secundară aşteptată la începutul anului următor, vor fi distribuite acţionarilor sub formă de dividende speciale în termen de trei luni de la încasare, ca urmare a propunerii Finanţelor aprobată de acţionari.

    Fondul Proprietatea a încheiat primele nouă luni din 2022 cu un profit net de 3,5 miliarde de lei, în urcare cu 13,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2021, conform calculelor realizate de ZF pe baza datelor din raportul financiar trimestrial publicat la BVB.

    „Cea mai mare contribuţie la profitul înregistrat în primele nouă luni ale anului 2022 au avut-o câştigul net din participaţii la valoarea justă prin profit sau pierdere în valoare de 2.565,8 milioane Lei (generat în principal de actualizarea evaluării Hidroelectrica SA) şi venitul brut din dividende de la companiile din portofoliu în valoare de 934,9 milioane Lei”, notează compania în raport.

    În T3/2022, Fondul a înregistrat o pierdere nerealizată de 619,5 milioane de lei, în principal ca urmare a actualizării evaluării anumitor participaţii nelistate din portofoliu în septembrie 2022.

    FP are 11,7 miliarde de lei capitalizare, iar între acţionari se găsesc The Bank of New York Mellon (14,1%) şi Fondul de Pensii Administrat Privat NN Pensii (10,9%). Acţiunile FP înregistrează o scădere de 4,8% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 1,8 miliarde de lei, arată datele BVB.

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, a terminat primele nouă luni ale anului cu un profit net 3,5 mld. lei, cu 37% mai mare faţă de cel din perioada similară a anului trecut, la venituri de 6,8 miliarde de lei, cu 47% mai mari, arată datele publicate într-un raport al Fondului Proprietatea, acţionar minoritar al companiei.

     

  • Piaţa crypto se zguduie după tranzacţia surpriză prin care platforma de exchange FTX acceptă să fie preluată de Binance. BTC scade cu aproape 12%, Ethereum cu peste 17%. Capitalizarea totală a pieţei a scăzut cu 12% în 24 de ore

    Piaţa crypto reacţionează negativ la tranzacţia neaşteptată prin care Binance, cea mai mare platformă de exchange din lume, va prelua FTX, unul dintre cei mai mari competitori ai săi, iar capitalizarea întregii pieţe crypto se situează la 907 miliarde de dolari, în scădere cu mai bine de 12% în ultimele 24 de ore, conform datelor colectate de pe platforma CoinMarketCap, care realizează o medie a cotaţiilor de pe mai multe platforme de exchange.

    Investitorii au început să întrevadă o criză de lichiditate în cazul exchange-ului FTX şi al companiei-soră Alameda Research, după ce CoinDesk a relatat săptămâna trecută pe acest subiect. Compania de exchange FTX a obţinut în 2022 o evaluare de 32 de miliarde de dolari.

    Piaţa crypto a reacţionat, iar Bitcoin (BTC) înregistrează o scădere de aproape 12%, în timp ce Ethereum (ETH) a scăzut cu peste 17%, în ceea ce se conturează drept un declin general la nivelul pieţei.

    Detaliile tranzacţiei nu au fost încă dezvăluite, însă Sam Bankman-Fried, fondatorul FTX, a clarificat că aceasta nu se referă şi la entităţile FTX US, respectiv Binance US, care sunt companii separate.

    „În această după-amiază FTX ne-a cerut ajutorul. Este vorba despre o criză semnificativă de lichiditate. Pentru a proteja utilizatorii, am semnat o scrisoare de intenţie pentru a prelua integral FTX.com şi pentru a ajuta la depăşirea crizei de lichiditate. Vom derula procesul de due diligence în următoarele zile”, a scris Changpeng Zhao, CEO-ul Binance, într-o postare pe Twitter.

    La acest moment problema pare să fie plecat de la faptul că firma de trading Alameda Research avea un portofoliu prea puţin lichid, format în mare parte din deţineri masive pe criptomoneda FTT, care este moneda nativă a din exchange-ul FTX, ambele companii fiind deţinute de Sam Bankman-Fried.

    O parte din investitori au înţeles din această poveste că finanţele companiei de trading Alameda nu sunt atât de solide pe cât se crede, ceea ce ar putea însemna că nici situaţia financiară a exchange-ului FTX nu este suficient de stabilă.

    Presiunea asupra FTX a fost înteţită chiar de mutările lui Changpeng Zhao, cel care acum apare ca salvator în această situaţie. Duminică, şeful Binance a anunţat că intenţionează să vândă deţinerile companiei în moneda FTT.

    „Lichidarea poziţiilor de FTT ţine doar de managementul riscului, după lecţiile învăţate în cazul LUNA. (…) Am oferit sprijin înainte, dar nu vom pretinde că ne iubim după divorţ. Nu suntem împotriva nimănui, dar nu vom susţine oameni care fac lobby împotriva altor jucători din industrie pe la spatele lor”, a anunţat Changpeng Zhao, într-o postare pe Twitter.

    Decizia şefului Binance a pus şi mai multă presiune pe preţul FTT, care a continuat să scadă. Ca răspuns, Caroline Ellison, CEO-ul Alameda, a anunţat duminică decizia companiei de a cumpăra deţinerile de FTT ale Binance la preţul de 22 de dolari per monedă, într-o încercare de a opri declinul preţului.

    Situaţia a devenit însă mai tensionată marţi dimineaţă, în contextul în care o parte din clienţii FTX au încercat să îşi retragă fondurile şi au reclamat dificultăţi în acest sens.

  • Elon Musk le-a transmis bancherilor că plănuieşte să încheie achiziţia Twitter până vineri

    Elon Musk a anunţat luni că va încheia achiziţia Twitter Inc. până vineri, în cadrul unei conferinţe video cu bancherii care ajută la finanţarea tranzacţiei, potrivit unor persoane care cunosc problema, scrie Bloomberg.

    Băncile, care oferă finanţare prin datorii de 13 miliarde de dolari, au terminat de întocmit contractul final de credit şi sunt în proces de semnare a documentelor, unul dintre ultimii paşi înainte de a trimite efectiv numerarul către patronul Tesla.

    Acţiunile Twitter au ajuns până la 53,18 USD, aproape de preţul de achiziţie al lui Musk de 54,20 USD.

    Creditorii de pe Wall Street, conduşi de Morgan Stanley, se pregăteau deja în ultimele săptămâni să finanţeze datoria, a raportat anterior Bloomberg. Dar nimic nu este sigur cu Musk, miliardarul care cu doar câteva săptămâni în urmă căuta să renunţe la înţelegere. Aceste ultime evoluţii sugerează că tranzacţia se va încheia, cel mai probabil, până la termenul limită de 28 octombrie stabilit de instanţă.

    Într-o tranzacţie normală de cumpărare, băncile, noul proprietar şi conducerea companiei s-ar reuni cu investitorii pentru a vinde datoria şi a prezenta afacerea. Dar scrisoarea iniţială de angajament pentru datorii prevedea că partea lui Musk va ajuta până la 30 de zile după închidere şi că Musk va participa cel mult două ore la orice întâlnire cu investitorii.

    Băncile se confruntă cu o serie de pierderi de aproximativ 500 de milioane de dolari din tranzacţie — durere care ar fi realizată odată ce datoria este vândută investitorilor instituţionali. Costul mediu al împrumuturilor a crescut în acest an odată cu accelerarea inflaţiei, cu sporirea temerilor legate de recesiune şi cu demararea turbulenţelor geopolitice, cu mult peste rata maximă a dobânzii de 11,75% pe care băncile i-au promis-o lui Musk pentru cea mai riscantă tranşă a datoriei. Obligaţiunile nedorite cu rating Triple-C se tranzacţionează la aproximativ 15,8% în medie, potrivit datelor indicelui Bloomberg.

    Băncile de pe Wall Street au fost deja nevoite să folosească aproximativ 30 de miliarde de dolari din banii lor în acest an pentru a finanţa împrumuturile pentru achiziţii şi cumpărări pe care nu le-au putut transfera investitorilor. Suma s-ar ridica la peste 40 de miliarde de dolari odată ce băncile finanţează acordul Twitter vineri, aşa cum era de aşteptat.

    Preţul total de achiziţie al Twitter este de 44 de miliarde de dolari. Băncile s-au angajat să ofere finanţarea datoriei în aprilie — când apetitul investitorilor pentru activele riscante era mai puternic.