Tag: training

  • Reportaj: Două zile în Ţara Bârsei: pâine cu cartofi, 
fortificaţii şi mofetă

    ADRIANA SOHOLODEANU este călător pasionat, gastronom în training şi antreprenor, proprietar al boutique-ului online de deserturi şi cadouri www.biscuit.ro


    Ţara Bârsei. Repetă. Silabiseşte. Rostit şoptit, toponimul ascunde parcă o poveste – Ţara Bârsei ar putea fi tărâmul de basm, locul în care pasc oiŢe bârsane babane în bâzâit de bărzăuni bezmetici. Sau nu.

    Semnele de circulaţie, cu denumiri în două limbi, română scurtă familiară, maghiară lungă, plină de consoane, ajută şi ele, la fel şi peisajul, dacă nu ideea de poveste atunci măcar cea de vacanţă, ceea ce este, în definitiv, totuna.
    Dacă te găseşti pe drumul ce duce din Braşov spre Covasna la ceasul înserării, în iarnă, semnul care te anunţă că intri în Ţara Bârsei îţi deschide tăcut uşa către alt tărâm. Este pustiu cât vezi cu ochii şi doar târziu în noapte se aprind mici lumini la orizont. Case nu se văd şi o porţiune de drum nu e decât un gol alb vârstat în negru cu ecou purtat repetat de stâlpii de electricitate.

    Căprioare pasc absente pe câmpuri goale de cartofi în timp ce maşina pare că stă pe loc, într-un decor liniar şi repetitiv.

    După kilometri fără sfârşit peisajul se populează. Apar garduri, case se înşiră după ele, pun de un sat, apoi de altul, arhitectura e înca regăţeană, oamenii-s puţini, bisericile catolice.

    Şi apoi, bang! Fără nicio pregătire, intri pe nesimţite cu viteză în Santioanluca / Szentivlaborfalva, satul pe drumul căruia stau grătare de kurtoskalacs şi pâini cât roata carului. Una din cinci case învârte la stradă frigărui cu cozonac săsesc şi vinde la lumina chioară pâine cu cartof. Ireal şi delicios în egală măsură; reţete simple şi vechi care-şi păstrează gustul şi povestea şi o săptămână mai târziu, transplantate în oraşe pline de beton şi efemer.

    În Covasna, toponim românesc de origine slavă ce denumeşte valea ce curge prin locurile unde se prelucrează laptele, treci prin Ghid-falău şi Micfalău, Bicfalău şi Tufalău, sate româneşti cu nume maghiare sau invers.

    Nu trece mult şi ajungi în oraş. Covasna pe înserat, ca şi pe lumină de altfel, nu pare generoasă cu turistul de iarnă. Cel de vară însă ar putea ajunge la cetatea dacică, la platformă sau în Valea Zânelor, adică acasă la Ileana Cosânzeana şi loc de celebrat Nedeia mocănea-scă, sărbătoare tradiţională a oierilor din zonă.

    Pe de altă parte, cetatea ar fi după mulţi locul în care s-a retras să moară Decebal, construcţie care, după arheologi, ar fi una din cele mai mari din afara Orăştiei. Cel de-al treilea obiectiv turistic este planul înclinat dintre Covasna şi Comandău, folosit în 1890 pen-tru transportul buştenilor prin contrabalansarea a două vagoane, unul gol altul plin, aflate la capete opuse şi exploatând forţa gravita-ţională şi diferenţa de nivel de 300 de metri. Lucrarea genial-inginerească este printre puţinele din Europa de acest gen.

     

    Vizitatorul de iarnă se mulţumeşte cu Groapa Dracului, un puţ cu noroi leneş şi bolborositor, aflat chiar în parcul din centru. Erup-ţiile bulelor, în fapt degajări puternice de bioxid de carbon, au fost cândva spectaculoase; astăzi seamănă mai mult cu o supă clo-cotind la foc mic.

    Zona este cunoscută unui tip special de turist, cuprins în categoria balneo. La nici patruzeci de ani eşti încă suficient de tânăr pen-tru a te putea amuza ideea de mers la băi şi destul de bătrân pentru ca un concediu balneo să îţi amintească de epoca dinainte de ’89.

    O zi la baza de tratament din cadrul hotelului înseamnă înainte de toate un halat moale de baie. Vei locui în el mai toată ziua, între şedinţele de TENS, ultrasunete, băi carbogazoase şi masaje acvatice.

    Programul zilei este stabilit de medicul rezident, în baza unei discuţii-consultaţii, în urma căreia rezultă o fişă cu care asistenta asignată te însoţeşte şi îndrumă. Iarna sunt puţini amatori, dar vara se perindă prin bază până la 500 de oameni pe zi, pacienţi veniţi să trateze în principal boli ale aparatului cardiovascular.

    Punctul forte al mersului la băi este mofeta, un gaz (dioxid de carbon) care aici iese din pământ cu o puritate de 98%, comparabilă doar cu o zonă din Japonia. Baia de gaz se face după un program strict, cu pauze şi timpi respectaţi cu rigoare. Pacienţii stau pe trep-tele unui fel de amfiteatru din lemn în picioare, nemişcaţi. Urmăresc în paralel acele ceasului de pe perete şi furnicăturile de pe pi-cioare. Gazul, al cărui nivel variază şi este măsurat cu o brichetă, urcă până la genunchi-pulpe şi dilată vasele de sânge.

    Acelaşi gaz este pus la lucru şi în varianta acvatică, în care stai nemişcat 20 minute într-o cadă plină cu apă carbogazoasă. Nu te plictiseşti şi nu amorţeşti; este relaxare pură prin micro-masaj, căci milioanele de bule de gaz ţi se ataşează de piele şi când se ridică la suprafaţă lasă în urmă o gâdilătură uşoară. În timpul acesta numeri bule, urmăreşti trasee, compari cu viteza şpriţului de vară sau a şampaniei de seară, faci ceva pentru tine.

  • Reportaj: Vacanţa pe insula Maldive. De ce merită fiecare euro cheltuit pentru un sejur exotic

    Adriana Sohodoleanu (călător pasionat, gastronom în training şi antreprenor, proprietar al boutique-ului online de deserturi şi cadouri www.biscuit.ro)


    Spre dimineaţă, când soarele abia ieşise somnoros din scutecele mării, am debarcat. Malul era înalt, iar plante înalte cu frunze puţine şi mari ascundeau privirii tot ce era în spate. 

    Atmosfera era calmă, nici somnoroasă, nici apatică, ci toropită, în ciuda zgomotelor de ici-colo – fremătat timid de apă, o pasăre sau două?; lilieci mari smolesc cerul când şi când; apă caldă, liniştită şi populată de micuţi peşti coloraţi ce ţi se-ncurcă printre picioare. Cerul este simplu, linear, albastru infinit; când apare un nor din el se scutură ploi calde, repezi şi tăcute.

    Plaja este albă, un cimitir fin de corali măcinaţi de apă şi soare sub picioare străine insulei. Relativ îngustă, ea nu se opreşte în faţa arbuştilor şi a copacilor, ci îşi continuă desfăşurarea până hăt spre mijlocul insulei, printre căsuţe şi palmieri în coadă de păun.

    Mai târziu, după ce am bătut insula cu piciorul în lung şi-n lat, fapt ce îţi ia cam zece minute la pas domol, am văzut umbrele de stuf şi mici căsuţe pe plajă iţindu-se printre copaci pitici şi contorsionaţi.

    Insula era locuită. Un om micuţ cu pielea ciocolatiu-negricioasă specific populaţiilor insular-indiene ne-a servit cu o băutură făcută din struguri storşi. L-am numit Sâmbată, căci a doua zi era duminică. L-am revăzut ulterior în multe ipostaze şi avataruri; mai mic, mai slab, mai gras-spre-normal, aducându-ne fructe sau prosoape, măturând potecile. Părea să îi facă plăcere să fie în preajma noastră, pentru că zâmbea mult, dezvelind dinţi albi ce articulau binişor în engleză.

    Ne-am grăbit să găsim adăpost, deşi noaptea venea acolo mai târziu cu trei ore ca acasă. Condiţiile erau mulţumitoare, culcuşul moale, aveam răcoare când voiam şi apă caldă la orice oră. Nu era bună de băut, dar Sâmbătă avea grijă să ne lase nevăzut apă îmbuteliată lângă pat. Tot Sâmbătă se ocupa şi de mâncare, deşi s-a aflat repede că nu se prea pricepe şi nici nu prea avea din ce, pentru că nu creştea nimic pe insulă. Acest lucru a întristat pe mulţi; era totuşi o naufragiere benevolă şi costisitoare. Noroc cu tonul cu aripioara galbenă, pescuit mai peste tot şi delicios la grătar.

    Nu prea era nimic de făcut, dar acest lucru este relativ. Era cald şi femeile s-au aşezat pe plajă, la umbra palmierilor. Copiii au rămas pe lângă adăposturi, să se bălăcească în golful cuminte cu peşti albi; nu a trecut mult şi au domesticit pisici de mare. Crabii au fost îndărătnici, aşa că au sfârşit rău, înecaţi în sos de piper negru.

    O parte din bărbaţi au plecat pe mare să pescuiască. Au venit cu mâna goală şi tolba plină de poveşti despre monştri din adâncuri ce se lasă văzuţi o clipă şi luptă aprig pentru viaţă. Prin urmare, orgoliul masculin a plecat a doua zi capul şi s-a mulţumit să vadă peştii la mică sau mare adâncime prin ochi mari, de împrumut. Alţii au mers pe apă cu vântul în spate, pe bărci sau plute, cu zmee sau plăci.

    Apa era albastru-alb-lăptoasă şi calmă, fără valuri, ceea ce face ca oamenii să arate a cireadă de hipopotami scufundaţi la adăpost de soare. Erau cam singurele lucruri de făcut în afară de stat cu burta la soare şi urmărit linia orizontului. Stăteam cu ochii în soare aşteptând barca salvatoare. Cineva a citit în stele că va veni după prima zi a anului nou. Altcineva a împrăştiat corali morţi pe nisipul fierbinte şi a proorocit că salvarea ne va duce înapoi la loc cu frig şi zăpadă murdară. Era un vis de care ne deziceam şi ne agăţam, pe rând.

    Astfel ar putea suna o descriere cvasi-atemporală a unui timp petrecut pe o insulă în Maldive. Izolarea unei insule mici poate da această impresie de naufragiu a la Robinson Crusoe unui călător activ, avid de experienţe.

    Mica insula Furanafushi din atolul North Male, în Maldive (Oceanul Indian / Marea Arabiei), oferă plajă, somn, diving şi scuba diving în recife cu viaţă subacvatică intensă şi colorată, windsurf, pescuit şi cam atât. Posibilităţile de explorare a spiritului uman în exprimarea lui arhitectural-culinar-culturală sunt nule pe insulă, căci arhitectura hotelului este cea clasică pentru cinci stele de lanţ, incursiunile gastronomice se înfundă în abordări etnice cuminţite, iar urmele materiale de cultură locală de la boutique se vând la preţuri exorbitante pentru nişte obiecte standard din oferta de suveniruri a hotelurilor din toată lumea.

    Că eşti în Maldive o ştii după repetarea cuvântului în literatura din cameră, altfel insula cu tot ce este pe ea ar putea fi mutată pe oricare mare sau ocean al lumii fără confuzii geografic-identitare. În ciuda eforturilor, resorturile de lanţ hotelier de pe insule sunt toate la fel: neutre, speriate să nu îşi scufunde oaspeţii într-o experienţă locală autentică. They play it safe. În definitiv, destinaţiile precum Maldive sunt, în primul rând, locul unde se duc să ierneze poşetele Vuitton.

    Pe insulă nu există decât un hotel/resort, care constă în water bungalow-uri pe o parte şi island cottages şi vile scunde pe cealaltă, ascunse de-a lungul plajei printre copaci. Dacă nu ar fi şezlonguri pe plajă, venind de pe mare în sud, insula ar părea nelocuită. Sentimentul este de singurătate, de linişte şi izolare.

  • Au ajuns la venituri de 1,3 milioane de euro printr-o afacere prin care îi învaţă pe alţii cum să vândă

    Compania românească de consultanţă în vânzări şi training Trend Consult a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1.300.000, în creştere cu 40% faţă de 2013.

    „Obiectivul nostru în 2014 a fost o creştere de 30%, mai exact ne-am propus să atingem o cifră de afaceri de 1.200.000 de euro. Pe la jumătatea anului am realizat că există şanse reale să ne depăşim obiectivul. Pentru 2015 plănuim o creştere de 10%. Ne aflăm în mod clar pe un trend ascendent al pieţei şi suntem pregătiţi pentru următorul val. Şi aici mă refer la acele companii care au început să ceară programe speciale, adaptate nevoilor lor, care fac parte dintr-un plan la nivel organizaţional şi care combină tipuri de intervenţii – certificare, training, coaching sau teambuilding”, a declarat Marius Decuseară-Brandenburg, managing partner şi country manager Trend Consult.

    Rezultatele financiare sunt divizate în cele trei departamente principale ale grupului. Astfel, 41% din venituri se datorează  departamentului de consultanţă şi training în vânzări (serviciile de consultanţă: 23,5%, training 17.5%), 35,5% din acestea vin din partea activităţii de training în Leadership & Soft Skills, iar 23,5% din venituri sunt generate de departamentul de teambuilding şi conferinţe.

     „Departamentul de teambuilding  şi conferinţe a avut cea mai mare creştere anul acesta, de 100%. Proiectele de team culture au devenit mult mai atractive pentru companii, care, după o perioadă destul de aridă, sunt dispuse acum să investească în programe menite să consolideze echipele sau să transmită anumite mesaje organizaţionale într-un mod diferit. Acesta este urmat, cu un avans de 50%, de departamentul de consultanţă şi training în Vânzări, domeniu în care suntem foarte implicaţi şi pentru dezvoltarea căruia deja pregătim ediţia a doua a Sales Performance Summit 2015, ce va avea loc în luna mai”, a completat Marius Decuseară-Brandenburg.

    Trend Consult a furnizat anul acesta servicii către peste 50 de companii, printre care se numără: Autonom Rent a Car, Banca Comercială Română, Biofarm, Coca-Cola, GDF SUEZ Energy România, Honeywell, ING România, Kaufland, ND Pharma, Orange, Provident, Raiffeisen Bank, Renault România, REWE România, Telekom România, WWF.

    Grupul Trend Consult activează pe piaţa de consultanţă în vânzări şi training din România şi şi-a extins în ultimii ani activitatea şi în Europa Centrală (Austria şi Polonia).

     

  • Au ajuns la venituri de 1,3 milioane de euro printr-o afacere prin care îi învaţă pe alţii cum să vândă

    Compania românească de consultanţă în vânzări şi training Trend Consult a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1.300.000, în creştere cu 40% faţă de 2013.

    „Obiectivul nostru în 2014 a fost o creştere de 30%, mai exact ne-am propus să atingem o cifră de afaceri de 1.200.000 de euro. Pe la jumătatea anului am realizat că există şanse reale să ne depăşim obiectivul. Pentru 2015 plănuim o creştere de 10%. Ne aflăm în mod clar pe un trend ascendent al pieţei şi suntem pregătiţi pentru următorul val. Şi aici mă refer la acele companii care au început să ceară programe speciale, adaptate nevoilor lor, care fac parte dintr-un plan la nivel organizaţional şi care combină tipuri de intervenţii – certificare, training, coaching sau teambuilding”, a declarat Marius Decuseară-Brandenburg, managing partner şi country manager Trend Consult.

    Rezultatele financiare sunt divizate în cele trei departamente principale ale grupului. Astfel, 41% din venituri se datorează  departamentului de consultanţă şi training în vânzări (serviciile de consultanţă: 23,5%, training 17.5%), 35,5% din acestea vin din partea activităţii de training în Leadership & Soft Skills, iar 23,5% din venituri sunt generate de departamentul de teambuilding şi conferinţe.

     „Departamentul de teambuilding  şi conferinţe a avut cea mai mare creştere anul acesta, de 100%. Proiectele de team culture au devenit mult mai atractive pentru companii, care, după o perioadă destul de aridă, sunt dispuse acum să investească în programe menite să consolideze echipele sau să transmită anumite mesaje organizaţionale într-un mod diferit. Acesta este urmat, cu un avans de 50%, de departamentul de consultanţă şi training în Vânzări, domeniu în care suntem foarte implicaţi şi pentru dezvoltarea căruia deja pregătim ediţia a doua a Sales Performance Summit 2015, ce va avea loc în luna mai”, a completat Marius Decuseară-Brandenburg.

    Trend Consult a furnizat anul acesta servicii către peste 50 de companii, printre care se numără: Autonom Rent a Car, Banca Comercială Română, Biofarm, Coca-Cola, GDF SUEZ Energy România, Honeywell, ING România, Kaufland, ND Pharma, Orange, Provident, Raiffeisen Bank, Renault România, REWE România, Telekom România, WWF.

    Grupul Trend Consult activează pe piaţa de consultanţă în vânzări şi training din România şi şi-a extins în ultimii ani activitatea şi în Europa Centrală (Austria şi Polonia).

     

  • Cele mai inovatoare companii din România: Bittnet Systems vrea să crească productivitatea angajaţilor cu IT Training Fest

    Elementul de noutate:

    În cadrul evenimentului, creat în 2011, participanţii pot testa cele mai noi tehnologii, cu ajutorul echipamentelor şi laboratoarelor virtuale, în compania unor experţi din domeniu. Cu o agendă ce reuneşte branduri ca Cisco, Microsoft, VMware, Dell, Linux, Juniper, Veeam şi alţii, cu traineri certificaţi la nivel internaţional, evenimentul s-a bucurat de succes, atrăgând sute de participanţi.

    Descrierea inovaţiei:

    IT Training Fest este rezultatul colaborării dintre echipele de marketing, vânzări şi tehnic ale companiei. Conceptul evenimentului, promovarea şi atragerea sponsorilor au au fost dezvoltate de marketing. Echipa tehnică a selectat tematica sesiunilor şi a susţinut trainingurile, iar departamentul de vânzări a atras participanţii. Organizarea celor patru evenimente IT Training Fest  din ţară a costat 13.000 EUR (două luni per eveniment).

    Bittnet este o companie cu capital 100% românesc, deţinută majoritar şi condusă de fraţii Mihai şi Cristian Logofătu. Cu două linii de afaceri, Bittnet pentru B2B şi Academia Credis pentru piaţa B2C, compania a ajuns lider pe piaţa de training IT din România. Academia Credis este divizia Bittnet dedicată segmentului business-to-consumer (B2C), care serveşte pregătirii tinerilor (în special elevilor şi studenţilor) pentru o mai bună integrare pe piaţa muncii. La ora actuală, Academia Credis este cea mai mare academie Cisco din Europa şi a patra din lume, după numărul de cursanţi. Sediul companiei este în Bucureşti, iar în octombrie 2014 Bittnet a deschis un birou regional în Cluj.

    Efectele inovaţiei: Pentru Bittnet, IT Training Fest oferă în primul rând creşterea vizibilităţii pe piaţă. În al doilea rând,  feedback-ul obţinut de la participanţi contribuie la o mai bună înţelegere a nevoilor de training ale companiilor şi nu numai. Informaţiile obţinute de la cursanţi contribuie la îmbunătăţirea activităţii Bittnet şi la dezvoltarea businessului. Bittnet a extins evenimentul şi, din 2014, IT Training Fest se desfăşoară în patru oraşe: Bucureşti, Timişoara, Cluj şi Iaşi. Evenimentul contribuie la o mai bună înţelegere a importanţei trainingului IT pentru public, dar şi la identificarea nevoilor clienţilor companiei.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • “Lupul de pe Wall Street” vine în România

    Belfort va sustine pe 18 noiembrie o conferinţă în cadrul careia va dezvalui „secretele” din spatele succesului sau şi metoda proprie de vanzari, „Straight Line Persuasion”.

    Fost agent de vânzări, Jordan Belfort, 51 de ani, a deţinut una dintre cele mai mari şi mai de succes firme de brokeraj din istoria Wall Street. Abilităţile sale persuasive l-au propulsat rapid de la vânzător de homari congelaţi la un broker de succes, care reuşea să îi păcălească chiar şi pe marii investitori şi câştiga până la un milion de dolari pe săptămână.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Zitec recrutează 30 de specialişti până la sfârşitul anului

    Programele de internship sunt axate pe tehnologiile de programare web în PHP, Drupal, Magento, Ruby on Rails, .NET dar şi pe testarea aplicaţiilor software, Zitec oferind în prezent câte două, respectiv trei poziţii pentru fiecare dintre acestea.

    „Am deschis 16 poziţii în cadrul programelor de internship, pentru care estimăm că se vor înscrie peste 450 de candidaţi. Cei selectaţi vor avea ocazia de a lucra alături de specialiştii Zitec pe proiecte reale şi deosebit de interesante şi sperăm ca, la finalul stagiului, toţi participanţii să se alăture echipei”, a precizat Florentina Greger, HR Manager Zitec.

    Programele se adresează tinerilor studenţi şi absolvenşi pasionaţi de dezvoltarea web, motivaţi să îşi construiască o carieră profesională în domeniu. Candidaţii trebuie să aibă studii cu profil tehnic, cunoştinţe de bază de PHP, MySQL, C#, ASP.NET, MS SQL Server, OOP, HTML, JavaScript, Apache sau Linux, potrivit programului pentru care aplică şi cunoştinţe avansate de limba engleză. Pentru anumite programe de internship (cum ar fi Ruby on Rails) sau testare, cunoaşterea tehnologiei sau a conceptelor de testare software nu sunt obligatorii, dar reprezintă un avantaj.

    În 2013, Zitec a derulat programe prin care membrii echipei au obţinut certificări profesionale specifice, au participat la conferinţe naţionale şi internaţionale şi au beneficiat de cursuri de training cu profil tehnic, dar şi de programe de dezvoltare personală şi organizaţională.

    Anul acesta, reprezentanţii companiei vor aloca peste 20.000 euro pentru programe prin care membrii echipei să continue obţinerea de certificări profesionale de profil, să participe la conferinţe pe teme specifice domeniului în care activează, dar şi la cursuri de project management şi programe de training soft skills.

    „În 2014, ne-am propus să ne concentrăm atât pe dezvoltarea competenţelor tehnice, 60% dintre training-uri fiind de profil tehnic, dar şi pe soft-skills, 40% dintre acestea axându-se pe dezvoltarea abilităţilor”, a mai precizat Florentina Greger.

    În prezent, echipa Zitec numără peste 90 de specialişti software, reprezentanţii companiei estimând să ajungă la peste 120 de specialişti până la sfârşitul acestui an.

  • Cine şi cum îi angajează pe cei din generaţia Y

    Aceştia sunt nevoiţi să dezvolte noi strategii de recrutare şi de retenţie a tinerilor cu ajutorul digitalului, unul dintre cele mai importante aspecte din viaţa salariatului generaţiei Y – este concluzia directorilor de HR şi a consultanţilor din companiile locale care au participat la cea de-a noua ediţie a evenimentului HR Conference, organizat de ZF.

    “Avem o mulţime de provocări care vor veni mai devreme sau mai târziu şi în România. Vorbim despre o continuare a crizei economice, despre populaţia lumii care a atins o cifră foarte mare, iar numărul oamenilor competenţi este încă mic, despre o accelerare a tehnologiei şi despre faptul că populaţia activă îmbătrâneşte. Aşa că, în loc să ne plângem că tinerii sunt slab pregătiţi, că vor să aibă şi maşină, şi bani, şi vacanţă şi libertate, ar trebui să ne gândim la cum le putem oferi un mediu plăcut, pentru că aceasta este generaţia viitoare de angajaţi”, a spus Ioana Marcu, directorul de resurse umane al operatorului de telefonie mobilă Orange România.

    Şi Florin Tătaru, vicepreşedinte, HR & Organization în cadrul Enel România, susţine că inclusiv companiile de utilităţi, cum este şi cea pe care o conduce, trebuie să se adapteze rapid la noile tehnologii şi să îşi pregătească angajaţii pentru acestea. “Pentru 2017, aşa cum previzionăm impactul tehnologiilor, din 15 joburi pe care le considerăm cheie, şapte nu există în momentul acesta în România. E critic pentru noi să dezvoltăm în interior acest knowledge în mod accelerat. Realitatea companiilor din utilităţi este că există o mare diferenţă la vârsta de 35-40 de ani, care trebuie acoperită acum cu tehnologii noiì”, a spus el.

    Este necesară adaptarea modului în care HR-ul se raportează la profilul candidatului, mult digitalizat faţă de cel care acum ocupă poziţii de top, mai nerăbdător atunci când vine vorba despre şansele de promovare şi interesat în special de echilibrul dintre viaţa personală şi cea de la birou. Există şi strategii care nu trec mai departe de o simplă idee “pe hârtie” sau ajung să fie aplicate pe bucăţi. Astfel că, în multe cazuri, ideile bune ale managerilor de HR, care ar creşte nivelul de satisfacţie al angajaţilor şi, prin urmare, nivelul productivităţii, ajung să fie trecute cu vederea sau chiar respinse de boardul companiei fie pentru că acesta subminează rolul HR-ului în organizaţie, fie pentru că directorul de resurse umane nu reuşeşte să înţeleagă nevoile reale de business ale companiei.

  • Ce înseamnă un an pentru un hotel de 3 stele?

    Iată cum s-a derulat 2013 în cele 4 hoteluri Ibis din România:

    •           245.300 oaspeti cazaţi, cu peste 20 de naţionalităţi

    •           177.250  nopţi de cazare vândute

    •           2750 de evenimente organizate, la care au participat 69.750 de persoane; 42% dintre evenimente au fost training-uri, 35% conferinţe, 12% petreceri de firmâ şi 11% evenimente private

    •           299.000 de ouâ preparate în cele 4 restaurante ale hotelurilor

    •           660 tone de cafea bâute la micul dejun

    •           33.6 tone de carne

    •           2.200 litri de vin consumaţi de oaspeţii hotelurilor

    Şi, nu în ultimul rând, 1.500 de globuri şi 200 de metri de beculeţe electrice folosite la decoraţiunile de Crâciun.

    Ibis opereazâ în România 4 hoteluri de 3***: două în Bucureşti si câte unul în Constanţa şi Sibiu. În total, cele 4 hoteluri  au 760 de camere, astfel: 250 de camere la Ibis Bucureşti Gara de Nord, 161 de camere la Ibis Bucureşti Palatul Parlamentului, 154 de camere la Ibis Constanţa şi 195 camere la Ibis Sibiu. În total, reţeaua Ibis are 234 de angajaţi în România.

  • Cum arată un fost bordel transformat în centru de training – GALERIE FOTO

    Acest bordel a fost abandonat la sfârşitul anului 2012 şi până acum a rămas în aceleaşi condiţii.

    Cei care doresc să-l transforme în centru de instruire spun că au găsit acolo toate obiectele lăsate de cei care l-au abandonat în grabă.

    Christian Pearson, un fotograf australian, a realizat o galerie foto a bordelului. El mărturiseşte că a discutat cu noii proprietari şi aceştia au în plan să îl transforme într-un centru de instruire pentru tineret.  Proprietarii văd în această transformare o afacere extrem de profitabilă.

    Bordelul se află în Melbourne, Australia.