BusinessMagazin

Tag: training

  • Cum se poate transforma învăţământul dual într-un standard educaţional în România? – Anca Hociotă, Manager Membership Services & Vocational Training at AHK Rumaenien – VIDEO

    Companiile trebuie să conştientizeze că nu pot primi pe tavă meseriaşi ci trebuie să investească. Aici vorbim de investiţii financiare mari, dar şi de timp. Trendul pe care îl observăm noi în învăţământul dual e că în ultimii ani creşte foarte mult şi cifrele ne-au demonstrat lucrul acesta. Mediul privat nu mai e la cantitate, ci şi la calitate.”

    “Cei care au gândit sistemul la început când s-a reînfiinţat în 2012, au luat ca model sistemul german. Diferenţa e de structură instituţională, am auzit şi mai devreme că există trei instituţii, care ar trebui să lucreze cam la acelaşi lucru. În Germania nu există lucrul acesta, concurenţa aceasta faţă de alte instituţii şi în al doilea rând în toate structurile din mediul privat au un cuvânt extraordinar de spus. În orice comitet de stabilire a curriculum, de stabilire a unei noi meserii, de examinare în orice fel de comitet, mediul privat are minim un reprezentant din trei, adică are o treime.”

    Soluţia este centralizarea tuturor instituţiilor care se ocupă de învăţământ pofesional şi dual şi de un reprezentant al mediului privat, un reprezentant al statului şi unul al elevilor părinţilor.

    “Dacă nu facem proiecte şi formări interesante pentru aceşti elevi şi aici şi din partea mediului de afaceri privat, atunci nu o să funcţioneze acest sistem. Aici vorbim de o curriculă de formare practică, de a avea un plan, de a prezenta elevului ce va învăţa trei ani. De a avea un tutore educat care are cunoştinţe pedagogice – tutorele din companie – contează şi aceasta foarte mult. Sunt mulţi paşi pe care o companie ar trebui să îi introducă, şi de exemplu vorbeam de diferenţele dintre Germania şi România. Acest lucru este stipulat prin lege în Germania, în România nu există obligativitatea aceasta.”

  • „Căutăm angajaţi în outsourcing” – şi în următorii cinci ani

    Am lucrat timp de un an într-o companie care oferea servicii de relaţii cu clienţii mai multor companii din România şi nu numai. Experienţa a fost plăcută, dar targeturile greu de atins. Dacă în etapa de training eram la început aproximativ 20 de persoane, după terminarea acesteia am intrat în producţie vreo şase, iar la un an după, rămăsesem singurul din grupa mea de training care mai era în companie”, povesteşte Răzvan, în vârstă de 26 de ani, care face parte din rândul celor 125.000 de angajaţi care lucrează în prezent în industria serviciilor de externalizare.
    El a renunţat la activitatea de relaţii cu clienţii pentru a lucra într-o altă companie care oferă servicii de externalizare a procesului de vânzări pentru o companie din telecom. A considerat mişcarea drept o evoluţie a carierei sale, datorită programului mai relaxat şi unor beneficii salariale mai bune.
    „Pot spune că am lucrat în companii care ofereau servicii de externalizare timp de aproape trei ani în total. Am considerat fiecare schimbare de job sau poziţie ca pe o ascensiune, atât din punctul de vedere al dezvoltării profesionale, cât şi din punctul de vedere al situaţiei materiale”, mai spune tânărul.
    Exemplul lui Răzvan este relevant pentru una dintre principalele probleme ale pieţei locale de outsourcing – mutarea angajaţilor de la o companie la alta – şi ilustrează şi competiţia acerbă pentru recrutare a companiilor de profil.
    „În ceea ce priveşte fluctuaţia de personal (în industria de outsourcing – n. red.), trebuie făcută diferenţa între cât stau angajaţii în companii şi cât stau în industrie. Este important de menţionat că industria este extrem de atractivă pentru cei care îşi caută un job, iar faptul că te muţi dintr-o companie în alta este de fapt o evoluţie pentru tine”, explică Bogdan Pelinescu, preşedintele Asociaţiei Business Service Leaders România (ABSL).
    România ocupă primul loc în ceea ce priveşte pieţele mature de outsourcing, cu peste 265 de companii care activează în aceasta, potrivit unui studiu al celor de la Cushman & Wakefield.
    „Nu deţinem acest loc datorită numărului mare de companii de pe piaţă. Studiul ia în calcul mai multe aspecte şi le ponderează importanţa în topul prezentat. Sunt foarte importante şi stabilitatea economică, accesul la o infrastructură IT propice şi alţi factori. Din rândul pieţelor mature, România este considerată a fi destinaţia predilectă pentru companiile care doresc să îşi deschidă un centru de servicii partajate”, observă şi Cătălin Iorgulescu,  vicepreşedintele ABSL.
    Industria de outsourcing a generat venituri de aproximativ 4 miliarde de euro în 2017, potrivit unui alt studiu, realizat de ABSL în parteneriat cu compania de audit şi consultanţă fiscală KPMG. Potrivit acestuia, 96% dintre companiile care oferă servicii de externalizare consideră România un loc propice pentru investiţii şi chiar ar recomanda-o şi altor potenţiali investitori.
    „Investiţiile vor fi în creştere. În ultimii ani am observat o creştere a numărului estimat de angajaţi din această industrie cu două cifre. Poate creşterea nu va fi la fel de accelerată în următorii doi-trei ani, pentru că atingem un grad de maturitate”,  descrie Cătălin Iorgulescu evoluţia numărului de angajaţi din industria serviciilor de externalizare.
    Potrivit reprezentanţilor ABSL, numărul angajaţilor care vor lucra în această industrie ar putea creşte cu circa 100.000 în următorii cinci ani, iar veniturile pieţei locale de outsourcing se vor dubla. Pe termen mai lung, ei previzionează că numărul angajaţilor din industrie ar putea ajunge chiar la 300.000.
    Totuşi, reprezentanţii ABSL previzionează o dublare a numărului angajaţilor care lucrează în outsourcing, iar argumentele lor sunt calităţi ale angajaţilor români, precum forţa de muncă motivată, bine pregatită, gradul bun de cunoaştere a limbilor străine, precum şi competitivitatea la nivel de costuri şi apropierea culturală de valorile europene ale angajaţilor români. Pe de altă parte, competiţia în ceea ce îi priveşte pe angajaţii din piaţa serviciilor de externalizare este una extrem de puternică: potrivit studiului citat, pe o scară de la 1 la 10, participanţii au acordat, în medie, 9,1 pentru nivelul de competiţie.
    În acest moment, cel mai căutaţi sunt oamenii care îmbină alte aptitudini cu cunoaşterea limbilor străine, limba germană fiind una dintre cele aflate la mare căutare, ca şi franceza, pentru care se pot oferi bonusuri salariale semnificative.
    În medie, un angajat într-o companie de outsourcing petrece în cadrul acesteia între 1 şi 5 ani, însă, potrivit lui Iorgulescu, ponderea celor care rămân în industrie este mult mai mare.
    „Fluctuaţia de personal este în creştere, iar acesta este şi motivul pentru care ajutăm pe cât putem educaţia din România, astfel încât să fie cât mai mulţi oameni pregătiţi pentru ce avem nevoie. Un exemplu este un program masteral pe care l-am construit în colaborare cu ASE”, descrie Cătălin Iorgulescu una dintre măsurile luate pentru creşterea bazei de talente a industriei.
    „Datorită numărului mare de jucători în domeniu, a devenit o piaţă foare transparentă, toată lumea ştie cine pe cine angajează. Nici nu mai trebuie să faci head-hunting, că deja ştii unde trebuie să te duci în caz că vrei să faci o schimbare”, a mai spus Bogdan Pelinescu.
    Printre greutăţile pe care le-au întâmpinat jucătorii din piaţa de outsourcing românească s-au numărat şi schimbările politice dese, 70% dintre respondenţii studiului realizat de ABSL în parteneriat cu KPMG considerând că acestea au îngreunat activitatea companiilor.
    „Cred că în principal s-a făcut referire la schimbarea de anul trecut din zona fiscalităţii, care a dat peste cap multe planuri de business şi bugete, pentru că în domeniul acesta practic salariile reprezintă o pondere semnificativă în bugetele organizaţiilor şi orice schimbări la nivelul acestora vor schimba o parte din planurile companiei. Mai multă transparenţă şi planificare ar ajuta. Şi consultare: când există dialog, există şi soluţii mai bune”, a mai spus preşedintele ABSL.
    În evaluarea pe care companiile au făcut-o principalelor locaţii în care îşi derulează activitatea, criterii precum disponibilitatea spaţiilor moderne de birouri, infrastructura oraşului şi imaginea acestuia au obţinut punctaje mari. În schimb, cele mai scăzute note au fost acordate cooperării cu autorităţile locale. „Iaşiul e în creştere în mod vizibil. Alături de acest oraş, Timişoara şi Clujul sunt alternative viabile şi probate de către piaţă în ultimii şapte ani. Noi încurajăm investitorii, în măsura în care este propice pentru ei, să aleagă şi oraşe din al doilea eşalon, întrucât Bucureştiul are o capacitate limitată de a deservi aceste firme şi acum, după cum observăm, tendinţa de a schimba locul de muncă devine din ce în ce mai accentuată, prin urmare e bine pentru toată lumea să atragem talentul din mai multe oraşe. În plus, susţinerea autorităţilor poate fi mai uşor de obţinut în oraşe mai mici”, a mai spus vicepreşedintele ABSL. De asemenea, pot fi avantajate din punct de vedere lingvistic oraşele din est, unde sunt şanse mai mari de a găsi vorbitori de limbă rusă, sau cele din vest, care ar putea livra mai mulţi vorbitori de maghiară sau germană.

  • C&W Echinox lansează prima academie de training din România dedicată chiriaşilor din centrele comerciale şi din clădirile de birouri

    Academia are ca scop final creşterea performanţei chiriaşilor în cadrul centrelor comerciale, prin îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi a relaţiei cu clienţii, respectiv ȋmbunătăţirea experienţei ocupanţilor din clădirile de birouri, prin dezvoltarea sentimentului de comunitate.

    Argo Capital Property a fost prima companie care a susţinut programul Academiei Drawing Business Value prin organizarea unei sesiuni de training la Shopping City Suceava, centru comercial administrat de Cushman & Wakefield Echinox. În contextul unei pieţe de retail tot mai concurenţiale, feedback-urile retailerilor locali participanţi confirmă utilitatea demersului.

     

  • Ascendis a încheiat 2017 cu afaceri de peste 7,2 milioane de euro

    În 2017, vânzările de programe de training şi teambuilding pentru angajaţii din corporaţii au crescut cu 16% faţă de anul 2016, aceste divizii generând circa 70% din businessul total al grupului Ascendis, cu 5,16 milioane de euro.

    De asemenea, în aceeaşi perioadă, vânzările de cursuri de limbi străine au crescut cu 13%, ajungând la 1,1 milioane de euro, iar cele de programe de well-being cu 7% realizând 0,3 milioane de euro. În plus faţă de 2016, s-au adăugat începând din luna octombrie şi serviciile de digital marketing ale Ideologiq, care a realizat în 2017 o cifră de afaceri de 0,7 milioane de euro.

    În prezent, echipa Ascendis este formată din 100 de persoane, dintre care 70 sunt consultanţi, iar restul fac parte din echipa de suport sau au competenţe specifice pentru teambuilding şi conferinţe. Anul trecut s-a mărit echipa cu 20 de persoane.

    Înfiinţată în urmă cu 20 de ani, Ascendis are în prezent linii de business în arii precum training, microlearning, coaching, consultanţă, teambuilding, e-learning, certificări HR şi LSS, limbi străine, well-being şi studii de piaţă. Grupul este deţinut de patru parteneri români – Florin Rădulescu, Marius Opriş, Sorin Păun şi Andrei Goşu – care deţin, fiecare, câte 25% din acţiuni.

  • Goana după competenţe

    Nevoia angajatorilor de a atrage şi mai ales de a menţine în organizaţii angajaţii buni s-a reflectat într-o creştere a investiţiilor în trainingul angajaţilor în ultima perioadă. Astfel, zeci de mii de angajaţi – în special din multinaţionale – au participat anul trecut la cursuri de leadership, de vânzări sau de gândire strategică, iar tendinţa va continua şi în 2018.

    ”Sunt căutate programele cu impact imediat, bine croite pe nevoile organizaţiei, în detrimentul celor care să le ofere doar o dezvoltare personală angajaţilor pentru eventuale oportunităţi viitoare. Fiecare euro din buget pare a fi bine cântărit. Dar asta nu înseamnă că se cumpără neapărat programe ieftine“, explică Octavian Pantiş, cofondatorul firmei de training Qualians. Cu alte cuvinte, spune el, companiile sunt dispuse să investească sume serioase de bani în programe de training în care au încredere, astfel că, în cadrul Qualians tarifele au variat între 150 de euro pe persoană (în cadrul cursurilor de scurtă durată) şi 2.500 de euro de persoană (în cadrul unui program de blended learning de leadership cu o durată de un an).

    O creştere a interesului pentru programe care îmbină metodele tradiţionale cu noile tehnologii s-a remarcat şi în cadrul Ascendis, liderul pieţei locale de programe de instruire.

    ”A crescut foarte mult cererea de programe blended learning, în care sesiunile clasice de training în sală sunt combinate cu microlearning digital. Avem şi din ce în ce mai multe proiecte de coaching şi mentoring“, a spus Andrei Goşu, directorul general al Ascendis, un grup cu afaceri de peste 6 milioane de euro în 2017.

    Nevoia de retenţie a angajaţilor valoroşi în organizaţii a influenţat selecţia programelor de instruire, astfel că firmele s-au concentrat mai mult pe a oferi angajaţilor opţiuni de training care să includă aspecte precum well-being, managementul stresului şi chiar de dezvoltare personală. ”Companiile responsabile fac eforturi de a atrage şi a reţine talentele din generaţia Millennials prin programe creative, personalizate, care să îi facă să se simtă apreciaţi. |n acelaşi context, au apărut tot mai multe cereri de programe de coaching şi mentoring“, spune Oana Scarlat, directorul de marketing al firmei de training Exec-Edu.

    O altă tendinţă de pe piaţa programelor de instruire este, mai spune ea, nevoia tot mai mare a companiilor de a se adapta schimbării şi de a inova, pe fondul schimbărilor şi turbulenţelor la toate nivelurile (de la digitalizare la schimbări fiscale, fuziuni şi achiziţii, modele de business). ”Organizaţiile inovative şi agile îşi definesc o cultură care promovează şi recompensează în mod sistematic inovaţia, iar angajaţii – în special managerii – au nevoie de abilităţi precum spiritul antreprenorial, flexibilitatea, capacitatea de a-şi dezvolta rapid noi competenţe“, a mai spus Oana Scarlat de la Exec-Edu. De la această nevoie au apărut cereri de programe de instruire pe teme precum managementul schimbării, design thinking, antreprenoriat sau gândire critică.

    O altă tendinţă conturată mai bine în ultimul an faţă de situaţia din anii anteriori este legată de creşterea solicitărilor de programe de asistenţă prin coaching individual şi de echipă, pentru consolidarea competenţelor echipei manageriale.

    ”Aceste servicii de coaching oferă spaţiul şi procesele potrivite pentru decizii individuale şi colective mai coerente, mai aliniate valorilor şi scopului comun, dezvoltă creativitatea individuală şi colaborarea în echipă“, argumentează Viorel Panaite, managing partner în cadrul firmei de training Human Invest, specializată în oferirea de programe de dezvoltare a abilităţilor de leadership.

    Tendinţele de pe piaţa de training sunt influenţate de trendurile economice sociale şi chiar politice atât la nivel global cât şi local. Dacă în ultimii ani caracteristicile unui mediu definit de aşa-numitul concept VUCA (volatilitate, incertitudine, complexitate şi ambiguitate) au influenţat deja competenţele şi abilităţile pe care companiile simt nevoia să le dezvolte la angajaţii lor, acestora li se adaugă în mod tot mai vizibil altele două: mediul disruptiv şi diversitatea.

    ”Fie că vorbim de impactul disruptiv al tehnologiei sau cel politico-social, acestea adaugă nevoi de dezvoltare care se leagă de gândire critică şi disruptivă, gestionarea ambiguităţii şi a paradoxului şi asta nu numai la nivel de leadership“, comentează Georgeta Dendrino, managing director al firmei de training Interact. |n acest context, spune ea, rolul specialiştilor în învăţare şi dezvoltare este de a adapta dezvoltarea acestor competenţe la cultura organizaţională şi cea naţională precum şi la viteza de implementare şi schimbare provocate de viteza cu care se produc schimbările.

    Companiile vor să rezolve probleme de business imediate şi îşi doresc ca angajaţii trimişi la training să dobândească rapid noi competenţe. Angajatorii vor ca angajaţii să înţeleagă întregul proces de business, astfel încât să observe ce rol au în proces şi ce rezultate sunt aşteptate de la aceştia. ”Tot în 2017 a existat un mai mare interes pentru construirea unor echipe de management funcţionale şi autentice, acest demers fiind în strânsă legătură cu construirea unor culturi organizaţionale sănătoase“, este de părere Marius Decuseară-Brandenburg, managing partner – head of sales practice în cadrul Trend Consult. El a mai precizat că zona de online / digital / gamification a fost în creştere anul trecut, iar această tendinţă se va menţine şi în 2018.

    În cadrul companiei de training Stand for Development, companiile au cerut programe de dezvoltare a abilităţilor de leadership pentru angajaţii din middle management, programe de gândire strategică pentru top management şi cursuri de vânzări pentru echipele din acest departament.

    ”Un alt tip de intervenţie se cere puternic pe piaţă. Este vorba de metode de suport în implementarea noilor abilităţi. Există şapte niveluri de complexitate privind implementarea post-training, de la simplul dar eficientul follow-up până la procesul de dezvoltare continuă AGILE, ca metodă incrementală, măsurabilă a noilor abilităţi“, a spus Dragoş Paraschiv, managing partner în cadrul Stand for Development.

  • O companie a investit 6 milioane de euro într-un centru de training, la fabrica de la Jucu

    Managerul general al fabricii Bosch din Jucu, Konrad Kaschek, a declarat, luni, că programul de şcoală duală deschide elevilor o modalitate de competenenţă suplimentară, care le va permite să înceapă o carieră în domeniul tehnologiilor avansate şi le poate asigura un loc de muncă la Jucu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Program de training în securitate cibernetică, în premieră mondială în Parcul Ştiinţific Tetapolis

    Potrivit unui comunicat al Consiliului Judeţean Cluj transmis, miercuri, programul Academia de Training în Siguranţă Cibernetică va îmbina o secţiune de cursuri teoretice cu o platformă online de testare a capacităţilor defensive în siguranţă cibernetică.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • World Class România achiziţionează clubul Pure Health & Fitness şi ajunge la 22 de centre de fitness în Bucureşti

    Cu o suprafaţă totală de peste 1.818 de metri pătraţi, World Class AFI Cotroceni pune la dispoziţia clienţilor un studio de aerobic şi unul de cycling, precum şi zone de functional training. Clubul va intra în perioada următoare într-un proces de rebranding, iar membrii vor avea acces la reţeaua extinsă începând cu data de 14 iunie.

    „Suntem încântaţi să le oferim clienţilor noştri din partea de vest a Bucureştiului acces la mai multe cluburi, alături de servicii de înaltă calitate, echipamente de ultimă generaţie şi antrenori certificaţi internaţional. De asemenea, le urăm bun-venit membrilor clubului Pure Health & Fitness în cea mai mare comunitate de fitness din România. Achiziţia este în linie cu misiunea noastră de a îmbunătăţi stilul de viaţă al oamenilor din România, oferindu-le inspiraţia şi motivaţia de a fi mai activi, mai des“, a declarat Kent Orrgren, CEO World Class România. Membrii World Class România pot alege dintre cele şase tipuri de abonamente anuale: Basic, Bronze, Silver, Gold, Platinum şi W. Această structură de abonamente îşi propune să le ofere atât clienţilor existenţi, cât şi celor noi, oportunitatea de a accesa serviciile şi facilităţile oferite de întreaga reţea World Class România, în funcţie de nevoile acestora.

    World Class AFI Cotroceni va fi inclus în categoria de abonament Bronze. Abonamentele la clubul Pure Health & Fitness, care sunt încă active, devin locale (categoria Basic), oferind access doar la World Class AFI Cotroceni, membrii având opţiunea de upgrade la oricare dintre nivelurile superioare.Clubul este deschis zilnic, în intervalul orar 06:00-23:00, de luni până vineri, şi între orele 08:00 – 22:00, sâmbăta şi duminica.

  • Un mail primit a determinat-o să devină antreprenoare. Anul trecut compania sa a bifat venituri de 200.000 de euro

    ”Din ce în ce mai mulţi angajatori nu-şi vor mai permite să spună că angajaţii lor au opţiunea să plece dacă nu sunt mulţumiţi de locul de muncă; polul puterii de negociere se va schimba total: dacă înainte angajatorul era pe poziţie de negociere, acum angajatul este cel care va negoica, el va da trendul şi nu angajatorul“, descrie Dana Tudor, managing partner al companiei de consultanţă în resurse umane Creative & Bright, o tendinţă observată pe piaţa locală a muncii. Dana Tudor lucrează din 2011 în domeniul resurselor umane, iar din 2012 este antreprenor.

    Compania pe care a înfiinţat-o a bifat venituri de 200.000 euro anul trecut: dintre acestea, 60% au fost generate de activităţile de training şi consultanţă, de evenimente – aproximativ 15%, iar serviciile de well-being (programe dedicate îmbunătăţirii stării fizice şi psihice a angajaţilor) au generat în jur de 15% din venituri. Pentru anul în curs, Tudor previzionează venituri de 300.000 de euro. Antreprenoarea a absolvit Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, specializarea management, dar şi un program masteral, tot în management; şi-a completat ulterior studiile cu un MBA de un an de zile la EXEC-EDU.

    Şi-a consolidat însă pregătirea cu diverse cursuri de dezvoltare personal şi profesională. După universitate, a hotărât să vină în Capitală pentru a-şi începe cariera, fiindcă la momentul respectiv nivelul oportunităţilor din Cluj nu era la fel de ridicat ca al celor din Bucureşti. Şi-a început cariera în 2005, la Oracle, în funcţia de senior renewal specialist, având în responsabilitate piaţa din SUA. S-a angajat apoi în compania de resurse umane Dynamic Human Resources (2011), unde a ajuns în doi ani în funcţia de director general. A descoperit că programele de training, dezvoltarea şi educaţia sunt direcţii pe care vrea să se axeze după ce a făcut un curs de programare neurolingvistică. ”Tot timpul am fost pasionată de evoluţie, de învăţare şi educaţie; sunt o fire autodidactă, reuşesc să am un proces continuu de învăţare pentru că îmi face plăcere şi consider că aceasta este cea mai mare valoare pe care o putem aduce dezvoltării noastre personale, dar şi profesionale“, descrie antreprenoarea preocupările care au motivat-o, de altfel, să intre şi pe piaţa de training.

    La antreprenoriat a ajuns însă în 2012, din întâmplare. Primise un e-mail care promova un training de competenţe antreprenoriale organizat de o facultate din Bucureşti; proiectul era cofinanţat prin fonduri europene şi implica şi un concurs de planuri de business. Condiţia de participare la concurs era înfiinţarea unei firme; a făcut acest lucru şi a şi câştigat concursul. Banii câştigaţi, circa 1.500 de euro, au fost investiţi în dezvoltarea afacerii: ”Nu mi-am propus să devin antreprenor; am observat că în general multe proiecte de succes se întâmplă să apară prin diverse conjuncturi şi nu pentru că omul îşi doreşte cu ardoare să fie antreprenor.“ Ulterior însă, valoarea investiţiilor a crescut şi a ajuns la câteva zeci de mii de euro, majoritatea fondurilor fiind alocate dezvoltării angajaţilor (al căror număr a ajuns la şapte, iar al colaboratorilor, la 100), dezvoltării infrastructurii IT, a website-ului, dar şi pentru realizarea de materiale folosite în proiecte.

    Creative & Bright are între 50 şi 100 de clienţi, în Bucureşti şi alte oraşe din ţară, dar şi din afara graniţelor; pentru eMAG, de pildă, lucrează în toate locurile în care compania este prezentă. Din portofoliul lor de clienţi, majoritatea sunt corporaţii cu peste 100 de angajaţi, cei mai mulţi din domeniul IT. Dana Tudor nu generalizează şi spune că în diverse sectoare de activitate sunt companii care investesc mai mult în dezvoltarea angajaţilor, iar altele, deloc. Oferă însă un exemplu de domeniu în care resursele alocate dezvoltării angajaţilor ar trebui să crească: ”Dacă în domeniul auto, acum mai mult timp, maşinile se vindeau de la sine, acum avem nevoie de oameni de vânzări care să fie proactivi, care să ştie să aducă clienţi. Din punctul meu de vedere, cel puţin pe ceea ce am testat eu în auto, lucrurile acestea nu se întâmplă, oamenii de vânzări încă mai speră să se mai întoarcă acele vremuri, iar companiile din zona aceasta investesc destul de puţin în dezvoltarea oamenilor“, spune ea, precizând că nu este totuşi o regulă generală. Există şi companii foarte mari care fac investiţii, dar sunt şi destul de multe care nu investesc aproape deloc în această direcţie.

    Un alt exemplu este cel al zonei de producţie, unde majoritatea trainingurilor sunt cele profesionale sau obligatorii, iar zona de soft skills rămâne în zona de aspiraţie. Dana Tudor consideră că mai ales în vremurile în care trăim, abilităţile de a negocia, de a influenţa şi de a manageria relaţii şi situaţii reprezintă atuuri: ”Avem un nivel al stresului foarte mare, se munceşte foarte mult, efortul este foarte mare pentru mult mai puţin comparativ cu acum 7-8 ani. Este clar că avem nevoie de oameni performanţi din perspectiva competenţelor profesionale, dar avem nevoie şi de oameni pe care să-i pregătim pentru situaţii mai deosebite cu care se poate confrunta compania în contextul unor procese de separare, fuziuni şi achiziţii etc.“ Acestea necesită o adaptare a angajaţilor, potrivit ei: ”Avem nevoie de angajaţi care să răspundă rapid la schimbare, care să se adapteze şi să fie orientaţi spre soluţii; acest lucru nu se face prin intermediul sau dezvoltarea competenţelor profesionale, ci prin traininguri de soft skills“.  

  • Dana Tudor, Creative Bright: Cererea pentru evenimente corporate a crescut cu peste 60% faţă de anul trecut

    Anul trecut a adus o creştere de 60-70% comparativ cu anul trecut a segmentelor de training, teambuilding, wellbeing, dar şi în ce  priveşte petrecerile corporate, potrivit estimărilor companiei de consultanţă în business Creative&Bright.

    În ce priveşte evoluţia costurilor serviciilor, acestea variază în funcţie de complexitatea lor – spre exemplu, pentru o zi de training, costurile sunt cuprinse între 900 şi 2.000 euro/zi (cca. 100-150 euro/persoană/zi). Pentru teambuilding, în funcţie de mărimea evenimentului, preţurile sunt cuprinse între 1.500 şi 3.000 de euro, iar pentru recrutare, în funcţie de ce caută angajatorul, costul este egal unui salariu brut pentru fiecare persoană recrutată.

    Creative Thinking a ajuns anul trecut la peste 200.000 de euro din furnizarea acestor servicii, potrivit reprezentanţilor companiei. În prezent, compania are 14 angajaţi şi peste 100 de colaboratori.

    Din perspectiva programelor de training, dacă înainte existau multe solicitări pentru time Management, change Management sau comunicare Eficientă, cele mai solicitate tematici din acest an au fost project management, process management, negociere&influenţare, dar şi analiză de Business. „Strategia noastră pentru 2016 a fost să extindem portofoliul de servicii şi cursuri certificate. Am inclus cursurile de „Strategie & Inovare”, „Dynamic Capabilities”, „Analiza de business” şi „Agyle” şi am adăugat concepte noi pentru programele de teambuilding şi wellbeing, fapt ce a dus la fidelizarea clienţilor existenţi şi la apariţia unor noi parteneriate pe fiecare linie de business”, a declarat Dana Tudor Tănase, managing partner Creative&Bright.

    Creative & Bright este o companie de consultanţă în business cu capital românesc, cu clienţi companii multinaţionale din domenii precum finance-banking, FMCG, IT&C, automotive, agro, pharma.