BusinessMagazin

Tag: titluri de stat

  • Fondul de Garantare şi-a majorat plasamentele în titluri de stat

    Structura plasamentelor realizate de Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB) a fost anul trecut relativ echilibrată între titluri de stat şi depozite bancare, însă comparativ cu anul 2011 s-a înregistrat o uşoară creştere a sumelor plasate în titluri de stat.

     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 04.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Străinii au luat titluri de stat de peste 5 mld. € în ianuarie. Criza cipriotă subţiază acum portofoliile

    Plasamentele străinilor în titluri emise de statul român în lei şi în euro au accelerat în ianuarie la peste 5 mld. euro, însă în martie s-a „reinstalat“ aversiunea la risc a jucătorilor din cauza prelungirii incertitudinii şi creşterii tensiunilor privind situaţia din Cipru, iar unii nerezidenţi au început să vândută bonduri româneşti, după cum spun dealerii. Investitorii străini deţineau la sfârşitul lunii ianuarie titluri de stat în lei de 17,1 mld. lei (4 mld. euro), în timp ce expunerea nerezidenţilor pe titlurile denominate în euro a crescut la 1,2 mld. euro, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor. Comparativ cu nivelul din ianuarie 2012, plasamentele străinilor în titluri în lei au fost în prima lună a acestui an mai mult decât duble. Şi faţă de decembrie 2012, creşterea a fost consistentă, de 8,4 mld. lei. Deţinerile totale de titluri în lei era în ianuarie de 89,3 mld. lei (20 mld. euro). Cererea pentru titlurile în lei vândute de Finanţe a urcat semnificativ încă de la finalul anului trecut, investitorii fiind atraşi de randamentul ridicat al activelor denominate în lei, plasat peste ţările din regiune. Totodată, aş­tep­tările de menţinere a stabilităţii politice şi continuarea ajustării deficitului bugetar au impulsionat plasamentele străinilor. Iar apetitul ridicat al investitorilor s-a accentuat odată cu anunţul JP Morgan din ianuarie privind includerea obligaţiunilor României într-un indice internaţional foarte urmărit, un anunţ similar venind şi de la Barclays, ceea ce a mărit vizibilitatea instrumentelor locale de datorie publică.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Străinii au pompat 4 mld. euro în trei luni în investiţii financiare în România atraşi de randamentele mari

    Investiţiile de portofoliu ale străinilor au depăşit patru miliarde de euro euro în perioada noiembrie 2012 – ianuarie 2013, doar în prima lună a anului volumul plasamentelor atingând un maxim de două miliarde de euro. În aceeaşi perioadă şi băncile au câştigat suma de 350 mil. euro în depozite pe termen mediu şi lung constituite de nerezidenţi. Depozitele pe termen mediu şi lung ale nerezidenţilor au crescut în ianuarie pentru a treia lună consecutiv şi au ajuns la 7,94 mld.  euro. Maximul a fost atins în august 2011, când plasamentele străinilor ajungeau la 8,64 mld. euro. Acest tip de depozite devenise încă dinaintea crizei o modalitate prin care băncile străine îşi susţineau financiar filialele locale, depozitele cu scadenţa de peste doi ani fiind scutite de rezerva minimă obligatorie la care sunt supuse în general pasivele bancare. O parte din aceste depozite au avut clauze care împiedică solicitări de rambursare anticipată din partea băncilor-mamă.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Leul pierde teren în absenţa cererii pentru titluri de stat în lei

    Leul a pierdut ieri aproape tot ce a câştigat în faţa euro la începutul săptămânii din cauza unui nou val de pesimism în rândul investitorilor străini, care a condus la deprecierea tuturor monedelor din regiune. BNR a anunţat ieri un curs oficial de 4,3863 lei/euro, în creştere cu 0,2% faţă de miercuri. Tensiunile au apărut după ce banca centrală americană (Fed) a publicat discuţiile de la ultima şedinţă de politică monetară, din luna ianuarie, când unii dintre membrii boardului şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la planul Fed de cumpă­ra­re de obligaţiuni de stat. “Cursul a mers în linie cu regiunea”, a comentat un dealer. Volatilitatea de pe pieţele internaţionale s-a reflectat şi în interesul străinilor pentru titluri de stat în lei, la licitaţia de ieri Ministerul Finanţelor strângând cerere pentru vânzarea de obligaţiuni pe trei ani de 1,6 miliarde de lei, adică dublu faţă de suma propusă iniţial. Spre comparaţie, la începutul anului cererea depăşea şi de 6-7 ori nivelul ofertei.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Ministerul Finanţelor vrea 3,7 mld. lei din vânzarea de titluri de stat în februarie

    Ministerul Finanţelor vrea să împrumute în februarie 3,7 miliarde lei (echivalentul a 850 mil. euro) prin obligaţiuni şi certificate de trezorerie, cu mult sub suma atrasă în ianuarie, de 11,4 milioane lei. Licitaţiile programate pentru prima lună din acest an aveau valori indicative de 4,6 milioane lei, însă statul a atras 11,4 miliarde lei. La această sumă se adaugă 502,5 milioane de euro împrumutaţi prin obligaţiuni în euro cu scadenţa la 3 ani. Primele licitaţii din luna februarie au fost programate pentru luni, când Finanţele vor scoate la vânzare certificate pe un an şi obligaţiuni pe trei ani, ambele cu valori programate de 500 milioane lei. Trezoreria mai are planificate pentru luna februarie o licitaţie pentru certificate de trezorerie şi patru operaţiuni pentru obligaţiuni, cu scadenţa între 2 şi 5 ani. Cererea pentru obligaţiunile în lei vândute de Finanţe a urcat semnificativ începând cu jumătatea lunii decembrie, investitorii fiind atraşi de randamentele peste ţările din regiune.

    Alte stiri pe zf.ro

     

  • De ce Polonia şi Ungaria se finanţează de la populaţie, iar România nu. De ce nu se cumpără titluri de stat de la Finanţe?

    După patru ani de criză marcaţi de mai multe episoade în care s-a aflat la mâna băncilor, Ministerul Finanţelor continuă să stea cu spatele la soluţia folosită cu succes de multe state – şi occidentale, şi de prin vecini: atragerea de resurse de la populaţie ca o formă de finanţare stabilă şi mai uşor de mobilizat în momente delicate – desigur, în măsura în care administraţia este credibilă.Ce funcţionează în Germania, Suedia, Italia, SUA, dar şi în Cehia, Polonia şi Ungaria nu pare să fie bun pentru România, iar reprezentanţi ai Finan­ţelor s-au tot chinuit în ultimii ani să găsească contraargumente pentru reintroducerea unui mecanism abandonat în prima parte a anilor 2000. Explicaţia nerostită oficial: titlurile pentru populaţie ar concura depozitele bancare, iar băncile nu vor presiuni suplimentare, poziţia acestora fiind susţinută de FMI. Polonia foloseşte cea mai mare ban­că rămasă sub controlul statului pentru distribuţie şi vinde populaţiei bonduri chiar şi pe zece ani, cu valoarea nominală de 100 de zloţi (circa 100 de lei).

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Ce argumente au trezoreriile ţărilor vecine pentru a vinde titluri de stat populaţiei

    Ministerul Finanţelor păs­trează titlurile de stat în lei numai pentru investitori persoane fizice cu dare de mână, de teamă să nu deranjeze băncile, care ar putea vedea o parte din depozite migrând spre o alternativă de plasament cu risc suveran şi aducătoare de câştiguri neimpozabile. Administratorii datoriei publice uită uşor momentele în care era nevoie de intervenţia expresă a BNR pentru a convinge băncile să cumpere obligaţiuni de stat în euro sau în lei la preţuri rezonabile şi se cantonează în argumente puerile precum dificultăţile şi costurile legate de distribuţia titlurilor de stat pentru populaţie. Omologii din Polonia au găsit o soluţie apelând la PKO Bank, cea mai mare instituţie de credit de pe piaţă care a şi rămas sub controlul statului, însă CEC Bank nu este considerată o variantă la fel de bună. Ungaria foloseşte şi oficiile poştale, iar Slovacia se gândeşte la o soluţie similară.

    Alte stiri pe zf.ro

     

  • Au venit străinii cu banii

    În acelaşi timp, fundamentele bune (procesul de consolidare fiscală a mers bine, cu un deficit bugetar sub 3% din PIB şi o datorie publică de cca 35% din PIB) a favorizat scăderea costurilor de finanţare pentru Ministerul de Finanţe, cu randamente în scădere, notează analiştii BCR.

    Numai de la începutul anului şi până la 18 ianuarie, MF a obţinut peste 12 mld. lei, de 3,3 ori mai mult decât ţinta iniţială şi, în acelaşi timp, a câştigat o marjă mai mare de acţiune în privinţa majorării scadenţelor la titlurile oferite, la o medie de 2,8 ani, faţă de 2,5 ani în decembrie 2012. În ultima săptămână, Finanţele au vândut titluri de stat pe zece ani în valoare de 1,1 mld. lei, mult peste suma pe care şi-o planificaseră (600 mld. lei) la un randament mediu de 5,71%, în timp ce la 17 ianuarie, statul a obţinut cel mai mic randament înregistrat vreodată pentru obligaţiunile în lei pe cinci ani – 5,4%. Cum ştim, momentul a coincis cu includerea leului în indicele global JP Morgan care măsoară performanţa obligaţiunilor emise de pieţele emergente, un anunţ evident pozitiv pentru activele româneşti.

    Pe acest fundal, strategia MF de a vinde sume mai mari la costuri în uşoară scădere “va menţine probabil la niveluri ridicate pentru mai mult timp interesul investitorilor străini şi locali pentru titlurile de stat în lei”, apreciază Mihai Ţânţaru, economist la ING Bank România.

  • Finanţele au împrumutat 10 mld. lei în trei săptămâni

    Săptămâna aceasta se va putea vedea dacă interesul crescând al nerezidenţilor pentru titlurile de stat româneşti se va transforma într-o adevărată avalanşă de capital stră­in, Ministerul Finanţelor având programate o emisiune de certificate de trezorerie pe şase luni, alta de obligaţiuni în euro pe trei ani, iar joi o serie de bonduri în lei pe zece ani.De la începutul anului statul a împrumutat de pe piaţa internă aproape 10 miliarde de lei, de circa 2,7 ori mai mult faţă de suma planificată, în condiţiile în care investitorii au oferit peste 18 mld. lei. Ca prin minune, obligaţiunile pe scadenţe mai lungi au devenit din ce în ce mai căutate, iar randamentele scad de la o licitaţie la alta, intrând sub pragul de 6% pe an. Ministerul Finanţelor are astfel o bună ocazie de a trece la prefinanţarea necesarului pentru anul în curs.

    Mai multe pe zf.ro

  • Ziarul Financiar vă prezintă în exclusivitate cele două foi A4 care valorează câteva miliarde de euro şi care au dus la scăderea cursului la 4,33 lei/euro

    Anunţul-surprinză al gigantului financiar american JP Morgan de a include titlurile în lei emise de statul român într-un indice al pieţelor emergente, după o decizie similară de la sfârşitul anului trecut a britanicilor de la Barclays, va creşte vizibilitatea României pe pieţele externe şi interesul investitorilor, dar creează şi anumite vulnerabilităţi.

    Primul efect al acestei decizii a fost aprecierea leului la Bucureşti cu 1,2% într-o singură zi, cursul coborând pe palierul de 4,33 lei/euro de la 4,38 lei, ajungând la minimul ultimului an. Leul a câştigat peste patru procente în faţa euro în ultima lună şi jumătate pe fondul sentimentului pozitiv al străinilor, care au cumpărat un volum important de titluri de stat la licitaţiile din decembrie şi ianuarie.

    În acest moment, titlurile de stat în lei, în funcţie de scadenţă, se tranzacţionează la un randament (dobândă efectivă) cuprins între 5,85 şi 5,94% pe an. Începând din decembrie dobânda a scăzut, iar cererea de titluri în lei a crescut exponenţial. Fiind într-un indice, cei care urmăresc acest indicator şi care îl vând investitorilor trebuie să cumpere titluri de stat până la procentul total alocat. În prima fază, titlurile româneşti au alocat un procent de 0,18%, ceea ce înseamnă achiziţia unor titluri în lei de echivalentul a 1-1,5 mld. euro. Ponderea va creşte în prima etapă la 0,3 în totalul indicelui JP Morgan, pentru ca în luna mai să ajungă la 0,54%. Spre exemplu, Polonia deţine în acest moment 9% din acest indice.

    “Includerea în indicele JP Morgan ne va sprijini în atingerea ţintei noastre strategice, ca ponderea nerezidenţilor la deţinerile de titluri să urce şi să se stabilizeze într-un interval de 15-20%. Odată ce această pondere se va stabiliza, vom putea vorbi practic ca despre o for­mă de investiţii străine directe permanente şi nu ca despre «hot money» (capitaluri speculative – n. red.) ale căror mişcări bruşte puteau brusca până nu de mult piaţa”, afirmă Enache Jiru, secretar de stat în Finanţe. El este responsabil cu Trezoreria sta­tului de numai cinci luni în condiţiile în care doar pe parcursul ultimului an au existat trei manageri ai datoriei publice: Bogdan Drăgoi, Cristian Sporiş şi din august Enache Jiru.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Extrase din comunicatul JP Morgan care a bulversat pieţele financiare şi a apreciat leul. Până la urmă tot giganţii de pe Wall Street, atât de huliţi în octombrie 2008, când erau să ducă în colaps tot sistemul financiar mondial, determină orice mişcare financiară de pe glob.