BusinessMagazin

Tag: tinta

  • Noi dezvăluiri din scrisoarea lăsată de Adamescu înainte de moarte: Am primit rapoarte că am devenit o ţintă a lui Ponta, SRI şi DNA

    “Victor Ponta şi PSD s-au răzbunat pentru anii de critică din partea ziarului România Liberă, utilizând puterile din stat pentru a mă lua în vizor pe mine personal şi afacerile mele. Victor Ponta a fost înfuriat de articolele de presă din România Liberă, care l-au criticat dur pentru ignorarea valorilor democratice. A fost pus la zid de România Liberă pentru exercitarea influenţei asupra unor părţi din sistemul judiciar prin vărul său Robert Cazanciuc, pe care l-a numit Ministrul Justiţiei în 2013. Victor Ponta m-a acuzat public încă din 2013 în mai multe apariţii publice că aş susţine partidele de centru-dreapta şi în mod specific pe adversarul său direct Traian Băsescu. A făcut declaraţii publice defăimătoare împotriva mea, insinuând că l-aş fi finanţat în mod ilegal pe Traian Băsescu. (..)Victor Ponta nu s-a oprit la denigrarea mea publică”, se arată în scrisoarea lăsată de Dan Adamescu.

    Omul de afaceri face referire şi la alte afaceri pe care le deţinea, dând exemplul firmei Astra, despre care susţine că ASF a împins-o spre faliment, după ce Victor Ponta l-a numit la şef al autorităţii pe Dan Radu Ruşanu.

    “Victor Ponta a renunţat la putere la sfârşitul lui 2015, dar premiul controlării România Liberă a fost ridicat de alţii. Eu sunt sigur că Serviciul de Informaţii Interne din România, SRI, are un rol foarte important în acest proiect de preluare a controlului asupra ziarului. În martie 2014 Victor Ponta l-a felicitat pe Dan Radu Ruşanu de la ASF pentru decizia de a smulge controlul asupra Astra de la mine şi pentru solicitarea insolvenţei ziarului România Liberă. De asemenea, el a început să mă acuze în mod public de delapidarea a sute de milioane de euro din companie, o acuzaţie care nu a fost confirmată niciodată şi care este strigător la cer de eronată. Prin această campanie de defăimare a început să-mi distrugă consecvent reputaţia de om de afaceri onest. A vociferat cu ocazia a numeroase apariţii publice între februarie 2014 şi mai 2014 pentru ca procurorii din România să mă investighez şi să mă pună sub acuzare. În lunile februarie-mai 2014 am fost părăsit şi la nivel personal şi la nivel profesional de cunoştinţele şi prietenii mei. Din ce în ce mai puţini oameni erau dispuşi să se întâlnească cu mine. Mi s-a dat de înţeles de oamenii cu surse în cadrul SRI că mi se pregătea ceva rău, dar nu mi s-a spus ce anume exact. Am primit rapoarte că am devenit o ţintă a lui Ponta, SRI şi DNA şi că am fost pus pe un fel de listă neagră”, se arată în document.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este asemănarea între experţi şi cimpanzei

    Între anii 1984 şi 2004, un profesor universitar a studiat predicţiile emise timp de două decenii şi a ajuns la concluzia că experţii sunt la fel de precişi în a prezice viitorul pe cât sunt cimpanzeii atunci când aruncă săgeţi la ţintă. Mai târziu, profesorul în cauză, Philip Tetlock, de la Wharton School of Business, şi-a prezentat descoperirile într-o carte pe care a scris-o împreună cu Dan Gardner, un jurnalist canadian interesat de politică şi psihologie, carte apărută în engleză anul trecut şi tradusă în româneşte în 2016. Cartea încearcă să identifice cine are abilitatea de a prezice în mod corect viitorul, bazându-se pe experimente şi studii şi ajunge la concluzia, nu prea surprinzătoare, că performanţa în acest domeniu nu ţine de IQ, de şcolile terminate sau de informaţiile la care au acces oamenii, ci mai degrabă de un anume mod de organizare, de un anume mod de gândire, de capacitatea de a lucra în echipă, dar şi de modul în care eşti dispus să îţi asumi greşelile. De aici şi o cantitate eclectică de „superprezicători”, inşi care nu au nimic în comun cu accesul la informaţii de top sau secrete politice şi economice, ci doar o inteligenţă în mişcare şi o anume atitudine mentală. Vorbim aici, iarăşi, nu de absolvenţi de universităţi de top, ci de şomeri sau gospodine sau profesori de liceu. O enumerare care introduce în ecuaţie un element care, paradoxal, nu pare a avea legătura cu predicţiile, este vorba de umilinţă, de puterea de a-ţi cunoaşte locul în lume şi de limpezimea cu care poţi privi lumea de la locul tău. Mai mult, autorii spun că ştiinţa predicţiilor poate fi învăţată, din propriile greşeli, dar şi din determinare, autocontrol şi modestie.

    Să nu uit: personajele cărţii lui Tetlock şi Gardner sunt cât se poate de interesante. De exemplu, Robert Rubin, definit drept cugetător probabilistic, a fost la Goldman Sachs, dar şi consilier al lui Bill Clinton pe vremea când acesta era preşedintele SUA sau secretar de stat al Trezoreriei. Sau Bill Flack, super-prognostician cu un număr impresionant de prognoze despre lumea reală adeverite, peste toţi „Tom Friedmanii din lume”. Există, spune Flack, experţi buni şi experţi răi. Cei răi îşi concept predicţiile fără argumente care să le susţină, aşteptându-se de la cititorii lor să le trateze ideile ca pe cele 10 porunci, sau îşi bazează ideile pe anecdote şi nu pe date concrete. Şi adaugă expertul: „Cei buni îşi dezbat prognozele; de fapt pe aceştia îi văd ca pe nişte avocaţi într-un sistem judiciar cu dezbatere în contradictoriu: ei înaintează cele mai bune argumente posibile ca să dovedească de ce evenimentul X va avea loc, iar eu analizez argumentele tuturor, aprofundez problema, colateral, atât cât trebuie, şi vin cu o prognoză proprie, ca o însumare ponderată a prognozelor lor”.
     

  • După 20 de ani fondatorul Otter Distribution e pregătit să lanseze primul brand de încălţăminte peste graniţe

    Filip Schwartz, fondatorul grupului Otter Distribution, ajuns la o reţea de 64 de magazine şi afaceri de 30 de milioane de euro, este pregătit să facă pasul peste graniţe, după 20 de ani de la lansarea afacerii în România. Cehia este prima ţintă.

    „Suntem extrem de aproape de a deschide primul magazin din Cehia şi demersurile sunt avansate şi în privinţa unei inaugurări. Plănuim ca în 2017 să deschidem până la trei spaţii în Cehia şi Slovacia. Probabil primul magazin se va deschide în Cehia în primăvara anului viitor”, afirmă Schwartz. El adaugă că deşi populaţia din Cehia este mai puţin numeroasă decât în România, puterea lor de cumpărare este mai ridicată; concurenţa şi costurile de operare sunt la fel de mari. „Este o piaţă foarte competitivă, dominată de firmele din Austria, Germania şi Polonia din domeniul retailului de încălţăminte. Au jumătate din populaţia României, dar un lucru foarte important este că au un turism foarte puternic, mai cu seamă în Praga şi Brno”.

    În România grupul are 64 de magazine sub mai multe formate şi branduri (Otter, Salamander, Tezyo, Aldo şi Clarks), iar fondatorul se aşteaptă ca anul acesta afacerile să ajungă la 30 milioane de euro, în creştere faţă de 2015, când vânzările s-au plasat la circa 26,5 milioane de euro. Grupul Otter încheie podiumul jucătorilor de pe piaţa de încălţăminte, după Deichmann şi CCC, în funcţie de cifra de afaceri; în segmentul de preţuri peste medie, are cele mai mari vânzări. Pe piaţa locală compania are trei concepte de magazine multibrand – Otter, Salamander şi Tezyo, intrat în portofoliu în urmă cu zece luni, dar care a ajuns deja numărul trei ca pondere la cifra de afacere – şi două de monobrand – Aldo şi Clarks.

    Grupul are o reţea de şapte magazine Tezyo în ţară, la care antreprenorul vrea să adauge încă alte cinci în prima parte a anului viitor, dintre care unul va fi deschis în Cluj, altul la Braşov şi restul în alte trei oraşe. „Am decis să lansăm Tezyo deoarece credem că piaţa cere un concept fresh multibrand autohton, ce se adresează clientelei Otter cât şi clientelei mai tinere, cu un design nou şi cu un mix de brand (deopotrivă mărci existente în portofoliu dar şi altele noi)”, a motivat Filip Schwartz decizia de a deschide Tezyo. Potrivit lui, investiţia în noile magazine s-a ridicat la o medie de 600 de euro pe metru pătrat, iar suprafaţa medie a spaţiilor este de 160 mp, cu tot cu depozit; astfel, suma medie de investiţie se plasează la aproape 100.000 de euro. Magazinele Tezyo au pe rafturi mărci precum Camper, UGG, Liu Jo şi din primăvară vor avea şi încălţări din gama Hugo Boss.

    Antreprenorul afirmă că rezultatele înregistrate de magazinele Tezyo sunt în linie cu aşteptările, într-o piaţă de încălţăminte a cărei valoare nu o poate estima dar care „este într-o uşoară creştere; piaţa shop-to-shop se află în stagnare sau chiar uşoară scădere, deoarece s-au deschis foarte multe centre comerciale în ultimii doi ani de zile”. Românii preferă să-şi cumpere încălţăminte mai cu seamă din malluri şi din online şi mai puţin din magazinele stradale, deşi Schwartz spune că „există unele oraşe – ca Sibiu, Braşov, Oradea – unde, datorită dezvoltării turismului, mizăm pe magazine stradale”. La capitolul consum, Bucureştiul a dominat ferm ani în şir, din prisma puterii de cumpărare, mai ridicată decât în provinvie, dar fenomenul are acum o sumedenie de nuanţe. „Prin 2005-2006, din 20 de magazine, cele mai mari vânzări se realizau în ceşe zece din Bucureşti. Acum există un mix între Bucureşti şi oraşe din provincie, ceea este bine pentru o economie sănătoasă”, adaugă omul de afaceri, care are 46 de ani şi este născut în capitala României.

    În acest moment, Otter Distribution are magazine în toate oraşele de peste 100.000 de locuitori „în afară de Buzău, dar la care ne uităm”. Compania are în total 64 de magazine, dintre care 26 sub brandul Otter (pentru luna decembrie este planificată o nouă deschidere, la Oradea), şapte unităţi sunt Tezyo, trei Clarks, 17 Salamander, opt Aldo şi trei sunt outleturi.

    Şeful Otter Distribution nu crede că vânzarea de încălţăminte se poate realiza doar în mediul virtual şi mizează pe o strategie care vizează un sistem omnichannel, „o îmbinare dintre online şi offline”. Vede însă magazinul virtual ca pe o forţă importantă în vânzarea de produse, care a ajus să însemne acum 7,5% din cifra de afacere a companiei şi prognozele vizează atingerea pragului de 10% anul viitor, „deorece ne bazăm şi pe magazinul online pe care tocmai l-am lansat pentru Tezyo”.

    În 2008, antreprenorul a încercat să-şi diversifice afacerile, extinzându-se spre vânzarea de haine, însă debutul crizei l-a determinat să renunţe la această idee. Despre acel moment, Filip Schwartz povesteşte că a fost nevoit să ia o serie de măsuri drastice şi să găsească soluţii din punct de vedere al cashflow-ului. „Am închis în 2009 toate afacerile care nu erau direct legate de zona noastră principală de business şi am optimizat afacerea închizând anumite magazine”, afirmă antreprenorul, căruia nu i s-a părut potrivită nici soluţia de a închide toate magazinele şi nici aceea de a aştepta să treacă vremurile grele. „Am închis anul 2008 cu vânzări sub 20 de milioane de euro. În anii următori am avut scăderi de vânzări, dar am fost profitabili, cu excepţia rezultatelor din 2009″, afirmă Schwartz. Cum economia s-a întors iar la creşteri, iar consumul este principalul motor Filip Schwartz mizează pe creşterea afacerii. „Ne concentrăm pe extinderea businessului principal, pe zona de încălţăminte, pe zona de online – iar ţinta noastră este ca acest canal să ajungă în cinci ani la 15% din cifra de afaceri. Extinderea businessului la nivel regional şi la optimizarea afacerii în ţară”, enumeră antreprenorul planurile sale de viitor.

    Mai mult, spune că nu are de gând să aducă alte branduri în franciză, considerând că acoperă toată clientela vizată de produsele încadrate pe segmente de preţ medium şi medium-high; zona mass-market nu este de interes pentru Filip Schwartz. Grupul Otter a terminat anul trecut cu afaceri de 120 de milioane de lei şi şi-a bugetat pentru 2016 un plus de 16‑17%, pânp la nivelul de 30 milioane de euro; plusurile aşteptate se bazează pe de o parte pe creşterea consumului şi dar şi pe expansiunea reţelei. Structura afacerii a rămas aceeaşi: distribuţia are o pondere de 23%, iar retailul contribuie cu 77%. Compania se ocupă şi de distribuţia unor branduri precum Ara sau Otter către mici comercianţi independenţi.

  • (P) Numărul persoanelor care fac cumpărături în Atrium Mall a crescut cu 14% faţă de anul precedent

    Începutul anului trecut a adus un aer nou în lumea shopping-ului din Arad. Atrium Mall a început în forţă 2015, reîmprospătând imaginea cunoscută deja de arădeni, schimbând radical identitatea vizuală printr-un rebranding de success. Noile valori Atrium Mall au urmărit clar atragerea publicului ţintă, pentru a îndeplini target-urile stabilite.

    Elementele unice gândite de echipa tânără din conducerea mall-ului, au dat rezultate pozitive încă din prima jumătate a anului 2016. Cifrele ne arată că traficul general a crescut cu 14% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015 şi cu un procent impresionant de 42% comparativ cu 2011.

    Această creştere se datorează campaniilor de promovare dinamice şi evenimentelor ocazionale surpriză care au însufleţit sesiunile de shopping. De asemenea, un mare impact în creşterea cifrelor a avut deschiderea magazinelor cunoscute şi de renume atât pe plan local cât şi internaţional: Pepco, LeeCooper, Tucano Coffee, Spartan, Lento Cafe, Nomasvello, Cozacone, Office Shoes, Noriel, SofiaMan. În acelaşi timp, Deichmann, Motivi, Kenvelo, Steilmann, Otter, Opticris, Diverta, Effect, Mondex şi-au schimbat amplasarea în cadrul mall-ului.

    Spre marea bucurie a arădenilor, mall-ul lor preferat va găzdui unele din cele mai populare branduri din România din Grupul Inditex. Astfel, într-un timp foarte scurt Bershka, Stradivarius şi Pull&Bear îşi vor deschide porţile, crescând vânzările şi atrăgând un număr mare de clienţi.

    Vânzările au înregistrat creşteri în primele 3 trimestre ale lui 2016 cu 29 de procente faţă de anul precedent. De asemenea, în prima parte a acestui an, s-a semnalat şi o creştere cu 10% în vânzarea de carduri cadou.

    Atrium Mall îşi menţine incontestabil poziţia în topul preferinţelor arădenilor când vine vorba de cumpărături, nu doar prin popularitate şi brand awareness, dar şi prin numărul crescător de clienţi care îşi petrec timpul în cel mai iubit centru comercial din Arad.

  • Wall Street Journal: Republica Moldova ar putea fi următoarea ţintă a lui Putin

    Republica Moldova ar putea deveni următoarea ţintă a lui Putin. Evenimentele din Transnistria ar trebui să îi îngrijoreze pe liderii politici europeni, spun jurnaliştii americani care cred că preşedintele Rusiei nu a renunţat la planurile sale expansioniste. Jurnaliştii de la Wall Street Journal scriu că Republica Moldova ar putea deveni următoarea ţintă a lui Putin pe măsură ce evenimentele din Transnistria evoluează în favoarea susţinătorilor pro-ruşi.

    Ziarul american arată că în timp ce liderii europeni se concentrează asupra ambiţiilor expansioniste ale Rusiei în Ucraina, Kremlinul pare să îşi fi întors privirea spre Republica Moldova, acolo unde controlează Transnistria, prin militanţii pro-ruşi. Jurnaliştii americani atrag atenţia asupra faptului că susţinătorii Kremlinului aniversează zece ani de la controversatul referendum din 2006, în care 97% dintre cetăţeni au votat pentru alipirea Transnistriei de către Rusia.

    Pentru a marca momentul, Evgeniy Shevchuk, autoproclamatul preşedinte al regiunii, nerecunoscut nici măcar de oficialii ruşi, a elaborat un decret prin care cere recunoaşterea anexării Transnistriei. Shevchuk a cerut inclusiv realizarea până în luna noiembrie a unui plan cu privire la armonizarea legislaţiei celor două ţări.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz.ro
     

  • Wall Street Journal: Republica Moldova ar putea fi următoarea ţintă a lui Putin

    Republica Moldova ar putea deveni următoarea ţintă a lui Putin. Evenimentele din Transnistria ar trebui să îi îngrijoreze pe liderii politici europeni, spun jurnaliştii americani care cred că preşedintele Rusiei nu a renunţat la planurile sale expansioniste. Jurnaliştii de la Wall Street Journal scriu că Republica Moldova ar putea deveni următoarea ţintă a lui Putin pe măsură ce evenimentele din Transnistria evoluează în favoarea susţinătorilor pro-ruşi.

    Ziarul american arată că în timp ce liderii europeni se concentrează asupra ambiţiilor expansioniste ale Rusiei în Ucraina, Kremlinul pare să îşi fi întors privirea spre Republica Moldova, acolo unde controlează Transnistria, prin militanţii pro-ruşi. Jurnaliştii americani atrag atenţia asupra faptului că susţinătorii Kremlinului aniversează zece ani de la controversatul referendum din 2006, în care 97% dintre cetăţeni au votat pentru alipirea Transnistriei de către Rusia.

    Pentru a marca momentul, Evgeniy Shevchuk, autoproclamatul preşedinte al regiunii, nerecunoscut nici măcar de oficialii ruşi, a elaborat un decret prin care cere recunoaşterea anexării Transnistriei. Shevchuk a cerut inclusiv realizarea până în luna noiembrie a unui plan cu privire la armonizarea legislaţiei celor două ţări.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz.ro
     

  • Facebook a luat la ţintă programele de ad-blocking. Utilizatorii reţelei obligaţi să vadă reclame

    Creşterea în popularitate a programelor de ad-blocking (blocare reclamă) reprezintă o ameninţare pentru business-urile online care se bazează pe venituri din advertising, scrie BBC

    Ce sunt programele de tip ad blocker? Fac parte dintr-o gamă mai largă de soluţii care funcţionează ca un firewall între aplicaţiile destinate navigării şi serverele care găzduiesc anunţuri publicitare. Cele mai multe reclame sunt reţinute într-o bază de date construită de-a lungul timpului de utilizatori; astfel, atunci când accesăm o pagină web, programul ad blocker verifică dacă informaţiile de pe acea pagină există în baza de date, caz în care vor fi blocate. Restul informaţiilor sunt încărcate normal pe pagina accesată. Cele mai cunoscute programe de acest tip sunt AdBlock şi AdBlock Plus.

    Deşi compania îi va forţa pe utilizatori să vadă reclame, Andrew Bosworth, vicepreşedintele diviziei de advertising a Facebook, a promis că le va da acestora posibilităţi de control. Adică utilizatorii vor putea alege ce tip de reclamă să vadă şi de la ce brand-uri.

    6,2 miliarde de dolari au fost generaţi de reclamele de pe reţeaua socială în ultimul trimestru financiar şi mesajele publicitare reprezintă 90% din veniturile de peste 66 de miliarde de dolari obţinute de Google în 2014.

  • Când era mic era ţinta bătăuşilor la şcoală, iar astăzi este unul dintre cei mai puternici oameni din lume

    Elon Musk s-a născut în Pretoria, Africa de Sud în 1971. El a învăţat singur câteva limbaje de programare şi la vârsta de 12 ani a vândut, pentru 500 de dolari, codul pentru un joc video numit “Blastar”.

    Copilăria sa nu a fost însă una uşoară: după cum povesteşte în cartea “Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future”, el a ajuns la un moment dat la spital după ce mai mulţi bătăuşi de la şcoală l-au lăsat inconştient pe scările instituţiei.

    Musk a absolvit liceul pentru băieţi din Pretoria şi s-a mutat în Canada la vârsta de 17 ani, considerând că e mai uşor să emigreze astfel în Statele Unite. În 1992, după doi ani petrecuţi la o şcoală de afaceri din Ontario, Elon Musk s-a transferat la Universitatea din Pensylvania unde a obţinut o diplomă în economie. A mai petrecut încă un an acolo, pentru a obţine şi o diplomă în fizică. În anul 2002, Musk a obţinut cetăţenia americană.

    Elon Musk a fondat alături de fratele său Zip2, o companie de software care a dezvoltat un ghid online pentru industria de tipărire a ziarelor. Musk a semnat contracte cu New York Times şi Chicago Tribune, iar Zip2 a fost achiziţionată ulterior de Compaq pentru suma de 341 milioane de dolari.

    În martie 1999, omul de afaceri a cofondat X.com, un serviciu financiar de plăţi online şi prin email. Un an mai târziu, X.com a fuzionat cu o altă companie, Cofinity, care deţinea marca PayPal. Această marcă a avut o creştere rapidă şi a fost achiziţionată de eBay pentru 1.5 miliarde, din care Musk a primit 165 de milioane de dolari.

    Musk a mai fondat, de-a lungul carierei, companii precum SpaceX, specializată în construcţia de vehicule spaţiale, sau Tesla Motors, organizaţie care investeşte sume considerabile în dezvoltarea motoarelor electrice. Primul model al companiei a fost Tesla Roadster, o maşină sport electrică, ce a avut vânzări de peste 2.500 de unităţi. La lansarea maşinii, Musk a vorbit despre cei care nu sunt de acord cu noile tendinţe din industria auto: “Unii oameni nu privesc cu ochi buni schimbarea, dar trebuie să accepţi schimbarea atunci când alternativa e dezastrul”.

    Elon Musk este preşedintele Fundaţiei Musk, care donează constant sume importante de bani cauzelor filantropice. De asemenea, fundaţia sponsorizează anual centre de cercetare pentru energii regenerabile. În aprilie 2012, omul de afaceri s-a alăturat programului filantropic condus de Bill şi Melissa Gates.

    În 2010, Elon Musk a apărut în lista Time a celor mai influenţi oameni din lume. El a servit de asemenea ca model pentru celebrul personaj de film Tony Stark, din franciza de mare succes “Iron Man”. “Există câteva diferenţe între mine şi Tony Stark”, a comentat Musk. “Spre exemplu, eu am cinci copii, deci petrec mai mult timp la Disneyland decât mergând la petreceri”.

  • Cu acest avion hipersonic, ruşii vor lansa bombe nucleare! ”Va lovi ţinta direct”

    Noua generaţie de supersonice ruseşti va lansa bombe nucleare. Aeronava poate călători oriunde în lume, în maximum două ore, şi poate lansa o bombă nucleară înainte de a se întoarce la bază.

    ”Operaţionalitatea acestei aeronave a fost dovedită. Ideea este ca bombardierul să se lanseze de pe un aerodrom normal. La comandă, acesta va ascensiona până în spaţiu, de unde va lovi ţinta cu o bombă nucleară”, a declarat generalul Sergey Karakaev. Acesta confirmat că modelul motorului pentru bombardier a fost construit  şi testat cu succes în cadrul Academiei Militare Serpukhovo.

    Vezi aici cât de puternic este avionul ruşilor şi cum arată!

  • Povestea românului care a construit de la zero o afacere de 50 de milioane de euro

    Corneliu Bodea a construit de la zero împreună cu fratele său o afacere care valorează mai mult de 50 de milioane de euro, care este prezentă în China şi SUA şi care exportă tehnologii pe patru continente. Tinta pentru următorii cinci ani? Dublarea.

    În biroul lui Corneliu Bodea se află numeroase poze cu fiica sa adolescentă, balerină selectată în trupa Teatrului Balşoi din Moscova, despre care glumeşte că „este mai celebră decât mine“. Moscova a devenit astfel locul în care face cele mai dese drumuri, dat fiind că fiica sa s-a mutat acolo, alături de Bruxelles, unde reprezintă de anul trecut România în cadrul Centrului Român al Energiei, poziţie prin care susţine priorităţile sectorului energetic în cadrul Uniunii Europene, şi de Amsterdam, unde are rezidenţa holdingul ABBC. Este concentrat pe activităţile companiei din Europa, în timp ce fratele său, Adrian Bodea, este responsabil de deplasările pe celelalte trei continente pe care grupul ABBC are contracte, cât şi la compania grupului din Cleveland, Statele Unite ale Americii, ori la joint venture-ul din China.

    Deşi este licenţiat în inginerie, nu a profesat nicio zi în acest domeniu, alăturându-se fratelui său în afacere încă din timpul facultăţii, în 1994. Corneliu Bodea are o experienţă de aproape 20 de ani în domeniul energetic atât pe partea de produse şi soluţii de automatizare şi SCADA pentru furnizorii de utilităţi (energie electrică, energie termică, gaz), cât şi pe partea de servicii integrate precum proiectarea, execuţia şi mentenanţa liniilor de distribuţie a energiei electrice, administrarea grupurilor de măsură a energiei electrice şi citirea indexului de consum al contoarelor de energie electrică şi gaze naturale. Din anul 2000 până în 2014, a fost vicepreşedinte al Adrem Invest, perioadă în care compania a derulat proiecte pentru furnizori strategici din domeniul energetic: SNTGN Transgaz, Electrica S.A., CEZ România, E.ON, ENEL, E.ON, RADET Bucureşti, CFR Electrificare, RAT Timişoara.

    Grupul din care face parte Adrem Invest, alături de Adrem Automation şi Adrem Industries, are ambiţii mari. „Vrem să creştem profitul şi ne-am propus să ajungem la venituri de 100 de milioane de euro până în 2020“, explică Bodea, acţionar al grupului ABBC, pentru care 2015 a fost primul an de funcţionare în această structură şi care va înregistra anul acesta o cifră de afaceri de aproximativ 251 de milioane de lei (57 milioane de euro) – în creştere faţă de anul trecut, când compania a avut o cifră de afaceri de 228 de milioane de lei (cca. 51 mil. euro).

    Cea mai mare pondere în cifra de afaceri a grupului este activitatea de servicii energetice – relaţia cu clienţii CEZ, E.ON, Enel, prin care, potrivit lui Corneliu Bodea, se realizează puţin sub jumătate din cifra de afaceri şi unde lucrează şi cei mai mulţi angajaţi, 900 din numărul total de aproximativ 1.000 ai grupului.

    La capitolul investiţii pe care le consideră de succes, Corneliu Bodea vorbeşte despre joint venture-ul cu E.ON, prin care au creat compania de servicii pentru gaz şi electricitate SEA Complet (care are 600 de angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro). Pariul necâştigător pentru afacerile fraţilor Bodea este centrala de cogenerare pe biomasă de la Suceava, o investiţie de aproximativ 90 de milioane de euro, care a început să funcţioneze în iarna 2013-2014. Aceasta a fost afectată de incapacitatea de plată a distribuitorului local de energie, firma Termica a consiliului local, care a intrat în insolvenţă şi acum este în faliment. Termica a creat un volum consistent de noi datorii, ce au pus centrala în situaţia dificilă de a nu-şi putea plăti la zi creditele. Chiar dacă centrala este eficientă şi produce cea mai ieftină gigacalorie din ţară, dificultăţile de care s-au lovit i-au făcut să aibă îndoieli în ce priveşte proiectul. „Investiţia este perfectă, este exact ce mi-am dorit din punct de vedere al tehnicii şi al capacităţii de producţie, dar dacă ne-am fi imaginat care pot fi dificultăţile şi piedicile şi până la urmă lipsa de responsabilitate în sistemul de încălzire centralizată, care este responsabilă de 60% din pierderile de energie care există în România, ne-am fi gândit mai bine dacă să investim“.

    Potrivit lui Bodea, acţionarii grupului au finanţat cu aproximativ cinci milioane de euro proiectul anul trecut, astfel încât centrala să se menţină în funcţiune. „Am beneficiat de susţinerea băncii finanţatoare, Raiffeisen Austria, care ne-a restructurat creditele, şi vom încerca în acelaşi timp recuperarea datoriilor cu Termica prin procedura de faliment“, descrie Bodea situaţia de la Suceava. Săptămâna trecută, Thermonet SRL Suceava, un joint venture format dintre asocierea Adrem Invest Bucureşti, Elsaco Botoşani şi Transagent SA Suceava, a câştigat licitaţia pentru transportul şi distribuţia agentului termic în municipiul Suceava, luând astfel locul Termica.