BusinessMagazin

Tag: teren

  • În ce au ajuns să se transforme fostele fabrici de pe vremea lui Ceauşescu

    Creşterea economică din ultimii ani, dar mai ales creşterea veniturilor populaţiei şi a consumului şi cererea pentru locuinţe şi birouri noi au readus în discuţie dezvoltările vechilor platforme industriale. Dacă în anii de boom economic, 2007-2008, multe dintre acestea au fost cumpărate cu bani grei de către mari jucători imobiliari iar de atunci stau în continuare abandonate, acum terenurile sunt tranzacţionate numai dacă au autorizaţiile necesare.

    „În ultimii doi-trei ani terenurile vechilor fabrici au fost principala ţintă a dezvoltatorilor imobiliari, atât în Bucureşti cât şi în marile centre regionale din ţară, iar apetitul pentru astfel de proprietăţi rămâne ridicat, a spus Sînziana Oprea, director land agency în cadrul Colliers International.

    Dacă până în 2018 principalii dezvoltatori se fereau să se aventureze pe o mare platformă de unii singuri şi preferau să meargă la sigur într-o zonă deja cunoscută, precum Piaţa Victoriei, Orhideea sau Barbu Văcărescu, în ultimul an tot mai multe companii au prins din nou gustul marilor platforme, iar cei care deţin astfel de terenuri au depus deja documentaţia necesară pentru a obţine autorizaţiile necesare – fie pentru a putea obţine un preţ mai bun în cazul unei vânzări, fie pentru a demara lucrările.

    „Terenurile mari sunt în continuare preferate de dezvoltatori, în detrimentul celor mici, pentru că ele oferă randamente superioare prin scalarea proiectelor, dar şi prin opţiunile de fazare sau extindere, prin care dezvoltatorii îşi pot gestiona riscurile şi expunerea în funcţie de situaţia pieţei. Totodată, ele permit crearea unor dezvoltări mixte, complexe, integrate, care devin referinţe pe piaţă şi potenţează imaginea dezvoltatorului, a declarat Sânziana Oprea. Ea a subliniat că „PUZ-ul a devenit un element critic în decizia de achiziţie şi în structura tranzacţiei. Un teren cu PUZ într-o locaţie strategică poate ajunge acum să se vândă cu 30-40% mai mult decât unul fără Plan Urbanistic Zonal.

    Avantajul Capitalei, dacă se poate spune aşa, este faptul că Bucureştiul a cunoscut o evoluţie mai puţin obişnuită în era comunistă. La acea vreme s-a decis ca multe uzine să aibă activitatea în interiorul oraşului, motiv pentru care, după ce acestea au fost închise în anii ‘90, au lăsat foarte mult teren liber pentru viitoare dezvoltări. Mai mult, fiind foste platforme industriale infrastructura deja exista – nu numai drumuri, dar şi o reţea electrică suficient de bine dezvoltată şi gaze, alături de apă curentă şi canalizare. O dezvoltare pe teren viran necesită investiţii.

    „Mai sunt puţine fabrici disponibile în interiorul oraşelor, care să beneficieze şi de infrastructura necesară unor proiecte de scară mare, de aceea sunt valoroase şi sunt disputate de regulă de mai mulţi dezvoltatori, explică Sânziana Oprea.

    În prima parte a acestui an mai multe proiecte au revenit în atenţia pieţei imobiliare – Adriean Videanu, fostul ministru al economiei în guvernul condus de Emil Boc, a demarat oficial procedura pentru a obţine un Plan Urbanistic Zonal pentru proiectul de la Titan Mar, de la intersecţia dintre Calea 13 Septembrie şi Şoseaua Progresului.

    Proiectul de la Titan Mar include nouă clădiri, fiecare cu 3 etaje în subteran şi plus de la 12 la 35 de etaje, având un regim de înălţime de până la 120 de metri.
    Potrivit fazei de proiectare a PUZ-ului, terenul pe care va fi dezvoltat viitorul proiect are o suprafaţă de 50.470 mp. Înainte de 1989 dar şi în anii ‘90 zona era una cu caracter industrial, deservită inclusiv de o linie de cale ferată, însă treptat întreaga activitate industrială a fost oprită, iar vechile hale au fost demolate, în condiţiile în care acestea erau la doi paşi de Marriott şi Palatul Parlamentului. În zona respectivă îşi desfăşurau până în anii ‘90 activitatea unor vechi companii de stat precum Vulcan sau Termoenerg.

    Aceeaşi zonă, dar spre intersecţia de la Răzoare a atras atenţia celor de la One United, care anul trecut au cumpărat platforma Ventilatorul de 5,3 hectare unde vor construi proiectul One Cotroceni Park, care va include atât birouri cât şi locuinţe.

    „Pentru One Cotroceni Park analizăm posibilitatea de a avea birourile conectate direct la viitoarea staţie de metrou Academiei, a spus Victor Căpitanu, fondator şi acţionar al One United. Viitorul proiect One Cotroceni Park va reprezenta, potrivit acţionarilor, o dezvoltare mixtă de birouri, apartamente şi comercial, iar lucrările la noul ansamblu ar urma să înceapă în cursul acestui an. Terenul din zona Răzoare se află între două viitoare staţii de metrou, de pe magistrala către Drumul Taberei – Academia Militară şi Orizont. Acolo există deja din 2013 un PUZ obţinut pentru un proiect mixt, de birouri şi rezidenţial, cu nouă clădiri de 11 etaje, una de 12 şi un turn de 20 de etaje, potrivit datelor ZF. One United intenţionează să construiască acolo 40.000 mp de spaţii de birouri, iar întreg proiectul ar fi gata în următorii 7-8 ani.

    În apropiere de viitorul proiect al celor de la One United este Casa Radio, proiect anunţat pe la mijlocul anilor 2000 odată cu AFI Cotroceni. Dacă AFI funcţionează deja de foarte mulţi ani, Casa Radio este în continuare o ruină. Anul acesta tot cei de la AFI şi-au anunţat intenţia de a prelua proiectul de la Plaza Centers. Doron Klein, CEO AFI Europe România, spunea la începutul anului că analizează cazul şi că ar putea construi acolo un proiect mai mare decât AFI Cotroceni. Abandonată în ultimii 13 ani, cu toate că israelienii de la Plaza Centers, controlaţi de Elbit Imaging, s-au angajat să dezvolte acolo un proiect în parteneriat public-privat, Casa Radio ar putea fi transformată de cei de la AFI Europe, care au semnat o scrisoare de intenţie neangajantă pentru achiziţia pachetului majoritar de acţiuni contra sumei de 60 milioane de euro.

    Proiectul iniţial, evaluat la 1,5 miliarde de euro, viza o suprafaţă de 467.000 mp şi ar putea deveni acum unul de birouri şi rezidenţial datorită proximităţii faţă de staţia de la Eroilor, unde se vor intersecta trei linii de metrou.

    Tot o actuală ruină care ar putea prinde din nou viaţă este proiectul de la Hala Unirii. Omul de afaceri Aurel Muntean, care deţine magazinul Victoria de pe Calea Victoriei şi hotelul Împăratul Romanilor din Sibiu, are în plan reluarea lucrărilor de la Hala Unirii din centrul Capitalei, din spatele magazinului Unirea.
    Potrivit primăriei sectorului 3, în luna august a anului trecut, la solicitarea lui Lucian Mitariu, reprezentant al SC Minerva – Galeriile Comerciale, a fost emisă o autorizaţie pentru „Intrare în legalitate – modificări interioare/exterioare, reconfigurare, extindere corp C1, schimbarea funcţiunii – Centru de Afaceri Unirea“. Proiectul va avea şapte niveluri, dintre care două în subteran, un parter şi patru etaje supraterane.

    Ultima ştire cu privire la Hala Unirii, care alături de cel din Pantelimon erau singurele „circuri ale foamei“ finalizate în Bucureşti înainte de 1989, este din 2012, când proprietarul anunţa că va transforma clădirea într-un centru comercial. La câteva luni de la acel anunţ însă, lucrările au fost oprite.

    Dincolo de ruinele erei comuniste se află vechile clădiri de fabrici din perioada inter şi antebelică a României. Spre exemplu Parcul Carol este înconjurat de vechi clădiri cu o arhitectură ce aminteşte de epoca Micului Paris, însă cele mai multe dintre ele sunt abandonate, părăsite şi lăsate să se degradeze.

    Printre aceste fabrici se numără şi Chibro, compania care deţine terenul de aproape 35.000 mp şi clădirile fostei fabrici de chibrituri de lângă Parcul Carol din Capitală. Aceasta a depus luna trecută la Primăria Capitalei un anunţ de intenţie pentru elaborarea Planului Urbanistic Zonal, pentru dezvoltarea unui ansamblu multifuncţional de locuinţe colective, comerţ, birouri şi servicii, potrivit datelor Primăriei Bucureşti. Elaboratorul este firma Arttek C.B., care elaborează proiectul şi pentru Adriean Videanu şi planul pentru Titan Mar, unde vrea să construiască nouă turnuri de birouri şi locuinţe.

    Potrivit proiectului depus, proprietarul vrea să obţină autorizaţie pentru construcţia a cinci clădiri cu 3 etaje în subsol şi între 4 şi 8 etaje supraterane şi păstrarea unor structuri existente.

    Dar în ţară? Iaşi, Cluj sau Timişoara de asemenea au foste platforme industriale pe care marii dezvoltatori vor să le transforme in proiecte imobiliare.
    Spre exemplu în Cluj, belgienii de la Speedwell contruiesc un ansamblu mixt cu peste 200 de apartamente, o clădire de birouri şi spaţii comerciale, în urma unei investiţii de 42 mil. euro. Proiectul Record Park este în prezent construit pe fostele Grajduri Imperiale ale Imperiului Austro–Ungar, ulterior parte a unei fabrici de textile şi este în plan pentru a fi gata în al doilea trimestru din 2020. Acestea vor fi restaurate într-o zonă de birouri, care combină spaţii de co-working, un centru de artă şi spaţii de restaurante şi relaxare. Componenta rezidenţială a Record Park va fi formată din două clădiri, fiecare cu şapte etaje, care vor însuma 236 de studiouri şi apartamente cu două, trei şi patru camere.

    Dacă oraşele din vestul ţării au ţinut prima pagină în ultimii ani datorită ritmului alert de dezvoltare, şi estul ţării are propriii campioni.

    În 2012 Iulian Dascălu inaugura în capitala Moldovei proiectul Palas Iaşi în urma unei investiţii de 265 mil. euro care include mallul şi birouri. Acesta a schimbat complet zona centrală a Iaşiului. Anul acesta cei de la Prime Kapital, care îl are drept fondator pe Martin Slabbert, cel care a fondat şi NEPI, au anunţat că vor investi peste 200 mil. euro în proiectul mixt Silk District, pe care îl vor dezvolta pe terenul fostei fabrici din industria textilă Teba, urmaşa întreprinderii de mătase Victoria Iaşi.

    Proiectul Silk District, prezentat ca unul de tip mixed-use, va cuprinde birouri, locuinţe, hotel, clinici medicale. Întregul proiect include patru faze de execuţie, iar prima fază va demara în T1 al anului 2020, urmând ca în T3 al anului 2021 să fie finalizat.

    De asemenea, termenul de finalizare a întregului proiect este stabilit pentru anul 2024, potrivit lui Maggie Kitshoff, director executiv rezidenţial şi office al Prime Kapital.

    Chiar dacă multe proiecte imobiliare s-au anunţat, încă sunt multe zone, atât în Bucureşti cât şi în marile oraşe ale ţării unde vechi platforme industriale zac abandonate. Explicaţia? Multe dintre acestea au fost cumpărate pentru un preţ ridicat în 2007-2008, iar o demarare a proiectului ar însemna o recunoaştere a pierderii, între preţul de atunci şi evaluarea de acum. Chiar şi aşa, Bucureştiul aşteaptă noi dezvoltări pentru a-şi îmbunătăţi imaginea şi pentru a creşte portofoliul imobiliar şi a ajunge din urmă, eventual, Budapesta şi Varşovia. 

  • Primăria Capitalei vrea să vândă un teren de 3,5 ha din spatele Guvernului, cu o valoare de piaţă de 100 mil. euro

    Consiliul general al municipiului Bucureşti va decide în şedinţa de miercuri 26 iunie dacă va vinde sau nu un teren de 35.000 mp din spatele clădirii Guvernului pe care în prezent funcţionează depoul pentru tramvaie Victoria al Societăţii de Transport Bucureşti.
     
    Terenul este amplasat într-una din cele mai exclusiviste zone din Bu­cureşti, cunoscută drept „Dorobanţi-Capitale“, unde un metru pătrat de teren se poate vinde şi cu 3.000 de euro.
     

  • Chirica, o nouă declaraţie de avere, cu o vilă şi cu un teren trecute pe numele fiicelor gemene: Totul este transparent

    La doar două zile de când şi-a publicat declaratia de avere în care apărea o proprietate de 250.000 de euro pe numele fiului său de un an şi nouă luni, primarul Iaşului a revenit. Pe site-ul Primăriei municipiului Iaşi apare o nouă declaraţie, în care sunt menţionate un teren de 350 de metri pătraţi şi o casă de 240 de metri pătraţi. Este vorba despre o proprietate pe care edilul Iaşului a lăsat-o fetelor sale în urma divorţului de fosta soţie.

    Pe 12 iunie Mihai Chirica îşi publica pe site-ul Primăriei Iaşi declaraţiile de avere şi interese. În documentul privind bunurile sale, apăreau un teren de 836 de metri pătraţi şi o casă de 136 de metri pătraţi, achiziţionate din 2019. Proprietatea este trecută, potrivit declaraţiei de avere, pe numele fiului său de un an şi nouă luni.

    La doar două zile după, declaraţia de avere este reactualizată şi publicată din nou pe site-ul Primăriei Iaşi.

    În noul document, la secţiunea „suplimentar în afara prevederii” de la categoria terenuri apare un lot de 305 metri pătraţi, achiziţionat în 2012. La categoria clădiri, tabelul a fost completat tot la secţiunea “suplimentar în afara prevederii” cu o casă de 240 de metri pătraţi. Titularii proprietăţii sunt copiii, mai exact cele două fete gemene ale acestuia, din cea de-a doua căsătorie. În urma divorţului, Mihai Chirica a lăsat celor două fete casa în care locuiau.

    Întrebat de corespondentul MEDIAFAX de ce a decis să reactualizeze declaraţia de avere la doar două zile după publicare, Mihai Chirica a răspuns că acest subiect este închis pentru el: „Deja a degenerat! Totul este clar şi transparent, chiar mai mult decât prevede legea!”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • (P) Smarthuts, software-ul care îţi organizează activitatea echipelor de lucru pe teren

    Înfiinţată în 2008 de un director IT de multinaţională, compania Netlinx Systems a venit la momentul respectiv ca răspuns la nevoile din piaţă de servicii IT profesioniste. Pe o piaţă încă în dezvoltare, s-a remarcat prin abordări diferite, cu influenţe nord-americane, şi s-a regăsit ca furnizor foarte potrivit pentru corporaţiile sosite în România în căutare de personal calificat tehnic şi responsabil. „Ne place să fim la curent cu cele mai noi soluţii tehnice, să le înţelegem şi să vedem cum pot ele să ajute businessul să funcţioneze mai uşor. Am început să fim căutaţi atunci când alte companii, deşi aveau departamente de IT, nu reuşeau să rezolve o problemă tehnică complexă”, declară Cristi Dragomir, CEO al
    Smarthuts.com.

    La fel ca alte companii româneşti, compania şi-a diversificat serviciile astfel încât să răspundă cât mai multor nevoi ale clienţilor săi. Odată cu digitalizarea afacerilor, a apărut inevitabil nevoia înfiinţării unui departament de dezvoltare software, care a venit şi ca un răspuns al nevoilor interne ale companiei – nevoi de coordonare, organizarea activităţii, project management, ticketing, evidenţa activităţilor şi facturare. „Cu unii clienţi colaborăm mai uşor şi cu alţii mai dificil. La fel, noi, intern, aveam o serie de activităţi pe care le realizam cu uşurinţă, altele în care ne împotmoleam. Ne-am întrebat de ce se întâmplă acest lucru şi ce putem face să uşurăm munca noastră şi a clienţilor noştri”, spune Cristi Dragomir. Răspunsul la întrebare a venit din analiza interacţiunii dintre ei şi client, din a observa concret ce se întâmplă în momentul în care clientul solicită un anumit serviciu. Au observat că se putea colabora mult mai uşor cu acei clienţi care foloseau diverse tool-uri software de organizare internă. Sistemele de ticketing, sistemele de răspuns în timp real, sistemele de colaborare în timp real, sistemele de project management erau cele care făceau diferenţa.
    Concidenţa face ca în acea perioadă unul dintre clienţii Netlinx să vină către ei cu cerinţa de dezvoltare a unui software de property management. În faza de documentare pentru această soluţie, prin studierea altor softuri din domeniu sau adiacente, au observat impactul unui software dezvoltat inteligent şi uşor de utilizat asupra unei afaceri care îl foloseşte. 
    „Problemele pe care le-a ridicat clientul respectiv pe partea de management al echipelor de mentenanţă şi reparaţii, al programării acestor activităţi  au început să fie observate şi la mulţi alţi clienţi ai noştri. Până la urmă, «când ai un ciocan în mână toată lucrurile în jur ţi se păr cuie».”  
    În anul 2016 a fost dezvoltat MVP-ul SmartHuts iar Soluţia SmartHuts conţine the best of many worlds. Tot în 2016, chiar dacă era în stadiul de concept, a obţinut recunoaştere, câştigând Techub Bucharest Demo Night şi Start-up Sauna.

    Goana după bani
    „Înainte să pleci la drum îţi faci calcule.” Costurile pentru devoltarea soluţiei la capacităţile proiectate şi la scalabilitatea dorită de Netlinx se ridicau conform previziunilor la 500.000 de euro. S-au analizat posibilităţile de finanţare disponibile la acel moment în România şi, bazându-se pe originalitatea soluţiei SmatHuts şi aplicabilitatea în mai multe a altor sectoare economice, cea mai bună opţiune în acel moment a fost aplicarea pentru fonduri europene. 
    Smarthuts a obţinut finanţarea solicitată în cadrul Axei „POC: Acţiunea 2.2.1 – Sprijinirea creşterii valorii adăugate generate de sectorul TIC şi a inovării în domeniul prin dezvoltarea de clustere 2014-2020” şi pentru ei acest lucru a venit ca o recunoaştere a viabilităţii proiectului. „Odată cu primirea finanţării a început adevărata muncă. Au contat foarte mult oamenii şi am ţinut multe interviuri astfel încât să îi alegem pe cei mai buni. Nu sunt uşor de convins; a trebuit să îi facem să vadă şi să înţeleagă viziunea noastră, să rezoneze cu produsul şi să îşi dorească să creeze, să facă parte dintr-un proiect ce urmă să fie făcut de noi de la zero. Şi nu a fost doar atât. Echipa a trebuit să realizeze şi să menţină un echilibru între nevoile complexe ale partenerilor care au adus know-how-ul şi crearea unei aplicaţii extrem de uşor de utilizat. Au urmat zile şi nopţi de definit fluxuri, brainstorming în timpul şi după program, incremente nenumărate în interfaţa aplicaţiei. Munca noastră începuse să prindă contur şi nu ezitam să ne şi bucurăm când finalizam câte un modul.”   

    Ce este Smarthuts
    Este o aplicaţie software online, în cloud, accesibilă de oriunde. Pentru companiile mari există şi varianta on premise. Software-ul stochează informaţii despre operaţiunile de mentenanţă şi reparaţii ale unei organizaţii şi despre echipele din teren (angajaţi tehnici şi contractori) şi optimizeză activitatea folosind instrumente şi metode moderne. Pe româneşte, este o unealtă software pentru managementul mentenanţei.

    Ce este managementul mentenanţei?
    „Orice fiinţă şi lucru din lumea asta are nevoie de mentenanţă. Mentenanţa este de două tipuri: preventivă si corectivă. Făcând o paralelă cu oamenii, faptul că mergi o dată la şase luni la dentist pentru detartraj înseamnă că faci o mentenanţă preventivă. Când te duci la 3 dimineaţa cu o durere sfâşietoare la cabinetul de urgenţă şi îţi scoate nervul, înseamnă că faci o mentenanţă corectivă”, explică Cristi Dragomir.
    Mentenanaţa din perspectiva echipamentelor şi aparatelor, dacă nu este făcută la timp şi corect, poate aduce de la costuri crescute de reparaţie până la întreruperea fluxului de business (vending machines, linii de producţie, roboţi etc).
    Printre problemele pe care echipa Smarthuts le-a observat la clienţii săi se numărau: faptul că angajaţii lor nu erau suficient de responsabili astfel încât să treacă prin toţi paşii necesari într-un proces de mentenanţă, menţineau cu greu evidenţa consumabilelor, pieselor de schimb şi a uneltelor utilizate în operaţiuni, nu aveau o viziune clară asupra timpului şi duratei mentenanţei şi încărcăturii muncii. Echipele din teren nu aveau mereu obiceiul confirmării şi comunicării a ceea ce s-a întâmplat, pierdeau şirul lucrărilor. Nu exista o metodă facilă prin care clienţii clienţilor puteau să comunice apariţia unei probleme (portal sau aplicaţie mobilă).  Exista un haos în documentaţia tehnică şi documentaţia de intervenţie şi multe altele care de fapt se traduc în costuri de timp şi bani pentru companii. 

    Ce face Smart Huts
    Rezolvă toate problemele de mai sus şi multe altele. Împărţită în 19 module, surprinzător de uşor de utilizat, având şi o aplicaţie nativă mobile Android, eficientizează comunicarea, reduce timpul şi pune ordine în documente. „Dacă înainte îţi lua o săptămână şi o armată de oameni să îţi faci un forecast la stocurile de piese şi consumabile, acum îţi ia 3 minute, dacă ai aplicaţia SmartHuts. Dacă înainte oamenii din echipele tale trebuia să îşi aducă aminte ce consumabile au folosit la intervenţii, acum  trebuie doar să verifici în aplicaţie”, spune Dragomir. 
    SmartHuts e un loc în care îţi poţi defini  locaţiile (clădirile tale sau ale clienţilor, puncte în care ai aparate instalate etc.), ca apoi să îţi poţi plasa în locaţiile respective echipamentele sau aparatele. Poţi adăuga apoi nomenclatoare de piese de schimb, unelte şi consumabile cu caracteristici, cantităţi şi alte elemente. La toate cele menţionate mai sus poţi adăuga informaţii de provenienţă, costuri, calendar, documentaţie, stocuri, alerte şi multe altele.
    În modulele de angajaţi şi subcontractori îţi poţi adaugă angajaţii tehnici şi contractorii. Aceste persoane sunt cele cărora le vei aloca ordine de lucru şi alte sarcini. Prin aceste elemente poţi urmări eficienţa şi timpul lor de răspuns.
    Clienţii tăi pot plasa cereri de intervenţie (exemplu: „S-a stricat aparatul de aer condiţionat”) accesând portalul online sau aplicaţia mobilă dedicată clienţilor. Aceste cereri sunt transmise în timp real echipei de intervenţie sau cui este nevoie. Poţi monitoriza astfel timpul de răspuns al echipelor tale sau ale subcontractorilor.
    Modulul de Ordine de lucru (Work Order) este unul optimizat astfel încât să fie nevoie de un minim de informaţie introdusă pentru a menţine uşurinţa şi viteza în utilizarea soluţiei.
    Modulele de Venituri şi Cheltuieli (Income and Expenses) sunt dedicate unei utilizări avansate, permit introducerea manuală sau importul de date şi oferă o viziune globală asupra eficienţei clienţilor tăi, a angajaţilor şi subcontractorilor. 
    Modulul de Raportare şi Forecast este integrat cu algoritmi de machine learning şi furnizează informaţii, alerte şi prognoze în timp real pe baza informaţiilor existente. 
    Normal, toate informaţiile necesare în Smarthuts pot fi importate direct din fişiere Excel sau alte formate, nefiind nevoie să le introduci manual. 

    ​Pentru un cont de trial încercaţi smarthuts.com

    Beneficiile utilizării Smarthuts
    ●  Scade cu peste 80% durata medie de remediere a unei probleme apărute în teren
    ●  Permite administrarea din punctul de vedere al mentenanţei a zeci de mii de echipamente şi aparate într-un singur loc
    ●  Face mai simplă administrarea stocurilor de consumabile şi piese de schimb 
    ●  Facilitează administrarea activităţii echipelor din teren
    ●  Generează automat documentede intervenţie şi le stochează în cloud
    ●  Eficientizează colaborarea şi monitorizarea contractorilor
    ●  Permite echipamentelor inteligente să trimită alerte şi mesaje direct către echipele tale
    ●  Îţi economiseşte timp prin preluarea cererilor de service şi distribuirea lor automată către echipele potrivite 

    2008 – Înfiinţarea Netlinx Systems SRL 
    2011 – Înfiinţarea departamentului dezvoltare software
    2016 – Dezvoltare MVP Smarthuts & câştigare „TechHub Bucharest Demo Night” şi „Startup Sauna Bucuresti” 
    2017 – Smarthuts obţine finanţare nerabursabila prin fonduri europene POC: Acţiunea 2.2.1 – Sprijinirea creşterii valorii adăugate generate de sectorul TIC şi a inovării în domeniu prin dezvoltarea de clustere 2014-2020
    2019 – Lansare Smarthuts.com în România
    2020 – Lansare Smarthuts în Europa  

    Costuri
    Avantajele unei soluţii SaaS online din perspectiva costului de achiziţie şi implementare sunt net superioare altor tipuri de aplicaţii. Nu necesită infrastructură IT şi personal IT calificat, costul iniţial de achiziţie nu există. Pe scurt, abonamentele încep de la
    100 de euro lunar şi variază în funcţie de complexitatea afacerii. Pentru testare sau acomodare există posibilitatea creării unui cont de trial, cu toate modulele incluse, de 60 de zile.
    Parteneri
    Know-how-ul a fost foarte important şi a fost oferit de:
    ●  2 hoteluri de 5 stele
    ●  4 multinaţionale cu peste 1.000 de angajati fiecare
    ●  2 firme de facility management
    ●  3 clădiri de birouri
    ●  2 parcuri logistice
    ●  o companie antreprenorială românească cu activităţi în zona de producţie alimentară, retail şi închiriere de spaţii comerciale

    Dezvoltarea aplicaţiei SMARTHUT – soluţie software-hardware care integrează echipamente pentru facilitarea managementului clădirilor
    Proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Competitivitate 2014 – 2020
    NETLINX SYSTEMS SRL
    27.05.2019
    Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

     

  • Piaţa imobiliară din Capitală este inundată. Dezvoltatorii au cumpărat 47 de hectare de teren în Bucureşti pentru proiecte rezidenţiale

    Potrivit lui Alexandru Mitrache, Head of Transactions – Land & Investment în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Cushman&Wakefield Echinox, anul trecut s-au tranzacţionat circa 47 de hectare destinate dezvoltării unor proiecte rezidenţiale medii şi mari în Bucureşti.

    El a subliniat că în general preţul de achiziţie al terenului trebuie să fie mai mic pentru rezidenţial, excepţie făcând zonele premium, zona centrală, Dorobanţi, Primăverii, Herăstrău, unde sunt întâlnite cele mai mari preţuri de tranzacţionare de-a lungul timpului. „În ultimul an, am observat un focus mai mare al dezvoltatorilor pentru zonele centrale şi proximitatea reţelelor de transport în comun“, a spus Alexandru Mitrache. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dedeman, în cărţi să preia fabrica de hârtie Letea din Bacău şi terenul de 30 de hectare aferent

    Retailerul de bricolaj Dedeman, cel mai mare business antreprenorial românesc, controlat de fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl, a depus o ofertă pentru a prelua fabrica de hârtie Letea din Bacău şi terenul de circa 30 de hectare pe care aceasta este amplasată.

    „Am încercat vânzarea fabricii Letea prin negociere directă. Acum câteva luni grupul Dedeman a venit cu o ofertă îmbunătăţită care a fost acceptată de creditori. Acum vine etapa supraofertării, ceea ce înseamnă că în termen de 30 de zile de la apariţia informaţiei în presă, oricine poate veni cu o propunere mai bună, iar apoi vine momentul licitaţiei închise cu doi participanţi (dintre care unu va fi Dedeman – n.red.)“, spune Florin Dragomir, asociat coordonator al lichidatorului judiciar Sierra Quadrant. El nu dezvăluie valoarea ofertei Dedeman, dar spune că suma este pentru teren şi clădiri, acestea din urmă fiind demolabile. Terenul industrial măsoară 30 de hectare. Contactat de ZF, Dragoş Pavăl nu a răspuns solicitării privind oferta făcută şi planurile pentru acest proiect.
     

  • Informare Enel România: „70 echipe sunt în teren şi lucrează pentru restabilirea în cel mai scurt timp posibil a alimentării cu energie electrică”

    Potrivit unei informări trimise de Enel, printre cauzele care au dus la producerea incidentelor, pe fondul condiţiilor meteo deosebite – ploaie îngheţată, vânt puternic şi depunere de chiciură – s-au identificat izolatori sparţi şi conductori rupţi. Vântul puternic a dus şi la formarea fenomenului de galopaj a reţelelor electrice aeriene. Reprezentanţii companiei spun că păstrează un contact permanent cu autorităţile locale care sprijină intervenţia echipelor E-Distribuţie.

    La nivelul E-Distribuţie Dobrogea, începând cu ora 7:00, a fost declarată stare de criză, conform procedurilor interne aflate în vigoare.

    În data de 26 ianuarie, la ora 14:00, situaţia se prezenta astfel:

    –              Pe aria judeţelor Călăraşi şi Ialomiţa, 11 linii de înaltă tensiune, din cauza galopajului şi a depunerilor de chiciură pe conductori, au înregistrat declanşări sau defecţiuni, fiind afectată alimentarea cu energie electrică a 8 staţii de transformare.

    –               în judeţul Călăraşi sunt nealimentate 55 linii electrice aeriene de medie tensiune total, 6 linii de medie tensiune parţial, fiind înregistrate avarii în localităţile Belciugatele, Budeşti, Călăraşi, Dor Mărunt, Dorobanţu, Dragalina, Dragoş Vodă, Frăsinet, Fundulea, Gurbaneşti, Ileana, Jegalia, Lehliu, Lehliu Gara, Lupşanu, Mănăstirea, Modelu, Nana, Nicolae Bălcescu, Perişoru, Roseti, Săruleşti, Sohatu, Tămădău Mare, Ulmu, Valea Argovei, Vlad Ţepeş.

    –              în judeţul Ialomiţa sunt nealimentate 76 linii electrice aeriene de medie tensiune total, 10 linii de medie tensiune parţial, fiind înregistrate avarii în localităţi: Adâncata, Alexeni, Amara, Armăşeşti, Axintele, Balaciu, Bărcaneşti, Borăneşti, Brazii, Bucu, Căzăneşti, Ciocaâlia, Ciochina, Cocora, Coşereni, Dragoeşti, Dridu, Fierbinţi-Târg, Garbovi, Gheorghe Doja, Gheorghe Lazăr, Grindu, Griviţa, Ion Roată, Jilavele, Maia, Mănăsia, Miloşeşti, Moviliţa, Munteni-Buzău, Ograda, Reviga, Roşiori, Sălcioara, Scânteia, Sfântu Gheorghe, Sineşti, Slobozia, Sudiţi, Urziceni, Valea Ciorii, Valea Măcrişului.

    Compania recomandă clienţilor afectaţi să folosească, pentru a semnala deranjamente cu precădere numerele de tip TelVerde (apelabile gratuit din reţelele naţionale) – 0800 070 555. Din păcate, accesul echipelor la instalaţii este îngreunat de depunerile masive de polei care determină deplasarea cu viteze reduse.

  • Statul întinde o mână de ajutor: Tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani pot solicita teren gratuit de la Primărie pentru a-şi construi o locuinţă

     Pentru a beneficia de teren gratuit, tinerii trebuie să îndeplinească anumite condiţii şi, de asemenea, trebuie să construiască locuinţa în termen de un an de la data atribuirii terenului, se arată în textul legii 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală, republicată în 2014.
     
    „(…) Prezenta lege reglementează regimul atribuirii, la cerere, tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani a unei suprafeţe de teren, din terenurile aflate în domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale, pentru construirea unei locuinţe proprietate personală”, potrivit art.1 din textul de lege.
     
    Actul normativ arată că atribuirea terenului se face în limita suprafeţelor disponibile, prin hotărârea consiliului local al comunei, oraşului sau municipiului în care este situat terenul.
     

  • Marius Ştefan, cofondator şi director general / Autonom Services: ​„La începutul anilor 2000 eu şi fratele meu am decis să emigrăm, eu în SUA, el în Franţa, cu burse de studii. După ce am văzut ce se întâmplă acolo, ne-am întrebat dacă putem să facem ceva în ţara în care ne-am născut cu cunoştinţele de acolo“

    Carte de vizită


    ¶ A studiat la Academia de Studii Economice din Bucureşti (Tranzacţii Internaţionale), dar şi la London Business School, Harvard Business School, Stanford University
    ¶ Povestea firmei româneşti de închirieri de maşini a început în 2006, după ce Marius Ştefan împreună cu fratele său au decis să intre în business după terminarea studiilor în străinătate
    ¶ Fraţii au considerat că terenul imprevizibil din România, unde „puţine pieţe sunt mature şi mai sunt multe de făcut“, este mai potrivit decât în ţările „aşezate“
    ¶ Anul trecut, compania  a avut o cifră de afaceri netă de peste 100 de milioane de lei, la un număr mediu de 252 de angajaţi

    Marius Ştefan a vost votat pentru a fi inclus în clasamentul CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA 2018.

  • Clujul vrea să „rupă” relaţiile cu Guvernul de la Bucureşti. Ce s-ar putea întâmpla cu decizia CJ Cluj prin care Ministrul Sănătăţii a primit teren pentru spitalul regional

    Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că se analizează posibilitatea revocării hotărârii CJ Cluj prin care s-a dat terenul de 14 hectare gratuit Ministerului Sănătăţii pentru spitalul regional de urgenţă, deoarece nu se mai respectă termenii şi se va amâna proiectul până după anul 2023.
     
    „Se discută mult despre spitalul regional de urgenţă Cluj, unde au fost confuzii în spaţiul public. Fiecare zi de întârziere înseamnă vieţi pierdute, iar principalul responsabil pentru această situaţie este Guvernul, care nu mai are bani pentru co-finanţarea europeană pentru perioada 2017-2020. Am făcut o adresă la Ministerul Dezvoltării Regionale şi cerem sprjinul Comisiei Europene, Direcţia Generală de Politică Regională şi Urbană, pentru a solicita autorităţilor române să modifice ghidul de finanţare, astfel încât Consiliul Judeţean Cluj să devină eligibil pentru acest proiect şi ar putea să co-finanţeze spitalul cu 2%, 28% să finanţeze Guvernul şi 70% CE. (…) Analizăm posibilitatea să revocăm hotărârea CJ Cluj prin care am dat terenul de 14 hectare gratuit Ministerului Sănătăţii pentru spital, deoarece nu se respectă termenii stabiliţi şi Guvernul va amâna până după 2023 proiectul acestui spital”, a spus Tişe.