BusinessMagazin

Tag: telecomunicatii

  • Laurenţiu Trocan este noul Country Manager al D-Link România

    Începând cu 1 Martie 2016, D-Link l-a desemnat pe Laurenţiu Trocan în funcţia de Country Manager in Romania . Laurenţiu Trocan s-a alăturat echipei D-Link în 2014, dezvoltând strategii de marketing şi vânzări, atât pentru sectorul business, cât şi pentru consumatorii individuali.

    Sub conducerea lui Laurenţiu Trocan D-Link a lansat platforma mydlinkTM, portofoliul de produse mydlinkTM Home, precum şi servicii de supraveghere video împreună cu Telekom Romania.

    Laurenţiu Trocan are peste 15 ani de experienţă profesională în domeniile telecomunicaţiilor, IT/IS şi serviciilor medicale. Anterior colaborării cu D-Link România, Laurenţiu Trocan a coordonat activităţile de marketing, vânzări şi dezvoltare de business din cadrul companiei Softelligence România. De asemenea, a deţinut funcţia de Director de Marketing şi Vânzări pentru Medicover. Din 2004, timp de 3 ani, Laurenţiu a fost Director de Vânzări în cadrul Adecco IT România.  El este licenţiat al Facultăţilor de Comerţ Exterior şi Finanţe – Bănci, din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti.

    “În noul rol de Country Manager îmi propun să coordonez implementarea strategiei globale a D-Link, şi anume consolidarea relaţiilor comerciale cu importatorii şi distributorii, crearea de noi canale de vânzare, în special în rândul operatorilor de telecomunicaţii şi al integratorilor, şi nu în ultimul rând consolidarea şi dezvoltarea relaţiilor comerciale cu partenerii tradiţionali din retail şi online”, a declarat Laurenţiu Trocan, potrivit unui comunicat de presă.

    D-Link este unul dintre cei mai importanţi producători de infrastuctură de reţea la nivel mondial, cu 30 de ani de experienţă în producerea de echipamente.

  • Nokia a preluat controlul Alcatel-Lucent, în urma unui schimb de acţiuni în valoare de 15,6 mld euro

    Grupul finlandez Nokia a preluat controlul companiei franceze Alcatel-Lucent în urma unei oferte de 15,6 miliarde de euro, constând într-un schimb de acţiuni, şi va începe săptămâna următoare integrarea operaţiunilor, potrivit Reuters.

    Achiziţia va poziţiona Nokia mai bine pe piaţa echipamentelor destinate companiilor de telecomunicaţii, unde concurează cu Ericsson (Suedia) şi Huawei (China).

    Autoritatea pentru piaţa de capital din Franţa a informat că rezultatele preliminare ale ofertei arată că Nokia ar deţine aproximativ 79% din acţiunile Alcatel. Ofertele, derulate în Franţa şi Statele Unite, vor fi redeschise în cursul acestei luni, iar rezultatele finale vor fi anunţate abia în februarie.

    Nokia a anunţat că va trece rapid la integrarea celor două companii, înainte de încheierea formală a tranzacţiei, aşteptată în primul trimestru.

    Acţiunile Nokia se aflau în creştere uşoară în a doua parte a şedinţei, cu 0,6%, în timp ce bursa din Finlanda a scăzut cu 2,1%.

    Cotaţia Nokia este totuşi cu aproximativ 10% sub nivelul din aprilie anul trecut când a anunţat preluarea, din cauza temerilor investitorilor privind procesul de integrare şi eventuale concesii pe care grupul le-ar putea face guvernului francez.

    Tranzacţia, cea mai mare din istoria companiilor finlandeze, urmează unui şir de fuziuni şi achiziţii prin care Nokia s-a restructurat în ultimii ani.

    În 2013, Nokia a preluat controlul afacerii pentru echipamente destinate reţelelor prin achiziţia participaţiei Siemens într-o companie mixtă, iar în 2014 a vândut producţia de telefoane mobile către Microsoft.

  • Povestea lui Patrick Drahi, “devoratorul” pieţei telecom. Este al treilea cel mai bogat om din Franţa

    Drahi are origine marocană cu cetăţenie franco-israeliană şi reşedinţa în Elveţia. S-a născut într-o familie marocană cu origini evreieşti în Casablanca, Maroc, unde a trăit până la 15 ani, apoi familia a emigrat în Franţa. Acesta are o avere estimată de 7,9 miliarde de dolari, avere pe care a construit-o în sectorul telecom.

    A urmat studii de inginerie la universitatea pariziană école Polytechnique şi a obţinut o diplomă de master în optică şi electronică de la universitatea école Nationale Superiéure des Télécommunications în 1986. 

    Doi ani mai târziu şi-a început cariera la Philips în Amsterdam, unde a deţinut poziţia de director de marketing pentru Marea Britanie, Irlanda, Scandinavia şi Asia. În 1991 s-a alăturat companiei suedeze Kinnevik-Millisat, unde a fost responsabil de dezvoltarea reţelei de cablu din Spania şi Franţa. În mijlocul anilor ’90, Drahi a înfiinţat compania de telecomunicaţii, Mediareseaux, care a fost achiziţionată în 1999 de către UPC.

    În 2002 a înfiinţat Altice, companie multinaţională de cablu şi telecomunicaţii, care îşi are sediul în Luxemburg, este listată în Amsterdam şi deţine active în Franţa, Belgia, Portugalia şi alte colţuri mai îndepărtate ale lumii, cum ar fi Republica Dominicană. Altice deţine 75% din Numericable, cea mai mare companie de cablu din Franţa.

    Patrick Drahi a captat atenţia internaţională în ianuarie 2014, când Altice s-a listat la bursă pentru suma de 1,8 miliarde de dolari. Drahi a realizat un număr remarcabil de achiziţii, nu mai puţin de 20. Anul trecut, el a încheiat achiziţii de 31 miliarde de dolari, incluzând surprinzătoarea preluare, pentru 23 miliarde de dolari, a celui de-al doilea mare operator de reţele mobile al Franţei, SFR, după o bătălie cu puternica familie Bouygues, a cărei companie deţine operaţiuni şi în domeniile media, al construcţiilor şi dezvoltării imobiliare.

    Dacă în Europa Drahi este un jucător important pe piaţa telecom, în Statele Unite abia şi-a făcut simţită prezenţa când a cumpărat acţiuni în valoare de 9 miliarde de dolari la operatorul de cablu Suddenlink cu sediul în St. Louis. Aceasta este prima sa acţiune pe piaţa americană. De asemenea, în septembrie 2015 Altice a cumpărat compania de telecomunicaţii Cablevision Systems, pentru 17,7 miliarde de dolari. Magnatul a adoptat un model simplu, dar extrem de eficient. Profitând de dobânzile foarte scăzute, acesta s-a împrumutat masiv pentru a finanţa un şir remarcabil de achiziţii. Drahi a cumpărat la preţuri de nimic în jur de 20 de companii europene de cablu şi operatori de reţele mobile, în cele mai multe cazuri nepopulari sau cu dificultăţi financiare.

    Potrivit unui angajat, Drahi este un om ingenios care e prezentat de multe ori ca fiind un „geniu financiar“, spunând că „atunci când citeşte un raport financiar, imediat ştie care sunt problemele companiei“. „A construit un imperiu de la zero. Foarte puţini oameni se pot mândri cu acest lucru“, a spus un asistent de-al lui Drahi, potrivit WealthX.

    Ecole Polytechnique a jucat un rol vital în viaţa lui Drahi deoarece acolo a descoperit eticheta şi tradiţia de business franceză şi a fost locul unde a interacţionat pentru prima dată cu elita din Franţa.

    Patrick Drahi şi-a întâlnit soţia la o petrecere la sfârşitul anilor ’80, iar după numai o oră a cerut-o în căsătorie. Au împreună patru copii.

  • Bogdan Bucurei, director product management UPC România

    Bogdan Bucurei este din iulie 2011 director de managementul produselor pentru segmentul rezidenţial al companiei UPC România, membră a companiei americane de telecomunicaţii şi televiziune Liberty Global, ce a înregistrat anul trecut venituri de 173 de milioane de dolari.

    Printre responsabilităţile sale din această funcţie se află managementul şi dezvoltarea tuturor produselor de marketing ale UPC (televiziune, internet, telefonie). Bucurei s-a alăturat echipei UPC România,  în cadrul diviziei Consumer Product, în 2010.  În cei aproape cinci ani petrecuţi în companie a ocupat diverse funcţii în zona de dezvoltare a produselor. El  a început să lucreze în industria telecom în 2002, la Vodafone România, unde a deţinut mai multe funcţii de conducere în cadrul departamentelor customer care şi product management.

    Ulterior a lucrat la Romtelecom timp de doi ani pe poziţia de manager, dezvoltare activităţi publicitate şi business development. Spune că cea mai dificilă decizie luată pe plan profesional a fost schimbarea abordării în ce priveşte procesul de vânzare a serviciilor de telecomunicaţii, de la pachete predefinite la personalizare completă. „Dificultatea a venit din modificarea metodei folosite în ultimii cinci ani şi complexitatea operaţională: training pentru 500 de agenţi de vânzari şi 300 de agenţi de call center, implementarea tehnică şi IT, strategia de lansare şi coordonarea unui proiect cross- funcţional ce a implicat toate departamentele UPC România, precum şi o strânsă colaborare cu sediul central al Liberty Global.“ 

  • Alcatel-Lucent investeşte 200.000 de euro într-un laborator LTE în cadrul Universităţii Politehnica din Timişoara

    Acest proiect este parte a unei colaborări de peste 20 de ani între Alcatel-Lucent şi Universităţile din Timişoara, prin intermediul cărora studenţilor li se oferă acces la cursuri şi tehnologii aliniate tendinţelor actuale.

     „Odată cu deschiderea Laboratorului LTE din cadrul Universităţii Politehnica din Timişoara şi având acces la cele mai noi echipamente şi tehnologii, studenţilor şi profesorilor li se oferă oportunităţi de dezvoltare în linie cu cerinţele pieţei de telecomunicaţii”, declară Eugen Şerbănescu, Director General Alcatel-Lucent România.  

     Laboratorul LTE din cadrul Universităţii Politehnica din Timişoara a fost conceput ca un spaţiu educaţional ce va fi folosit de către cei care studiază principiile de comunicaţii mobile cu accent pe principiile generale de funcţionare a standardului LTE 4G, precum şi studenţii care urmează cursul de Reţele Metropolitane LTE. Laboratorul este dotat cu o platformă completă ce le va oferi studenţilor ocazia să experimenteze toate principiile de funcţionare reale ale standardului.
     

  • Guvernul SUA a păstrat peste zece ani o bază de date cu apeluri efectuate în străinătate

    Dezvăluirea existenţei unui program de colectare secretă a datelor apelurilor telefonice din Statele Unite a provocat o controversă în 2013 asupra protecţiei vieţii private, obligându-l pe preşedintele Barack Obama să apere personal necesitatea acesteia în lupta împotriva terorismului.

    Potrivit WSJ, o bază de date cu aceste apeluri în străinătate a fost păstrată timp de peste un deceniu.

    Informaţia se afla într-un document judiciar depus joi în cazul unui bărbat acuzat de conspiraţie în vederea exportării ilegale de echipamente electronice în Iran.

    Un reprezentant al Autorităţii federale pentru lupta împotriva drogurilor (DEA) explică, în acesta, că agenţia sa, care face parte din Departamentul Justiţiei, utilizează de mult timp o citaţie a administraţiei – ci nu o ordonanţă judiciară – pentru a obţine metadate ale unor apeluri telefonice efectuate între Statele Unite şi străinătate care au “o legătură demonstrată cu traficul internaţional de droguri şi alte activităţi criminale care-i sunt asociate”, potrivit WSJ.

    O sursă a precizat pentru ziar că programul a început în anii ’90 şi viza apeluri către ţări care nu au fost identificate.

    Un oficial de la Departamentul Justiţiei, Marc Raimondi, a declarat, într-un e-mail, pentru AFP, că “programul a fost suspendat în septembrie 2013 şi, până la urmă, a fost oprit. El nu este activ şi nici utilizabil în cercetări din septembrie 2013, iar toate informaţiile au fost suprimate”.

    În plus, “agenţia nu mai colectează esenţialul metadatelor telefonice prin intermediul furnizorilor americani” de telecomunicaţii, a adăugat el.

    În 2013, dezvăluiri despre spionarea comunicaţiilor americanilor cu străinătatea, în cadrul luptei împotriva terorismului, au provocat proteste din partea apărătorilor libertăţilor. Era vorba în special despre metadate ca numărul apelat şi durata apelului, dar nu şi despre conţinutul conversaţiilor în străinătate.

  • Regin: autopsia virusului spion despre care industria securităţii IT a păstrat tăcerea

    REGIN, IDENTIFICAT DE CERCETĂTORII DE LA SYMANTEC, SE CREDE CĂ A FOST DEZVOLTAT DE UN STAT, AVÂND DREPT ŢINTĂ COMPANII DE TELECOMUNICAţII DIN RUSIA ŞI ARABIA SAUDITĂ.

    Potrivit companiei de securitate informatică Symantec Corporation, Regin este controlat de o agenţie de spionaj occidentală, virusul fiind mult mai sofisticat decât predecesorul său Stuxnet, socotit cel mai sofisticat din lume. Stuxnet a fost dezvoltat de hackeri ai guvernelor din Statele Unite şi Israel, în urmă cu patru ani, pentru a obţine informaţii legate de programul nuclear iranian.

    Şeful Kaspersky Labs, companie de securitate informatică din Rusia care a descoperit virusul Stuxnet, a explicat pentru Financial Times că Regin vizează companiile de telecomunicaţii pentru obţinerea unor câştiguri financiare şi şi-a pus amprenta asupra sistemelor de control ale unor organizaţii importante a nivel mondial, ceea ce arată că dezvoltatorii virusului, prin breşele virtuale serioase pe care le creează, au intenţii serioase.

    Cel mai important aspect al Regin este capacitatea sa de a păstrunde în centrele GSM ale reţelelor de telefonie mobile. Potrivit Kaspersky Labs, hackerii au reuşit să fure astfel userii şi parolele administratorilor de sistem ale unei companii de telecomunicaţii din Orientul Mijlociu. ”Nimic nu se poate compara cu asta„, a declarat Orla Cox, director la Symantec, care consideră că un astfel de virus sofisticat necesită ani de zile pentru a fi creat.

    Kaspersky a refuzat să menţioneze compania sau ţara unde a avut loc atacul Regin asupra staţiei GSM, dar este posibil să fie vorba despre Afganistan, Iran, Siria sau Pakistan.

    Potrivit documentelor publicate de Edward Snowden, două operaţiuni ale NSA, cu nume de cod MYSTIC şi SOMALGET, au implicat pătrunderea în reţelele mobile din mai multe ţări, pentru colectarea de date privind apelurile mobile din şi spre aceste ţări. În cazul a două dintre aceste ţări, Bahamas şi Afganistan, a avut loc şi înregistrarea integrală a convorbirilor.

    ”Uneori, Regin nu lasă nimic în urmă, niciun indiciu, iar infecţia dispare complet de îndată ce este căutată, pur şi simplu dispare. Asta arată cu ce avem de-a face„, a explicat Cox.

    Potrivit unui oficial occidental din domeniul securităţii, motivele şi originea acestor atacuri sunt dificil de identificat. În opinia sa, Regin poate fi un exemplu pentru un atac intern, cu alte cuvinte este posibil ca ţara ţintă să fie chiar ţara de origine a acestuia.

    Până acum, Symantec a descoperit că victimele sunt în mare parte companii din Rusia, Arabia Saudită, America Latină, Irlanda şi Iran. Compania a dezvăluit că Regin a fost programat să atace sistemele online ale unor companii mari precum Microsoft Corporation, fiind penetrate serverele de e-mail şi mesagerie pentru telefonia mobilă.

    Între timp, Eugene Kaspersky, directorul general al Kaspersky Labs, a avertizat că sistemele IT ale companiilor energetice cad tot mai des pradă ale unor astfel de atacuri cibernetice, el adăugând că aceste atacuri sunt bine planificate şi au loc atunci când sunt cel mai puţin aşteptate. Din acest motiv, companiile, mai ales cele din telecomunicaţii, trebuie să adopte mai multe elemente de protecţie virtuală.

    Kaspersky a arătat că aceşti hackeri au întrecut orice limită, folosindu-şi expertiza pentru activităţi pornind de la ocolirea punctelor de securitate pentru furtul de mărfuri din fabricile ucrainene şi până la modificarea cifrelor indicate de cântare.

    Recent, atacurile cibernetice au avut ca ţintă corporaţii mari precum JPMorgan şi Home Depot, de unde hackerii au furat date confidenţiale aparţinând a milioane de familii şi companii mici şi mijlocii. În urma atacurilor, au fost pierdute datele a până la 83 de milioane de clienţi.

    Niciuna dintre ţintele virusului Regin nu se află în Statele Unite sau Marea Britanie, Australia, Canada sau Noua Zeelandă, majoritatea fiind în Rusia şi Arabia Saudită, 28%, respectiv 24%. Irlanda este pe locul al treilea, cu 9% dintre atacuri produse pe teritoriul său.

    Între statele în care a fost descoperit virusul se mai află Algeria, Afganistan, Belgia, Brazilia, Fiji, Germania, Iran, India, Malaiezia, Siria, Pakistan, Rusia şi o mică insulă din Pacific, Kiribati.

    ”Credem că Regin nu provine din partea suspecţilor obişnuiţi. Nu credem că Regin a fost creat în Rusia sau în China„, a spus Mikko Hypponen, director pentru cercetări la F-Secure, publicaţiei Guardian. Compania sa a detectat pentru prima oară virusul Regin pe un server al unei companii din nordul Europei.

    Se crede că numai câteva state sunt capabile să creeze ceva atât de complex precum Regin. Dacă sunt excluse China şi Rusia, mai rămân SUA, Marea Britanie sau Israel drept cei mai probabili candidaţi. Candid Wueest, cercetător la Symantec, consideră plauzibilă sugestia că un stat occidental se află în spatele atacurilor.

  • Ericsson îşi extinde birourile din West Gate la 16.000 metri pătraţi

     Suprafaţa închiriată de Ericsson ajunge astfel la 16.000 de metri pătraţi, în timp ce perioada contractuală a fost prelungită până în anul 2019, potrivit unui comunicat al dezvoltatorului, deţinut de omul de afaceri Liviu Tudor.

    Ericsson România şi-a relocat activitatea în complexul de birouri West Gate în anul 2008, când a închiriat o suprafaţă de 4.000 de metri pătraţi. Compania s-a extins treptat în trei din cele cinci clădiri ale parcului de afaceri, iar cea mai recentă extindere va atrage după sine şi o consolidare a birourilor.

    Începând din toamna acestui an, Ericsson îşi va extinde cu 4.000 de metri pătraţi suprafaţa ocupată în West Gate, de la 12.000 la 16.000 de metri pătraţi, consolidându-şi activitatea în două clădiri, în care va ocupa în total şase etaje.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este prima “victimă” a taxei pe stâlp. “Nicio ţară normală nu impozitează investiţiile”

    Centrale hidro, termo şi nuclearoelectrice, sonde de ţiţei sau gaze, baraje, stâlpi, cabluri, iazuri sau canale de irigaţii – toate companiile care deţin şi astfel de active sunt nevoite să plătească începând din mai 2014  un impozit de 1,5%, denumit generic taxa pe stâlp.

    Acest nou impozit, care se aplică la valoarea de inventar a construcţiilor, a dat peste cap planurile de afaceri ale marilor jucători din piaţa de energie, agricultură sau telecomunicaţii (şi nu numai), care au estimat că vor fi nevoite să plătească fiecare câteva milioane sau chiar zeci de milioane de euro.

    Taxa pe stâlp, care a intrat în vigoare la începutul acestui an şi care va putea fi plătită în două rate egale, pe 25 mai, respectiv 25 septembrie, a stârnit şi o serie de controverse şi interpretări, în contextul în care statul nu publicase nici la mijlocul săptămânii trecute, deci cu mai puţin de trei săptămâni înainte de plata primei rate, normele metodologice privind modul de aplicare a acestui nou impozit.

    Cu alte cuvinte, modul de calcul al taxei pe stâlp este reglementat foarte succint şi există încă incertitudini cu privire la impozitarea sau nu a anumitor categorii de construcţii.

    Chiar şi în acest context, statul ştie cât are de colectat de la companii. Guvernul a estimat că va încasa circa 480 de milioane de lei (110 milioane de euro) din taxa pe stâlp, însă de fapt suma ar putea fi mult mai mare. Din unele calcule, bugetul de stat va înghiţi din această nouă taxă peste 1,1 miliarde de lei (250 de milioane de euro) doar de la 38 de mari plătitori, estimează Gabriel Biriş, partener al casei de avocatură Biriş Goran.

    Printre companiile care ar urma să plătească cel mai mult la bugetul de stat pentru impozitul pe construcţii speciale se numără Petrom, cea mai mare firmă din România, cu afaceri de 5,5 miliarde de euro şi profit de un miliard de euro anul trecut. Petrom a estimat că va plăti pe taxa de stâlp între 70 şi 100 de milioane de dolari (50-72 de milioane de euro) anul acesta.

    Şi compania de stat Nuclearelectrica, care administrează singura centrală nuclearelectrică din România, a prognozat că impozitul pe care îl va plăti către bugetul de stat pentru construcţiile speciale se apropie de 100 de milioane de lei (23 de milioane de euro). „În mod evident, plata acestor taxe va avea un impact asupra profitului şi rezultatului financiar în sensul scăderii acestora, (…) într-o perioadă când eforturile companiei sunt direcţionate către o creştere susţinută a indicatorilor financiari, în conformitate cu strategia de creştere financiară asumată„, spune Daniela Lulache, director general al Nuclearelectrica.

    În acest context, compania spune că intenţionează să-şi adapteze strategia în sensul absorbirii cel puţin parţiale a acestui impact. Nuclearelectrica a încheiat anul precedent cu un profit net de aproape 96 de milioane de euro.
    „Este o nenorocire. Este un impozit pe investiţii într-o ţară în care investiţiile sunt oricum la un nivel nepermis de redus şi care ar trebui să creeze condiţii pentru investiţii, nu să le inhibe„, este de părere avocatul Gabriel Biriş. El exemplifică printr-o investiţie de 1 milion de euro care se încadrează în categoria de construcţii speciale, pentru care proprietarul va trebui să plătească anual un impozit de 15.000 de euro, indiferent că aceasta este profitabilă sau nu.

    „Denumirea de «taxă pe stâlp» a fost adoptată pentru a limita impactul acestui impozit în mintea oamenilor. În realitate, acest impozit nu afectează doar companiile de electricitate care deţin stâlpi„, spune Biriş. El adaugă că printre cele mai sever afectate sectoare vor fi agricultura, logistica şi distribuţia, precum şi tot ce înseamnă energie regenerabilă.

  • Ministrul Răzvan Cotovelea, invitaţi români şi străini vin la “Mediafax Talks about Digital Europe”

    Conferinţa “Mediafax Talks about Digital Europe” este organizată de Agenţia de presă Mediafax, în parteneriat cu Ambasada Marii Britanii şi se va desfăşura începând cu ora 09.00, în Bucureşti, la hotelul Radisson Blu, sala Atlas.

    Astfel, la conferinţă vor participa ca lectori:

    • Răzvan COTOVELEA – Ministrul pentru Societatea Informaţională;

    • Dan NICA – fost Ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, deputat şi vicepreşedinte PSD;

    • Peter STEPHENS – Director adjunct, Direcţia Europeană pentru Reformă, Departamentul pentru inovaţie in afaceri şi competenţe;

    • Bogdan CHIRIŢOIU – Preşedintele Consiliului Concurenţei;

    • Irina LUCAN-ARJOCA – Director General Adjunct ORDA;

    • Paul Andrei BARAN – Directorul programului Biblionet, Digital Champion, Romania;

    • Ondrej FELIX – Digital Champion, Republica Cehă;

    • Cătălin MARINESCU – Preşedintele Autorităţii Naţionale de Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM);

    • Marius Alexandru DUNCA – Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC);

    • Valentin MIRCEA – Expert în concurenţă şi telecomunicaţii şi senior partner la Mircea&Asociaţii;

    • Graham THOMAS, Membru în Consiliul Executiv al IORMA;

    • Steve WILSON – Director General, Allied Wallets;

    • Raluca GEORGESCU – Reprezentant Gala Premiilor eCommerce;

    • Mihaela NICOLA – CEO, The Group, Romania;

    • Marius GHENEA – antreprenor e-commerce;

    • Cătălin CREŢU – Manager General, Visa România;

    • Luigi VENDRAMI – Network Operations Manager, DHL Romania;

    • Cosmin RUSU – Country Manager, Delamode Romania;

    • Daniela FLOREA – CEO, Geo Strategies, UK;

    • Valentin ŞTEFAN – Director Dezvoltare, Vodafone România;

    • Liviu NICOLESCU – Director General CERT-RO (Romanian National Computer Security Incident Response Team);

    • Gabriel MAZILU – Director Adjunct, Centrul Naţional CYBERINT, SRI;

    • Cătălin COŞOI – Director Strategie pentru Securitate, Bitdefender;

    • Constantin BURDUN – Director Operaţional, BU Certsign;

    • Steve NOBLE – Director Vanzări Internaţionale şi Securitate Naţională, L-3 TRL Technology şi Dave GANNON – Tabernus, UK.

    Cele trei paneluri ale conferinţei vor fi moderate de Cristian DIMITRIU – Editorial Director Mediafax Group, Claudiu PÂNDARU – Editorial Director Mediafax Group şi Lucian MÎNDRUŢĂ – Creative Marketing Manager Mediafax Group.

    În 2013 acoperirea broadband era disponibilă pentru 99,9% dintre cetăţenii Uniunii Europene, în timp ce 73% dintre gospodării şi-au instalat broadband. În 2012, 45% dintre europeni au facut cumpărături online, însă doar 11% au s-au implicat în achiziţii de pe site-urile din alte ţări. Studiile mai arată că până în 2015 vor exista 900.000 de posturi vacante în IT.

    Agenda digitală a Europei va ridica nivelul economiei europene şi va ajuta companiile şi cetăţenii europeni să profite de noile tehnologii digitale. Unul dintre obiectivele principale este reducerea până la zero a diferenţei între convorbirile telefonice în roaming şi cele naţionale până în 2015. Un alt ţel la fel de important este atingerea procentului de 50% dintre cetăţenii europeni care folosesc programul de e-Government (plata taxelor, contribuţiilor sau alte servicii prin intermediul internetului), tot până în 2015.

    În aceste condiţii este vital să accelerăm dezvoltarea şi lansarea tehnologiilor de ultimă oră precum serviciile de telefonie 4G, să revizuim etichetarea produselor, să uniformizăm legislaţia privind reducerile şi promoţiile şi să înlăturăm barierele care îngreunează şi care uneori chiar împiedică comerţul transfrontalier. Adoptarea unor măsuri care să asigure o piaţă competitivă în domeniul plăţilor online, dezvoltarea unui regim de copyright flexibil, care să încurajeze conţinutul online inovativ şi legal, dar şi îmbunatăţirea transparenţei şi uşurarea utilizării datelor cu caracter non personal sunt alte probleme care ar trebui rezolvate cât mai curând posibil.

    De aceea, în cadrul conferinţei “Mediafax Talks about Digital Europe” aducem împreună autorităţi, reprezentanţi ai camerelor de comerţ şi ai ambasadelor, manufacturieri, retaileri, web-manageri şi designeri, manageri de marketing şi brand, reprezentanţi ai mass-media, precum şi invitaţi externi din Austria, Ungaria, Croaţia, Bulgaria, Cehia, Polonia, Slovenia, Slovacia şi Regatul Unit al Marii Britanii.

    Conferinţa va fi structurată în trei sesiuni pe parcursul zilei. Prima dintre acestea va dezbate politicile europene şi reglementările existente, dar şi pe cele necesare la nivel european în vederea formării unei pieţe comune. Această dezbatere va fi urmată de discuţii privind retail-ul, platformele digitale, start-up-uri în domeniul comerţului online, aplicaţii mobile şi soluţii optime de livrare. Ultima sesiune va aborda securitatea în domeniul online, confidenţialitatea şi protecţia datelor utilizatorului, dar şi statistici privind comerţul online şi fraudele din acest sistem.

    Mai multe detalii despre agenda evenimentului “Mediafax Talks about Digital Europe” şi înscrierile pentru participare le puteţi găsi pe website-ul: http://www.mediafaxtalks.ro/category/digital-europe