Tag: telecomunicatii

  • Managerul care a renunţat la o carieră în „cea mai bună ţară din lume” pentru a se întoarce în România: „Piaţa din România este o adevărată şcoală

    Alexandru Moldovan a absolvit Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Calculatoare, urmând de-a lungul carierei mai multe sesiuni de training şi cursuri intensive pe teme cum ar fi „Leadership situaţional” sau „Business simulation”, cursuri de pricing, data science, marketing automation, decision making sau design thinking.
    În calitate de chief data officer al Vodafone România, el răspunde de coordonarea strategiei pentru activitatea de personalizare a experienţei clienţilor pe baza metodelor de analiză avansată a datelor. Rolul său acoperă două arii majore care se completează reciproc, asigurând susţinerea necesară în luarea deciziilor de business bazate pe date: customer value management (CVM) şi advanced analytics.

    Timp de doi ani, Alexandru Moldovan a lucrat pentru o companie de telecomunicaţii din Elveţia. „Am găsit acolo o piaţă matură, saturată, complet diferită de frenezia din România. Procesul decizional era bine documentat, dar lent, iar atitudinea orientată mai puţin pe inovaţie.“

    (Anul acesta, pentru a treia oară consecutiv, Elveţia a fost aleasă cea mai bună a ţară a lumii, potrivit unui clasament în care s-au luat în calcul mai mulţi factori. Vorbim despre calitatea vieţii, nivelul economiei, influenţa statului pe Glob, dar şi educaţia sau cât de prietenoasă este ţara cu mediul.)

    Moldovan spune că decizia de a reveni în România a venit fără nicio ezitare: „Îmi lipseau dinamismul şi energia de aici, deciziile luate rapid, reacţia clienţilor şi feedbackul aproape instantaneu. Raportându-mă la această perioadă şi la ceea ce se întâmpla în marile grupuri de telecomunicaţii din Europa, pot să afirm că piaţa din România este o adevărată şcoală. Îţi permite să experimentezi mult. Este mediul perfect pentru inovaţie“. Pentru perioada următoare, Alexandru Moldovan intenţionează să-şi dezvolte cariera în România, „în contextul pe care îl poate oferi o astfel de piaţă vibrantă ca a noastră, cu toate obstacolele şi oportunităţile ei“.

  • Europa trebuie să scoată din buzunar cu peste 50 de miliarde de dolari mai mult pentru tehnologia 5G, după decizia lui Donald Trump de a interzice echipamentele de telecomunicaţii chineze

    Statele Unite au adăugat Huawei Technologies, cel mai mare producător de echipamente de telecomunicaţii din lume, pe lista neagră a comerţului în luna mai, determinând şi alţi giganţi globali ai tehnologiei să reducă legăturile cu compania chineză, mai informează Reuters.
     
    Washingtonul susţine că echipamentul Huawei poate fi folosit de Beijing pentru spionaj, ceea ce compania a negat în mod repetat.
     
  • Povestea omului care a creat o comapanie de peste 92,5 miliarde de dolari şi aproximativ 180.000 de angajaţi răspândiţi în toată lumea

    Ren Zhengfei s-a născut pe 25 octombrie 1944 în provincia Guizhou din China. În 1960 el s-a înscris la Universitatea Chongqing, apoi s-a alăturat institutului de cercetare al armatei, unde a lucrat ca inginer în unitatea de cercetare tehnologică.
    În acest timp, el a fost responsabil de o serie de dezvoltări tehnologice, motiv pentru care a fost delegat de institut să participe la Conferinţa Ştiinţifică Naţională din 1978. Patru ani mai târziu, Ren s-a retras din armată ca urmare a unei disponibilizări masive de personal, care a afectat circa 500.000 de angajaţi.
    În 1983, antreprenorul s-a mutat în Shenzhen şi s-a implicat în afacerile cu electronice. În 1987, a fondat compania Huawei Technologies, cu o investiţie de 21.000 de yuani (circa 5.000 de dolari la valoarea de atunci a banilor). Iniţial, compania vindea piese de schimb pentru telefoane, importate din Hong Kong.
    Richard McGregor, autorul lucrării „The Party: The Secret World of China’s Communist Rulers” („Partidul: lumea secretă a conducătorilor comunişti ai Chinei”) a susţinut în paginile acesteia ideea conform căreia compania a primit sprijin din partea statului în momentele cruciale ale dezvoltării sale.
    Legăturile lui Ren cu armata chineză şi Partidul Comunist au fost citate de guvernul indian ca motiv de a nu permite companiei să câştige anumite contracte în India, îngrijorări care au fost împărtăşite şi de alte state. De pildă, în Statele Unite au condus la prăbuşirea eforturilor Huawei de a cumpăra 3Com şi au forţat SoftBank să încheie majoritatea legăturilor cu Huawei pentru a obţine autorizaţia de securitate naţională a SUA pentru a prelua compania de telecomunicaţii Sprint Nextel, în timp ce în Regatul Unit, Comitetul de Informaţii şi Securitate a recomandat eliminarea echipamentului Huawei din cauza temerilor legate de spionaj.
    În prezent, Ren deţine 1,42% din acţiunile Huawei şi este vicepreşedinte al Consiliului Director, însă nu mai ocupă poziţia de CEO (compania având trei CEO care ocupă prin rotaţie această funcţie). Potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, averea antreprenorului se ridică la
    1,5 miliarde de dolari.
    În urmă cu 14 ani, publicaţia Time l-a inclus pe Ren Zhengfei în topul 100 cele mai influente persoane ale anului. El a fost căsătorit cu Meng Jun, cu care are doi copii: o fiică, Meng Wanzhou, şi un fiu, Meng Ping. După divorţ, antreprenorul s-a recăsătorit de două ori: cu Yao Ling, căsnicie din care a rezultat o fiică, Annabel Yao, apoi cu actuala lui soţie, Su Wei, care i-a fost secretară. Fiica cea mare a lui Ren, Meng Wanzhou, a fost numită vicepreşedinte şi director financiar al Huawei; pe 1 decembrie 2018, în timp ce ocupa această funcţie, a fost arestată în Canada, ca urmare a bănuielilor că societatea a încălcat sancţiunile SUA împotriva Iranului.
    Compania chineză Huawei se aşteaptă să ajungă în acest an cel mai mare jucător de pe piaţa globală de smartphone-uri chiar dacă firma nu are acces pe piaţa americană şi se află sub o monitorizare din ce în ce mai intensă, scrie Reuters. „Pun presiune pe noi“, a declarat Robert Yu, directorul diviziei consumer din cadrul Huawei. Compania chineză a înregistrat în 2018 o creştere de 50% a vânzărilor de pe segmentul consumer, la 52 miliarde de dolari. Huawei este şi numărul doi pe piaţa de smartphone-uri din România.

  • Digi suplimentează obligaţiunile de la Dublin cu 125 milioane de euro

    Compania menţionează că va înainta la Irish Stock Exchange solicitarea ca obligaţiunile suplimentare să fie admise la tranzacţionare pe lista oficială a pieţei principale de titluri a bursei de valori din Irlanda.
     
    “Veniturile brute din cadrul Ofertei vor fi folosite: (i) pentru plata înainte de termen a unei porţiuni din principalul în baza Contractului de Facilitate Senioară din 2016; (ii) pentru plata înainte de termen a unei porţiuni din principalul în baza Contractului de Facilitate Senioară din 2018; (iii) pentru plata de costuri, cheltuieli şi taxe/comisioane cu privire la Oferta (care includ taxa aplicată de achizitorul iniţial, costuri şi taxe juridice şi contabile, precum şi alte costuri ale tranzactiei); şi (iv) pentru scopuri corporative generale”, menţionează compania.
     
  • Care sunt previziunile globale Deloitte pentru 2019 în tehnologie, media şi telecomunicaţii

    Studiul urmăreşte zece teme care vor duce la transformări majore atât pentru mediul de afaceri, cât şi pentru consumatorii din întreaga lume în următorii cinci ani, potrivit experţilor în aceste domenii.

    Conform studiilor recente, operatorii de telefonie mobilă se aşteaptă ca investiţiile pentru implementarea tehnologiei 5G să aibă o valoare similară cu cheltuielile actuale alocate pentru tehnologia 4G, în principal ca urmare a investiţiilor pe care le-au făcut deja pentru dezvoltarea reţelelor. Luând în considerare faptul că 72 de operatori din toată lumea au testat tehnologia 5G în 2018, Deloitte preconizează că aproximativ 50 de operatori vor lansa servicii 5G până în anul 2020 cel puţin în anumite zone, în special în oraşe mari. În ceea ce priveşte terminalele 5G, Deloitte estimează că aproximativ 20 de furnizori vor lansa în 2019 echipamente compatibile 5G şi vor vinde aproximativ un milion de unităţi.

    Difuzoarele inteligente cu asistenţi vocali digitali integraţi vor deveni cele mai vândute dispozitive conectate la nivel global în 2019, cu vânzări estimate de peste 164 de milioane de unităţi până la finalul anului. Această evoluţie va creşte numărul global de produse de acest tip la 250 de milioane, iar industria va ajunge la o valoare de şapte miliarde de dolari.

    Studiul estimează şi o creştere a gradului de utilizare a soluţiilor software şi a serviciilor în cloud bazate pe inteligenţă artificială (artificial intelligence – AI). În 2019, 70% dintre companiile din întreaga lume vor avea abilităţi bazate pe AI, prin soluţii software în cloud, iar 65% vor crea aplicaţii AI utilizând servicii de dezvoltare bazate pe cloud. Până în 2020, rata de penetrare a software-ului bazat pe AI va ajunge la aproximativ 87%, în timp ce serviciile de dezvoltare bazate pe AI în cloud vor atinge 83%.
    Analizând tendinţele tehnologice din 2019, studiul subliniază impactul pe care „machine learning” îl va avea asupra tuturor domeniilor, de la difuzoarele inteligente până la servicii cloud bazate pe inteligenţă artificială.

    Deloitte estimează că în anul 2019, pe lângă aceste noi tendinţe în domeniul tehnologic, vom asista la o expansiune a celor actuale, cum este cazul imprimantelor 3D, care vor deveni mai accesibile, al sistemelor de calcul cuantic, care ar putea începe să concureze vechile sisteme de calcul. De asemenea, este de aşteptat ca influenţa geopolitică a unei ţări să nu mai fie măsurată prin prisma puterii militare, ci prin capacităţile sale tehnologice.

  • Statul european care exclude Huawei de la construirea reţelei 5G

    Guvernul norvegian discută în prezent măsurile de reducere a vulnerabilităţilor potenţiale din industria telecomunicaţiilor.
     
    Operatorul Telenor, controlat de stat, care are 173 milioane de abonaţi în opt ţări din Europa şi Asia, a semnat primul său contract major cu Huawei în 2009, o înţelegere care a ajutat extinderea companiei chineze pe plan global.
     
    Telenor şi competitorul Telia utilizează în prezent echipamente 4G furnizate de Huawei şi testează echipamente de la compania chineză în reţelele experimentale 5G.
     
    “Împărtăşim aceleaşi preocupări ca Statele Unite şi Marea Britanie, că este vorba de spionaj asupra companiilor şi autorităţilor din Norvegia”, a declarat ministrul Justiţiei, Tor Mikkel Wara, în cadrul unei conferinţe de afaceri.
     
    Întrebat dacă ar putea fi luate măsuri împotriva Huawei în mod specific, Wara a spus: “Da, avem în vedere paşii făcuţi în alte ţări, cum sunt Statele Unite şi Marea Britanie”.
     
    Huawei a declarat că echipamentul său este sigur. “Clienţii noştri din Norvegia au cerinţe serioase de securitate şi gestionează bine riscurile în operaţiunile lor “, a declarat Tore Ordloekken, ofiţer de securitate informatică la Huawei Norvegia.
     
  • Zoltan Szigeti, acţionar şi preşedinte / The Group: “Nu am deschis niciodată o agenţie până când nu am avut omul care să se ocupe de ea. Căutăm fie cel mai bun om în domeniul respectiv, fie pe cineva care a mai condus o afacere similară”

    Carte de vizită
    ¶ Este licenţiat în inginerie, electronică şi telecomunicaţii la Universitatea Politehnica din Bucureşti
    ¶ Este unul dintre veteranii industriei de publicitate – are peste 25 de ani petrecuţi în industrie şi 14 de când conduce propriul grup de comunicare
    ¶ Este proprietarul unuia dintre cele mai mari grupuri indepedente de comunicare din România, pe  care îl conduce împreună cu Mihaela Nicola

  • Bombă în fiscalitate: Guvernul anunţă modificări de taxe în energie, telecomunicaţii şi pe active bancare

    Aceasta înseamnă că bugetul pentru 2019 nu se poate construi pe resursele financiare existente conform legislaţiei fiscale în vigoare, fiind necesari bani suplimentari pentru a acoperi salariile în creştere ale bugetarilor.

    -continuă-

  • Avenir Telecom: piaţa de smartphone-uri a înregistrat în primul semestru cea mai mare creştere din ultimii trei ani

    Consumatorii au început să se orienteze către telefoane cu o valoare mai mare, arătând o preferinţă în achiziţie către flaghship-urile producătorilor. În decizia de achiziţie, consumatorii au fost ajutaţi de ofertele operatorilor, dar şi de promoţiile agresive ale retailerilor, atât offline cât şi online.

    Pe lângă schimbarea comportamentului utilizatorilor, evoluţia pieţei de smartphone-uri a fost determinată şi de creşterea consumului la nivel general, dar şi de schimbarea strategiei producătorilor de smartphone-uri care au lansat în piaţă mai multe modele de telefoane din segmentele middle şi high, mutând astfel şi atenţia consumatorilor către aceste categorii de smartphone-uri.

    Astfel, preţul mediu al smartphone-urilor vândute în România a depăşit în primul semestru din acest an valoarea de 200 euro, în creştere cu peste 13% faţă de preţul mediu înregistrat anul trecut.

    Ce smartphone-uri cumpără românii

    În primele şase luni ale anului, românii s-au orientat, în achiziţia de smartphone-uri, către telefoane din gamele medie şi de top disponibile în piaţă. Mai mult, şi-au dorit telefoane cu o durată de viaţă a bateriei din ce în ce mai mare.

    Creşterea timpului de folosire a smartphone-urilor, precum şi a consumului de internet şi date mobile, a influenţat pozitiv vânzările de smartphone-uri, în sensul achiziţiei telefoanelor mai performante, ca necesitate de utilizare în activităţi precum gaming, streaming live, navigare pe internet la viteze 4G, socializare etc. Totodată, dezvoltarea pieţei de smartphone-uri a fost susţinută şi de operatorii telecom. 

  • Curtea Constituţională nu are niciun protocol încheiat cu SRI

    ”Curtea Constituţională nu are încheiat protocol cu S.R.I. ”, precizează CCR la solicitarea MEDIAFAX.

    Curtea Constituţionale are protocoale semnate cu alte instituţii ale statului, cum ar fi cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, privind furnizarea serviciilor de găzduire de echipamente, încheiat la data de 19.06.2014, are ca obiect/scop: „asigurarea de servicii de găzduire echipamente de tehnologia informaţiei şi comunicaţii, în folosul Curţii Constituţionale” şi care este în vigoare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro