Tag: statul roman

  • APMGR – „În timp ce statul român presa producătorii să finanţeze cheltuielile cu medicamente prin taxa clawback (…), la CNAS aceşti bani erau furaţi”

    „Am avertizat autorităţile de ani de zile că sistemul de sănătate din România se îndreaptă către o criză fără precedent. Am vorbit de efectele negative ale taxei clawback asupra pacienţilor şi industriei şi am luptat împotriva lipsei de transparenţă a statului român în ceea ce priveşte cheltuielile cu medicamentele”, a adăugat acesta. 

    Companiile membre ale APMGR au cerut încă din 2015 un audit independent la CNAS, inclusiv transparentizarea modului de calcul al taxei clawback, dar aceste solicitări au fost ignorate. Producătorii de medicamente au fost obligaţi să plătească sume pe care nu le pot verifica şi au existat multe cazuri în care companiile au contestat aceste cifre în justiţie şi au şi câştigat. În plus, deşi APMGR a demonstrat clar că taxa clawback a ajuns la un nivel nesustenabil pentru producătorii de medicamente generice şi medicamentele ieftine sunt cele mai afectate de această taxa şi dispar de pe piaţă, demersurile lor au fost ignorate de autorităţi, conform reprezentanţilor APMGR. 

    În cazul unei decizii finale a justiţiei în cazul fraudei de la CNAS, producătorii de medicamente generice vor acţiona în justiţie CNAS şi pe cei vinovaţi pentru a-şi recupera prejudiciul. „Nu putem acceptA şi nu putem fi de acord cu furtul, am deveni pur şi simplu părtaşi la aceste fapte. Din păcate, companiile mai pot recupera prejudiciul, pacienţii care au dispărut, nu,” a adăugat Mihai.

    APMGR susţine că este nevoie că şi instituţiile statului român, Guvernul, Ministerul Sănătăţii, să acţioneze de urgenţă, altfel vor lăsa impresia că sunt complicii celor care au fraudat românii, mai spun reprezentanţii. Prin urmare, APMGR solicită Guvernului să dispună de:

    •          Un audit independent la CNAS pentru a se verifică folosirea banului public, inclusiv prin verificarea şi transparentizarea datelor folosite în calculul taxei clawback;

    •          Suspendarea imediată a plăţii taxei clawback pentru medicamentele generice, pentru a se asigura că medicamentele esenţiale pentru milioane de pacienţi, rămân pe piaţă, iar locurile de muncă din industria locală sunt păstrate. APMGR reaminteşte că medicamentele generice sunt în general medicamente cu preţ redus, medicamente folosite în special de bolnavii cronici, de cei în vârstă, şi se adresează unor arii terapeutice de baza precum: boli cardiovasculare şi digestive, cancer, boli ale sistemului nervos central şi ale aparatului respirator. 

    Coform CEGEDIM, 60% din cele peste 2.300 de medicamente care riscă să dispară de pe piaţă în perioada următoare sunt medicamente sub 25 de lei. Multe din acestea sunt produse în România, de producători români, care produc exclusiv generice. O taxa pe vânzări de 30%, care se adaugă unei politici a celui mai mic preţ dintr-un coş de 12 ţări de referinţă, care se adaugă obligaţiei medicamentului generic de a fi la maximum 65% din preţul medicamentului inovativ al cărui generic este, combinată cu fraude în instituţii fundamentale ale sistemului de sănătate, nu poate să ducă decât la catastrofă pentru pacienţi şi faliment pentru industrie.

  • Igor Dodon crede că unirea Republicii Moldova cu România ar însemna ”lichidarea” statului român

    Preşedintele moldovean a afirmat că România va suferi de ”indigestie”, dacă va încerca să ”înghită” Republica Moldova.

    Dodon susţine că o eventuală unire ar declanşa un război civil în Republica Moldova, adăugând că ”indigestia” României ar însemna lichidarea statului român, din moment ce ” mai sunt alţii care nu sunt prea bucuroşi că fac parte din România”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tudor Chirilă: „Ma intreb ce se ascunde de fapt in spatele incapacitatii statului roman de a construi autostrazi. Sigur nu lipsa de fonduri. Si atunci?”

    Pe Facebook, Tudor Chirilă a scris: „Absolut de acord cu textul de mai jos. Ma intreb ce se ascunde de fapt in spatele incapacitatii statului roman de a construi autostrazi. Sigur nu lipsa de fonduri. Si atunci?”

    Jurnalistul Dan Tapalagă a scris un editorial pe hotnews.ro, intitulat: Declarati constructia de autostrazi prioritate nationala!
    „Parti intregi din Romania se blocheaza zilnic din cauza ca infrastructura actuala este complet depasita si nu mai poate absorbi numarul tot mai mare de masini aflate in trafic. Acolo unde nu sunt autostrazi, circulatia se transforma repede intr-un cosmar, iar orasele fara centura ocolitoare se sufoca la propriu. Fiecare sens giratoriu sau trecere la nivel peste calea ferata aduna in spate kilometri de autovehicule cu soferi isterizati de orele pierdute aiurea la volan. Constructia de autostrazi ar trebuie declarata prioritate nationala.

    Altfel, in doi-trei ani ne omoram in trafic.

    Aproape ca nu mai conteaza daca e sfasit de saptamana sau zi obisnuita. Aglomeratia arata la fel si va creste constant. Am facut doar in ultimele doua saptamani mai bine de 2000 de km prin tara cu masina, cu treburi sau intr-o mica vacanta. Din Bucuresti ai doua variante sa ajungi in Ardeal: pe Brasov sau pe Valea Oltului. Ruta pe Brasov o taiem din start de pe lista din cauza Vaii Prahovei, cu mult prea multe puncte de strangulare, arhicunoscute: Comarnic, Sinaia, Bucegi, Azuga, Predeal, unde se pierde mult. Nici drumul de la Brasov la Sibiu nu mai face fata, si acolo se formeaza cozi kilometrice in sate sau la cele cateva treceri la nivel”.

     

  • Tudor Chirilă: „Ma intreb ce se ascunde de fapt in spatele incapacitatii statului roman de a construi autostrazi. Sigur nu lipsa de fonduri. Si atunci?”

    Pe Facebook, Tudor Chirilă a scris: „Absolut de acord cu textul de mai jos. Ma intreb ce se ascunde de fapt in spatele incapacitatii statului roman de a construi autostrazi. Sigur nu lipsa de fonduri. Si atunci?”

    Jurnalistul Dan Tapalagă a scris un editorial pe hotnews.ro, intitulat: Declarati constructia de autostrazi prioritate nationala!
    „Parti intregi din Romania se blocheaza zilnic din cauza ca infrastructura actuala este complet depasita si nu mai poate absorbi numarul tot mai mare de masini aflate in trafic. Acolo unde nu sunt autostrazi, circulatia se transforma repede intr-un cosmar, iar orasele fara centura ocolitoare se sufoca la propriu. Fiecare sens giratoriu sau trecere la nivel peste calea ferata aduna in spate kilometri de autovehicule cu soferi isterizati de orele pierdute aiurea la volan. Constructia de autostrazi ar trebuie declarata prioritate nationala.

    Altfel, in doi-trei ani ne omoram in trafic.

    Aproape ca nu mai conteaza daca e sfasit de saptamana sau zi obisnuita. Aglomeratia arata la fel si va creste constant. Am facut doar in ultimele doua saptamani mai bine de 2000 de km prin tara cu masina, cu treburi sau intr-o mica vacanta. Din Bucuresti ai doua variante sa ajungi in Ardeal: pe Brasov sau pe Valea Oltului. Ruta pe Brasov o taiem din start de pe lista din cauza Vaii Prahovei, cu mult prea multe puncte de strangulare, arhicunoscute: Comarnic, Sinaia, Bucegi, Azuga, Predeal, unde se pierde mult. Nici drumul de la Brasov la Sibiu nu mai face fata, si acolo se formeaza cozi kilometrice in sate sau la cele cateva treceri la nivel”.

     

  • Ion Ţiriac, cel mai bogat CHIRIAŞ la stat

    Ion Tiriac a ajuns la Curtea Constituţională, nemulţumit că de nouă ani plăteşte, lunar, aproape 27.000 de euro pentru locuinţa sa din cea mai exclusivistă zonă a Bucureştiului – cartierul Primăverii. Judecătorii Curţii au respins însă contestaţia omului de afaceri.

    Războiul lui Ion Ţiriac cu Regia care administrează proprietăţile statului român şi-a consumat un nou episod, la Curtea Constituţională. Omul de afaceri a cerut instanţei să plătească o chirie mai mică pentru proprietatea pe care o ocupă de 27 de ani.

    Ion Ţiriac este nemulţumit de cuantumul chiriei pe care trebuie să o plătească lunar statului: aproape 27.000 de euro, în fiecare lună, începând din anul 2008. Asta pentru că deşi omul de afaceri a reuşit să cumpere tot imobilul de la proprietarul căruia îi fusese retrocedat, o parte din imobil, dar şi terenul aparţin statului român.

    În 1990, Ion Ţiriac plătea 9 milioane de lei vechi pentru casa aflată în zona zero a Capitalei- lângă vilele de protocol folosite de preşedintele României şi alţi înalţi demnitari. În 2005, casa a fost retrocedată proprietarului de drept, iar omul de afaceri a cumpărat-o de la acesta cu peste 400.000 de euro, scrie realitatea.net

     

  • Ion Ţiriac, cel mai bogat CHIRIAŞ la stat

    Ion Tiriac a ajuns la Curtea Constituţională, nemulţumit că de nouă ani plăteşte, lunar, aproape 27.000 de euro pentru locuinţa sa din cea mai exclusivistă zonă a Bucureştiului – cartierul Primăverii. Judecătorii Curţii au respins însă contestaţia omului de afaceri.

    Războiul lui Ion Ţiriac cu Regia care administrează proprietăţile statului român şi-a consumat un nou episod, la Curtea Constituţională. Omul de afaceri a cerut instanţei să plătească o chirie mai mică pentru proprietatea pe care o ocupă de 27 de ani.

    Ion Ţiriac este nemulţumit de cuantumul chiriei pe care trebuie să o plătească lunar statului: aproape 27.000 de euro, în fiecare lună, începând din anul 2008. Asta pentru că deşi omul de afaceri a reuşit să cumpere tot imobilul de la proprietarul căruia îi fusese retrocedat, o parte din imobil, dar şi terenul aparţin statului român.

    În 1990, Ion Ţiriac plătea 9 milioane de lei vechi pentru casa aflată în zona zero a Capitalei- lângă vilele de protocol folosite de preşedintele României şi alţi înalţi demnitari. În 2005, casa a fost retrocedată proprietarului de drept, iar omul de afaceri a cumpărat-o de la acesta cu peste 400.000 de euro, scrie realitatea.net

     

  • Ce pensie are Nadia Comăneci! Statul român îi dă, lunar, o sumă extrem de generoasă

    Nadia Comăneci este una dintre cele mai apreciate personalităţi din istoria sportului românesc şi internaţional.


    Conform www.mts.ro, sortivul de performanţă care a obţinut o medalie de aur, argint sau de bronz în probele individuale sau pe echipe din cadrul Jocurilor Olimpice sau o medalie de aur la Campionatele Mondiale şi Europene de seniori – probe olimpice are dreptul, la cerere şi cu confirmarea Ministerului Tineretului şi Sportului, la o rentă viageră.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Care sunt sportivii români care primesc cei mai mulţi bani de la statul român

    Lista rentelor viagere publicată pe Ministerul Tineretului şi Sportului include 508 nume. Sportivii de pe listă primesc, lunar, sume ce pleacă de la 2.996 lei.

    Cea mai mare rentă viageră este primite de către fosta canotoare Veronica Cochelea (15.080 lei). Urmează Nadia Comăneci, Daniela Silivaş, Simona Amânar şi Doina Ignat, toate cu o rentă lunară de 13.149 lei.

    Georgeta Andrunache şi Viorica Susanu Chermeş (12.993 lei), Marius Urzică (12.502 lei), Alina Dumitru (12.286 lei) şi Mariora Curelea (11.855 lei) completează lista primilor zece sportivi recompensaţi de MTS.

    Veronica Cochelea (canotaj) – 15.080 lei
    Nadia Comăneci (gimnastică) – 13.149 lei
    Daniela Silivaş (gimnastică) – 13.149 lei
    Simona Amânar Tabără (gimnastică) – 13.149 lei

    Doina Ignat (canotaj) 13.149 lei
    Georgeta Andrunache (canotaj)12.993 lei
    Viorica Susanu Chermeş (canotaj) 12.933 lei
    Marius Urzică (gimnastică)12.502 lei
    Alina Dumitru (judo)–  12.286 lei
    Marioara Curelea (canotaj) – 11.855 lei
    Ivan Patzaichin (caiac-canoe) – 11.640 lei
    Elisabeta Lipă (canotaj) – 11.424 lei
    Katalin Szabo Tamaş (gimnastică) – 11.424 lei
    Lavinia Miloşovici Vânătu (gimnastică) – 11.424 lei
    Doina Melinte (atletism) – 10.993 lei
    Gabriela Szabo (atletism) – 10.993 lei
    Ecaterina Oancia (canotaj) – 10.993 lei
    Laura Badea Cârlescu (scrimă) – 10.778 lei
    Rodica Arba (canotaj) – 9.915 lei
    Constanţa Burcică (canotaj) – 9.915 lei

  • Care sunt sportivii români care primesc cei mai mulţi bani de la statul român

    Lista rentelor viagere publicată pe Ministerul Tineretului şi Sportului include 508 nume. Sportivii de pe listă primesc, lunar, sume ce pleacă de la 2.996 lei.

    Cea mai mare rentă viageră este primite de către fosta canotoare Veronica Cochelea (15.080 lei). Urmează Nadia Comăneci, Daniela Silivaş, Simona Amânar şi Doina Ignat, toate cu o rentă lunară de 13.149 lei.

    Georgeta Andrunache şi Viorica Susanu Chermeş (12.993 lei), Marius Urzică (12.502 lei), Alina Dumitru (12.286 lei) şi Mariora Curelea (11.855 lei) completează lista primilor zece sportivi recompensaţi de MTS.

    Veronica Cochelea (canotaj) – 15.080 lei
    Nadia Comăneci (gimnastică) – 13.149 lei
    Daniela Silivaş (gimnastică) – 13.149 lei
    Simona Amânar Tabără (gimnastică) – 13.149 lei

    Doina Ignat (canotaj) 13.149 lei
    Georgeta Andrunache (canotaj)12.993 lei
    Viorica Susanu Chermeş (canotaj) 12.933 lei
    Marius Urzică (gimnastică)12.502 lei
    Alina Dumitru (judo)–  12.286 lei
    Marioara Curelea (canotaj) – 11.855 lei
    Ivan Patzaichin (caiac-canoe) – 11.640 lei
    Elisabeta Lipă (canotaj) – 11.424 lei
    Katalin Szabo Tamaş (gimnastică) – 11.424 lei
    Lavinia Miloşovici Vânătu (gimnastică) – 11.424 lei
    Doina Melinte (atletism) – 10.993 lei
    Gabriela Szabo (atletism) – 10.993 lei
    Ecaterina Oancia (canotaj) – 10.993 lei
    Laura Badea Cârlescu (scrimă) – 10.778 lei
    Rodica Arba (canotaj) – 9.915 lei
    Constanţa Burcică (canotaj) – 9.915 lei

  • Romanian Business Leaders – „2018 este anul în care economia României poate reintra în haos”

    Considerăm că introducerea de măsuri fiscale netestate, complicate şi greu de aplicat pune în pericol stabilitatea economică a ţării şi ameninţă coeziunea socială.România are deja cel mai fragil buget din Uniunea Europeană (UE), cu pondere a veniturilor în PIB de aprox. 25%, la peste 15 puncte procentuale faţă de media UE şi la 10 puncte procentuale de media statelor UE din Europa centrală (Ungaria, 38%, Croaţia, 37%, Cehia şi Polonia, câte 35% din PIB). În 2018, bugetul va pierde atât fluxurile de numerar prin nereţinerea la sursă a impozitului pe venit, precum şi cca. 1,4% din PIB, conform estimării FMI, rezultate din reducerea cotelor de impunere la 0% şi 10%, prin introducerea impozitului pe venitul global al unei gospodării. Considerăm că, per total, pentru mediul de afaceri, sistemul de impozitare propus nu va genera beneficii care să depăşească costul birocraţiei necesare implementării lui. Mai mult, beneficiile pe termen mediu şi lung aduse de noul sistem cetăţenilor sunt sub un mare semn de întrebare, creată de probabila instabilitate economică.

    În acelaşi timp, prin legea salarizării unitare, statul va cheltui mai mulţi bani cu salariile angajaţilor din sectorul public. Este o majorare făcută în mod haotic şi fără un fundament economic realist: excedentul bugetar raportat pentru primul trimestru din 2017 este calculat înainte de majorarea concretă a salariilor. Salariile din sectorul public pot fi majorate, în linie cu veniturile bugetare reale, cu criterii clare de performanţă, scopul fiind creşterea eficienţei totale a sistemului bugetar.

    Schimbarea regulilor jocului într-un interval de mai puţin de un an arată că statul român este impredictibil, instabil şi netransparent. RBL solicită o consultare reală între guvernanţi şi mediul de afaceri, pentru a construi încrederea între partenerii sociali. Practica legiferării prin punerea mediului de afaceri în faţa faptului împlinit duce la rezultate negative pe termen mediu şi lung şi vulnerabilizează guvernele, fenomen din care are de pierdut inclusiv mediul de afaceri. 

    În tot acest timp, nu primesc prioritate măsurile care chiar pot stimula activitatea economică şi duce la venituri mai mari din care să fie crescute în mod realist şi sustenabil salariale bugetare. RBL solicită parlamentarilor din coaliţia majoritară de guvernare să se concentreze pe măsuri şi legi care să reducă birocraţia (ex. eliminarea prevederilor care blochează înregistrarea în scop de TVA, care în fapt au rămas neatinse după aşa-zisa eliminare a formularului D088), să elimine barierele administrative inutile în domeniul autorizaţiilor de construire şi să încurajeze bugetarea multianuală şi programele de investiţii în infrastructură. Toate sunt subiecte care privesc interesele a milioane de cetăţeni români, indiferent că sunt antreprenori, manageri sau angajaţi.

    Atât investitorii, cât şi milioane de angajaţi români au suferit suficient în anii de criză din 2008, până în 2013, când peste 200.000 de firme (majoritatea cu capital românesc) au intrat în insolvenţă şi faliment, iar peste 1.000.000 de români au devenit şomeri. RBL semnalează că măsurile luate de decidenţii politici de câteva luni încoace riscă să ducă ţara şi pe noi toţi, împreună, spre un dezastru economic care va anula progresul obţinut cu greu din ultimii trei ani.

    Romanian Business Leaders (RBL) este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi non-profit care oferă o platformă de acţiune şi implicare socială pentru antreprenorii şi şefii de companii din mediul de business privat. Misiunea RBL este ca România să devină o ţară mai bună pentru afacerile responsabile şi, în felul acesta, o ţară mai bună pentru români.