BusinessMagazin

Tag: statistica

  • Ziua Europei. Locul României în Europa pe baza a 48 de indicatori statistici: România este pe primul loc la viteza de descărcare a datelor de pe internet, la consumul de pânie, la rata mortalităţii infantile, la numărul elevilor care studiază limbi străine şi pe ultimul loc la casele cu baie în interior

    România sărbătoreşte astăzi, ca întreaga Europă, ziua de 9 mai Ziua Europei, dedicată unităţii europene, şi Ziarul Financiar a întocmit o listă de 48 de indicatori statistici pentru a vedea cum se situează România în cadrul Uniunii Europene.

    1. Primul loc în Uniunea Europeană la viteza de descărcare a datelor de pe internet

    Cu o viteză de aproape 152 MB/s a descărcării datelor de pe internet printr-o conexiune fixă, România se află pe primul loc la nivelul UE  şi pe locul 3 la nivel global (pe primul loc fiind Singapore).

    1. Primul loc la consumul de pâine

    România este cel mai mare consumator de pâine din UE. Producţia anuală de pâine în România este de 1,5 milioane de tone, iar consumul este de 96,5 kilograme per persoană per an.

    1. Primul loc în ceea ce priveşte rata mortalităţii infantile

    România a avut in 2018 cea mai mare rată a mortalităţii infantile din Europa. în 2018, au fost înregistrate 6 decese la 1.000 de copii născuţi vii, mult peste media europeană de 3,4. în 2008, rata mortalităţii infantile era de 11 decese la mia de copii născuţi vii, aproape dublu faţă de nivelul din 2018, conform datelor Comisiei Europene.

    1. Primul loc în Uniunea Europeană la numărul elevilor care studiază limbi străine

    România este pe primul loc în UE la numărul de elevi de liceu care studiază două sau mai multe limbi străine-România a avut cel mai mare procent al elevilor de liceu (ISCED nivel 3) care studiază mai mult de două limbi străine dintre statele membre ale Uniunii Europene, conform statisticilor Eurostat. Astfel, în 2018, circa 98% dintre elevii din învăţământul secundar superior din România studiau mai mult de două limbi străine, conform sursei citate. La nivelul UE, media elevilor de liceu care au studiat mai mult de două limbi străine în 2018 a fost de 48%. Această pondere a fost mai mare de 80% în România (98%), Finlanda (94%) şi Luxemburg (82%).

    1. Ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte casele cu baie în interior

    România are cel mai mare procent al populaţiei care nu are o baie în casă, astfel procentul populaţiei fiind de 22,4%.

    1. Locul 24 în UE ca pondere a masei salariale în PIB

    Masa salarială din România (to­tali­tatea sala­riilor din eco­nomie şi a taxe­lor şi contri­buţiilor aferente acestora) a ajuns în 2020 la aproape 90 de mld. de euro. De la ultima criză din 2008 încoace, masa salarială din România s-a dublat în termeni nominali iar, ca pondere în PIB, a ajuns la 41%, încă departe de media europeană de aproape 49% din PIB, arată datele Eurostat.

    1. Locul 5 după rata de scădere a producţiei industriale

    Industria României, care este puternic dependentă de industriile vestice, a scăzut cu 4,6% pe metodologia europeană, arată datele publicate de Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene. Industria Germaniei, cel mai mare partener comercial al României, a scăzut cu 6% în februarie 2021, prin comparaţie cu februarie 2020. De asemenea, industria Franţei, al treilea cel mai important partener comercial al României, a scăzut cu 6,4%, în vreme ce industria italiană a scăzut cu 0,6%.

    1. În top 5 al ţărilor cu cea mai mare scădere a speranţei de viaţă

    Speranţa de viaţă a românilor a scăzut cu 1,4 ani în 2020 faţă de 2019, conform datelor de la Eurostat. Mai mult, România a avut printre cele mai mari scăderi ale speranţei de viaţă în 2020 faţă de 2019 din rândul statelor membre UE. Astfel, cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Spania (-1,6 ani comparativ cu 2019) şi Bulgaria (-1,5), urmate de Lituania, Polonia şi România (toate -1,4).

    1. Locul 21 după rata de ocupare a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani

    România a avut o rată de ocupare a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani de aproape 71% în 2020, în scădere cu 0,1 puncte procentuale, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică. Rata de ocupare a României a fost printre cele mai mici din Uniunea Europeană, întrecând doar cinci state, respectiv Belgia, Croaţia, Spania, Italia şi Grecia.

    1. Locul 12 în UE după ponderea tinerilor cu vârsta între 18 şi 34 de ani care locuiesc cu părinţii

    România ocupă locul 12 în clasamentul ţărilor membre UE cu cei mai mulţi tineri cu vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani care locuiesc cu părinţii. Pe primul loc în clasament este Croaţia, cu un procent de 74,5%, urmată de Grecia şi Italia, ambele cu 69,4%, şi de Slovacia, cu un procent de 68,2%. Circa 56,4% dintre tinerii români cu vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani locuiau cu părinţii în anul 2019, conform datelor de la Eurostat, Oficiul European de Statistică. 

    1. Locul 1 la creşterea economică din T4/2020

    România a avut de departe cea mai rapidă recuperare economică din Uniunea Europeană în ultimul trimestru din 2020. Datele Eurostat arată că, în dinamica trimestrială, economia României a crescut cu 5,3% în T4/2020, la mare distanţă de a doua ţară cu cea mai mare creştere – Bulgaria (Ă2,1%). Economia Uniunii Europene a scăzut, în medie, cu 0,4% în T4/2020, prin comparaţie cu T3/2020.

    1. Locul 2 la producţia de porumb

    Cu o recoltă de 10,8 milioane de tone de porumb în 2020, România a pierdut prima poziţie în clasamentul celor mai mari producător din Uniunea Europeană, după ce în 2018 şi 2019 câştigase acest titlu, având recolte de 17-18 mi­lioane de tone, arată datele de la Institutul Naţio­nal de Statistică. Astfel, Franţa a redevenit lider la pro­duc­ţia de porumb în UE, cu o recoltă de 13,3 mil. tone.

    1. Locul 27 în Uniunea Europeană la colectarea taxelor

    România este pe locul 27 din UE, ultimul loc, la colectarea taxelor- România a avut şi în 2019 cea mai mică pondere a veniturilor fiscale în PIB din Uniunea Europeană. Astfel, statul a colectat la bugetul de stat venituri în valoare de 26,8% din PIB, faţă de o medie europeană de peste 40% din PIB, arată datele publicate de Eurostat, biroul european de statistică. Cel mai mare decalaj (2,3% din PIB în România faţă de o medie europeană de 9,6% din PIB) este la nivelul de încasare a taxelor pe venit şi avere.

    1. Locul 4 la nivelul ratei medii anuale a inflaţiei

    România are, pe indicele armonizat al preţurilor de consum, indicatorul folosit de Comisia Europeană, o inflaţie anuală de 1,7% în noiembrie 2020, a patra cea mai mare din Uniunea Europeană, arată datele publicate de Eurostat, biroul european de statistică. Economiştii consideră nivelul de 2% pentru inflaţie ca fiind optim pentru bunul mers al unei economii.

    1. Ultimul loc raportat la ponderea veniturilor de la buget în PIB

    Datele Eurostat – Oficiul de Statistică al UE – arată că partitatea puterii de cumpărare în România a ajuns la 70% din media UE. În Polonia este de 73%, în Ungaria, de asemenea, de 73%. Nu mai avem, prin urmare, diferenţele din trecut. Dar veniturile statului sunt de 33% din PIB în România, de 42,8% în Polonia, de 43,5% în Ungaria sau de 39,5% în Bulgaria. Bulgaria este o ţară mai săracă decât România. Dar strânge la buget mai mulţi bani decât România.

    1. Ultimul loc în Uniunea Europeană la intermedierea financiară

    Intermedierea financiară, calculată ca raport între creditul acordat sectorului privat şi Produsul Intern Brut, a ajuns la 26,28% în 2019, conform ultimului raport de ţară pentru România pentru 2020 al Comisiei Europene. Practic, România este pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte intermedierea financiară, situându-se sub media Uniunii Europene de 83%, dar şi sub cea a ţărilor cu economii emergente  precum Polonia şi Cehia –52% sau Bulgaria 51%.

    1. Ultimul loc în Uniunea Europeană la ponderea cheltuielilor cu sănătatea din PIB

    Locul României în UE – 28- România alocă 5,2% din PIB pentru sănătate, fiind pe ultimul loc în UE din acest punct de vedere. Media UE în ceea ce priveşte finanţarea sistemului de sănătate a fost de 9,8% din PIB în 2018, arată datele Comisiei Europene.

    1. Locul 5  în ceea ce priveşte numărul de paturi din spitale la 100.000 locuitori

    România se află pe locul al cincilea în Uniunea Europeană la numărul de paturi per 100.000 de locuritori, cu un efectiv de aproape 700 de locuri. Chiar dacă România se află în prima parte a clasamentului în ceea ce priveşte numărul de paturi, la nivel de dotări se plasează pe ultimele locuri, din spitale lipsind aparatură precum angiografe, aparate RMN, computer tomograf

    1. Locul 4 în Europa la persoanele vaccinate cu ambele doze de ser împotriva Covid 19

    România este pe locul 4 la numărul de persoane vaccinate cu ambele doze împotriva corinavirusului (date din 13 aprilie 2021).

    1. Locul 5 în Uniunea Europeană la absolvenţii de IT&C

    România este bine poziţionată în ceea ce priveşte absolvenţii IT&C, plasându-se pe locul al cincilea, cu 5,6% dintre toţi absolvenţii (media Uniunii Europene este de 3,6%). Cu toate acestea, în ceea ce priveşte serviciile publice digitale şi utilizarea serviciilor de internet, performanţa României este cea mai scăzută în rândul statelor membre ale UE.

    1. Ultimul loc în Uniunea Europeană la rata  persoanelor până în 34 de ani care au absolvit studii superioare

    România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte absolvirea unei facultăţi, astfel că în 2019, doar 25,8% din persoanele din categoria de vârstă 30-34 de ani aveau o diplomă de studii superioare, licenţă, master sau doctorat, conform datelor Comisiei Europene.Pe primul loc în Uniunea Europeană se află Cipru, cu o rată de 58,8% a celor între 30 şi 34 ani care au terminat o formă de învăţământ superior. Chiar şi vecina noastră, Bulgaria, are o rată mai mare decât România, de 32,5% în 2019.

    1. Ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul celor care au absolvit o facultate

    România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte absolvirea unei facultăţi, astfel că în 2019, doar 25,8% din persoanele din categoria de vârstă 30-34 de ani aveau o diplomă de studii superioare, licenţă, master sau doctorat, conform datelor Comisiei Europene.

    1. Ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte participarea adulţilor la un proces de educaţie

    România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la participarea adulţilor cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani care sunt înscrişi într-un proces de educare sau formare, având un procent de 1,3% din totalul populaţiei.

    1. Locul 8 în Uniunea Europeană la numărul de limbi străine vorbite de populaţie

    Românii vorbesc, în medie, cel puţin două limbi străine, faţă de trei, câte cunosc luxemburghezii. Ungurii, francezii, austriecii şi irlandezii ştiu însă doar o limbă străină.

    1. Locul 7 în UE ca lungime a reţelei de cale ferată în uz

    România numără 10.800 km, astfel că se află în urma unor ţări precum Germania, Franţa sau Polonia, dar în faţa Olandei sau a Cehiei.

    1. Locul 4 în Uniunea Europeană după numărul persoanelor care lucrează pe cont propriu

    România este una dintre ţările europene cu cea mai mare rată a persoanelor care lucrează pe cont propriu, respectiv 17% din populaţia ocupată, fiind devansată doar de Grecia (30%), Italia (22%) şi Polonia (18%), potrivit datelor Eurostat. Astfel, anul trecut circa 1,5 milioane de români erau „self-employed“, dintre care 916.000 lucrau în agricultură, 170.800 în zona de meşteşuguri, 73.000 în vânzări şi servicii, iar 50.000 erau manageri.

    1. Locul 15 în Uniunea Europeană la numărul angajaţilor care lucrează în regim de telemuncă

    Procentul angajaţilor români care lucrează de acasă a ajuns la 24% din numărul total al angajaţilor din economia locală în iulie 2020, în contextul evoluţiei pandemiei de COVID-19, conform datelor de la Eurofound (Fundaţia Europeană pentru îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă). Timp de 10 ani, România a fost pe ultimul loc în Un iunea Europeană la numărul de angajaţi care muncesc de la distanţă, însă anul acesta a avansat pe locul 15, întrecând ţări precum Olanda, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Polonia şi Croaţia. Procentul angajaţilor români care au lucrat de acasă a fost 1% în perioada 2010 – 2019, iar la un nivel asemănător cu cel înregistrat în România mai erau Bulgaria, Italia şi Cipru.

    1. Locul 32 din Europa în ceea ce priveşte mediul de afaceri

    Cele mai optime medii pentru afaceri din Europa sunt Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda şi Elveţia. România ocupă locul 13 în ceea ce priveşte ţările emergente şi locul 32 pe continent, în timp ce Bulgaria este cel mai slab performer din Uniunea Europeană.

    1. Locul 15 în Europa Centrală şi de Est îl ocupă în topul celor mai mari companii

    Automobile Dacia ocupă în Top 500 cele mai mai mari companii din regiune locul 15, conform unui studiu realizat de Coface. România are 58 de companii, cu afaceri cumulate de 71,4 miliarde euro, incluse în top 500 al celor mai mari companii din regiune.

    1. Locul 6 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte ponderea salariaţilor din IMM-uri

    Ponderea cetăţenilor care lucrau în companii de mărime medie la nivelul Uniunii Europene a fost de aproape 17%. Cel mai ridicat nivel a fost înregistrat în Luxemburg, o pondere de 26% a angajaţilor din IMM-uri. România avea în 2017 o pondere de 20,5% a angajaţilor din totalul salariaţilor la nivelul ţării.

    1. Locul 3 la creşterea ovinelor şi caprinelor

    România a avut un efectiv de aproape 12 milioane de ovine şi caprine în 2019, similar cu Grecia, ţară cu tradiţie şi a exportat în viu un volum de peste 1 milion de tone de carne, în valoare de 230 mil. euro.

    1. Locul 6 în Europa la consumul de bere per capita

    Fiecare român consumă în medie 85 de litri de bere pe an, faţă de peste 140 de litri în cazul Cehiei, liderul european. Pe poziţiile următoare se află Austria şi Germania, conform unui raport al Asociaţii Berarii Europei.

    1. Locul 10 la consumul de apă îmbuteliată

    România se situează pe locul zece în Uniunea Europeană la consumul de apă îmbuteliată. România produce anual peste 2 milioane de litri de apă, iar consumul per capita este de peste 106 litri.

    1. Locul 9 la producţia de îngheţată

    România se află în top 10 producători de îngheţată din UE. Cele peste 200 de companii producătoare de pe piaţa de îngheţată care activează în România produc anual peste 47 de milioane de litri de îngheţată.

    1. Locul 26 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte suportul guvernului pentru cercetarea în domeniul agricol

    România se află pe penultimul în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte sprijinul guvernului acordat în zona de cercetare şi dezvoltare în agricultură. România a cheltuit în 2019 doar 21 milioane euro în această zonă.

    1. Locul 26 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte suprafaţa cu culturi organice

    România este pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu plante agricole organice din totalul suprafeţei agricole. Astfel, România avea în 2018 un procent de doar 2,4% de culturi organice din totalul suprafeţei agricole.

    1. Locul 5 în Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte mărimea pieţei de asigurări

    Piaţa de asigurări din România este a cincea ca mărime din Europa Centrală şi de Est (ECE), conform UNSAR (Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România)Densitatea cheltuielilor cu asigurările este 109 euro pe locuitor în România, de circa 306 euro în ECE şi de 2.170 de euro în Uniunea Europeană. Asigurările aveau o rată de penetrare  de 1,07% din PIB la sfârşitul anului 2018, în ECE această valoare este de 2,5%, iar în UE este de 7,4%, potrivit datelor citate prezentate de UNSAR.

    1. Locul 7 în Uniunea Europeană la numărul de salariaţi din producţia de biciclete

    România are 14 companii active în industria de biciclete, patru producând bunuri finite şi alte fiind specializate în părţi componente. Aceste companii angajează în total aproape 2.400 de salariaţi, număr ce poziţionează România pe locul şapte în Uniunea Europeană, conform European Bicycle Manufacturers Association.

    1. Locul 20 în Uniunea Europeană la numărul de angajaţi din sectorul de sport şi fitness

    România a avut 87 de angajaţi din sectorul de sport şi fitness la 100.000 de locuitori în al doilea trimestru al anului 2020, a doua cea mai mică valoare din rândul statelor membre UE, conform Eurostat. La nivelul UE, în al doilea trimestru al anului 2020 erau 215 lucrători sportivi la 100.000 de locuitori cu vârsta peste 15 ani.

    1. Locul 2 in Europa în ceea ce priveşte cea mai slabă rată de reciclare

    România produce aproape 6 milioane de tone de deşeuri pe an, cu o medie de 272 kilograme pe an pe cap de rocuitor şi cu o raţă de colectare de doar 82,3%.

    1. Locul  22  în Uniunea Europeană la gospodăriile conectate la internet

    Cu 84% din gospodării conectate la internet, România se află pe locul 22 în UE la acest indicator, în faţa Lituaniei, Greciei şi Bulgariei. La nivelul UE-28, 90% dintre gospodării sunt conectate la internet, cel mai mare procent – de 98% – fiind înregistrat în Olanda.

    1. Locul 3 în Europa la numărul de amenzi aplicate pentru nerespectarea protecţiei datelor

    România ocupă locul 3 în Europa la numărul de amenzi aplicate pentru nerespectarea protecţiei datelor. în cei doi ani de când Regulamentului General privind Protecţia Datelor a devenit lege în România au fost aplicate 26 de sancţiuni. România a avut circa 26 de amenzi, cea mai mare fiind de 150 mii euro.

    1. Locul 22 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte femeile care ocupă posturi în management

    Din totalul numărului de posturi în poziţiile de top management, femeile din România ocupă doar 12,6% dintre aceste poziţii, astfel ţara noastră se situează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană.

    1. Locul 1 ca densitate a populaţiei în rândul celor mai mari capitale din Europa Centrală şi de Est

    Bucureştiul are o densitate de 8.449 de locuitori pe metru pătrat, de peste trei ori mai mare decât Sofia şi de 2,5 ori mai mare decât Budapesta, arată datele Crosspoint Real Estate.

    1. Locul 4 în Europa la cele mai agelomerate oraşe

    Bucureştiului se află  în topul celor mai aglomerate oraşe din Europa întocmit de compania de navigaţie auto TomTom, care realizează TomTom Traffic Index, un raport care detaliază situaţia traficului în 416 oraşe din 57 de ţări.

    1. Ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte nivelul preţurilor din zona de cultură şi recreaţie

    România are cele mai mici preţuri din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte zona culturală şi de recreaţie, adică 58,1% din media UE.

    1. Bucureştiul, locul 5 între capitalele europene la concediul maternal

    Bucureştiul ocupă poziţia 5 în rândul oraşelor europene care oferă cele mai multe zile de concediu maternal plătit, cu un total de 887 de zile “libere”. Clasamentul este condus detaşat de capitala Finlandei, Helsinki, cu aproape 1.200 de zile, respectiv aproape patru ani. Topul este completat la vârf de Talin (Estonia) şi Bratislava şi Budapesta, arată un raport al companiei germane Movinga, o platformă online specializată în relocări.

    1. Locul 4 în Europa în ceea ce priveşte interesul pentru pariuri sportive

    Românii caută în medie, pe internet, de peste 36.000 de ori pe lună sintagme de genul „pariuri sportive”, în cifre absolute piaţa locală fiind ţara din Europa cu cel mai mare interes pentru astfel de activităţi. Raportat la populaţie însă, piaţa locală se află pe locul patru în Europa, cu 1,9 căutări per 1.000 de oameni, devansată fiind de Malta, Irlanda şi Cipru, arată o analiză a platformei TopRatedCasinos.co.uk.

  • Ziua Europei. Locul României în Europa pe baza a 48 de indicatori statistici: România este pe primul loc la viteza de descărcare a datelor de pe internet, la consumul de pânie, la rata mortalităţii infantile, la numărul elevilor care studiază limbi străine şi pe ultimul loc la casele cu baie în interior

    România sărbătoreşte astăzi, ca întreaga Europă, ziua de 9 mai Ziua Europei, dedicată unităţii europene, şi Ziarul Financiar a întocmit o listă de 48 de indicatori statistici pentru a vedea cum se situează România în cadrul Uniunii Europene.

    1. Primul loc în Uniunea Europeană la viteza de descărcare a datelor de pe internet

    Cu o viteză de aproape 152 MB/s a descărcării datelor de pe internet printr-o conexiune fixă, România se află pe primul loc la nivelul UE  şi pe locul 3 la nivel global (pe primul loc fiind Singapore).

    1. Primul loc la consumul de pâine

    România este cel mai mare consumator de pâine din UE. Producţia anuală de pâine în România este de 1,5 milioane de tone, iar consumul este de 96,5 kilograme per persoană per an.

    1. Primul loc în ceea ce priveşte rata mortalităţii infantile

    România a avut in 2018 cea mai mare rată a mortalităţii infantile din Europa. în 2018, au fost înregistrate 6 decese la 1.000 de copii născuţi vii, mult peste media europeană de 3,4. în 2008, rata mortalităţii infantile era de 11 decese la mia de copii născuţi vii, aproape dublu faţă de nivelul din 2018, conform datelor Comisiei Europene.

    1. Primul loc în Uniunea Europeană la numărul elevilor care studiază limbi străine

    România este pe primul loc în UE la numărul de elevi de liceu care studiază două sau mai multe limbi străine-România a avut cel mai mare procent al elevilor de liceu (ISCED nivel 3) care studiază mai mult de două limbi străine dintre statele membre ale Uniunii Europene, conform statisticilor Eurostat. Astfel, în 2018, circa 98% dintre elevii din învăţământul secundar superior din România studiau mai mult de două limbi străine, conform sursei citate. La nivelul UE, media elevilor de liceu care au studiat mai mult de două limbi străine în 2018 a fost de 48%. Această pondere a fost mai mare de 80% în România (98%), Finlanda (94%) şi Luxemburg (82%).

    1. Ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte casele cu baie în interior

    România are cel mai mare procent al populaţiei care nu are o baie în casă, astfel procentul populaţiei fiind de 22,4%.

    1. Locul 24 în UE ca pondere a masei salariale în PIB

    Masa salarială din România (to­tali­tatea sala­riilor din eco­nomie şi a taxe­lor şi contri­buţiilor aferente acestora) a ajuns în 2020 la aproape 90 de mld. de euro. De la ultima criză din 2008 încoace, masa salarială din România s-a dublat în termeni nominali iar, ca pondere în PIB, a ajuns la 41%, încă departe de media europeană de aproape 49% din PIB, arată datele Eurostat.

    1. Locul 5 după rata de scădere a producţiei industriale

    Industria României, care este puternic dependentă de industriile vestice, a scăzut cu 4,6% pe metodologia europeană, arată datele publicate de Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene. Industria Germaniei, cel mai mare partener comercial al României, a scăzut cu 6% în februarie 2021, prin comparaţie cu februarie 2020. De asemenea, industria Franţei, al treilea cel mai important partener comercial al României, a scăzut cu 6,4%, în vreme ce industria italiană a scăzut cu 0,6%.

    1. În top 5 al ţărilor cu cea mai mare scădere a speranţei de viaţă

    Speranţa de viaţă a românilor a scăzut cu 1,4 ani în 2020 faţă de 2019, conform datelor de la Eurostat. Mai mult, România a avut printre cele mai mari scăderi ale speranţei de viaţă în 2020 faţă de 2019 din rândul statelor membre UE. Astfel, cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Spania (-1,6 ani comparativ cu 2019) şi Bulgaria (-1,5), urmate de Lituania, Polonia şi România (toate -1,4).

    1. Locul 21 după rata de ocupare a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani

    România a avut o rată de ocupare a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani de aproape 71% în 2020, în scădere cu 0,1 puncte procentuale, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică. Rata de ocupare a României a fost printre cele mai mici din Uniunea Europeană, întrecând doar cinci state, respectiv Belgia, Croaţia, Spania, Italia şi Grecia.

    1. Locul 12 în UE după ponderea tinerilor cu vârsta între 18 şi 34 de ani care locuiesc cu părinţii

    România ocupă locul 12 în clasamentul ţărilor membre UE cu cei mai mulţi tineri cu vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani care locuiesc cu părinţii. Pe primul loc în clasament este Croaţia, cu un procent de 74,5%, urmată de Grecia şi Italia, ambele cu 69,4%, şi de Slovacia, cu un procent de 68,2%. Circa 56,4% dintre tinerii români cu vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani locuiau cu părinţii în anul 2019, conform datelor de la Eurostat, Oficiul European de Statistică. 

    1. Locul 1 la creşterea economică din T4/2020

    România a avut de departe cea mai rapidă recuperare economică din Uniunea Europeană în ultimul trimestru din 2020. Datele Eurostat arată că, în dinamica trimestrială, economia României a crescut cu 5,3% în T4/2020, la mare distanţă de a doua ţară cu cea mai mare creştere – Bulgaria (Ă2,1%). Economia Uniunii Europene a scăzut, în medie, cu 0,4% în T4/2020, prin comparaţie cu T3/2020.

    1. Locul 2 la producţia de porumb

    Cu o recoltă de 10,8 milioane de tone de porumb în 2020, România a pierdut prima poziţie în clasamentul celor mai mari producător din Uniunea Europeană, după ce în 2018 şi 2019 câştigase acest titlu, având recolte de 17-18 mi­lioane de tone, arată datele de la Institutul Naţio­nal de Statistică. Astfel, Franţa a redevenit lider la pro­duc­ţia de porumb în UE, cu o recoltă de 13,3 mil. tone.

    1. Locul 27 în Uniunea Europeană la colectarea taxelor

    România este pe locul 27 din UE, ultimul loc, la colectarea taxelor- România a avut şi în 2019 cea mai mică pondere a veniturilor fiscale în PIB din Uniunea Europeană. Astfel, statul a colectat la bugetul de stat venituri în valoare de 26,8% din PIB, faţă de o medie europeană de peste 40% din PIB, arată datele publicate de Eurostat, biroul european de statistică. Cel mai mare decalaj (2,3% din PIB în România faţă de o medie europeană de 9,6% din PIB) este la nivelul de încasare a taxelor pe venit şi avere.

    1. Locul 4 la nivelul ratei medii anuale a inflaţiei

    România are, pe indicele armonizat al preţurilor de consum, indicatorul folosit de Comisia Europeană, o inflaţie anuală de 1,7% în noiembrie 2020, a patra cea mai mare din Uniunea Europeană, arată datele publicate de Eurostat, biroul european de statistică. Economiştii consideră nivelul de 2% pentru inflaţie ca fiind optim pentru bunul mers al unei economii.

    1. Ultimul loc raportat la ponderea veniturilor de la buget în PIB

    Datele Eurostat – Oficiul de Statistică al UE – arată că partitatea puterii de cumpărare în România a ajuns la 70% din media UE. În Polonia este de 73%, în Ungaria, de asemenea, de 73%. Nu mai avem, prin urmare, diferenţele din trecut. Dar veniturile statului sunt de 33% din PIB în România, de 42,8% în Polonia, de 43,5% în Ungaria sau de 39,5% în Bulgaria. Bulgaria este o ţară mai săracă decât România. Dar strânge la buget mai mulţi bani decât România.

    1. Ultimul loc în Uniunea Europeană la intermedierea financiară

    Intermedierea financiară, calculată ca raport între creditul acordat sectorului privat şi Produsul Intern Brut, a ajuns la 26,28% în 2019, conform ultimului raport de ţară pentru România pentru 2020 al Comisiei Europene. Practic, România este pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte intermedierea financiară, situându-se sub media Uniunii Europene de 83%, dar şi sub cea a ţărilor cu economii emergente  precum Polonia şi Cehia –52% sau Bulgaria 51%.

    1. Ultimul loc în Uniunea Europeană la ponderea cheltuielilor cu sănătatea din PIB

    Locul României în UE – 28- România alocă 5,2% din PIB pentru sănătate, fiind pe ultimul loc în UE din acest punct de vedere. Media UE în ceea ce priveşte finanţarea sistemului de sănătate a fost de 9,8% din PIB în 2018, arată datele Comisiei Europene.

    1. Locul 5  în ceea ce priveşte numărul de paturi din spitale la 100.000 locuitori

    România se află pe locul al cincilea în Uniunea Europeană la numărul de paturi per 100.000 de locuritori, cu un efectiv de aproape 700 de locuri. Chiar dacă România se află în prima parte a clasamentului în ceea ce priveşte numărul de paturi, la nivel de dotări se plasează pe ultimele locuri, din spitale lipsind aparatură precum angiografe, aparate RMN, computer tomograf

    1. Locul 4 în Europa la persoanele vaccinate cu ambele doze de ser împotriva Covid 19

    România este pe locul 4 la numărul de persoane vaccinate cu ambele doze împotriva corinavirusului (date din 13 aprilie 2021).

    1. Locul 5 în Uniunea Europeană la absolvenţii de IT&C

    România este bine poziţionată în ceea ce priveşte absolvenţii IT&C, plasându-se pe locul al cincilea, cu 5,6% dintre toţi absolvenţii (media Uniunii Europene este de 3,6%). Cu toate acestea, în ceea ce priveşte serviciile publice digitale şi utilizarea serviciilor de internet, performanţa României este cea mai scăzută în rândul statelor membre ale UE.

    1. Ultimul loc în Uniunea Europeană la rata  persoanelor până în 34 de ani care au absolvit studii superioare

    România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte absolvirea unei facultăţi, astfel că în 2019, doar 25,8% din persoanele din categoria de vârstă 30-34 de ani aveau o diplomă de studii superioare, licenţă, master sau doctorat, conform datelor Comisiei Europene.Pe primul loc în Uniunea Europeană se află Cipru, cu o rată de 58,8% a celor între 30 şi 34 ani care au terminat o formă de învăţământ superior. Chiar şi vecina noastră, Bulgaria, are o rată mai mare decât România, de 32,5% în 2019.

    1. Ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul celor care au absolvit o facultate

    România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte absolvirea unei facultăţi, astfel că în 2019, doar 25,8% din persoanele din categoria de vârstă 30-34 de ani aveau o diplomă de studii superioare, licenţă, master sau doctorat, conform datelor Comisiei Europene.

    1. Ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte participarea adulţilor la un proces de educaţie

    România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la participarea adulţilor cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani care sunt înscrişi într-un proces de educare sau formare, având un procent de 1,3% din totalul populaţiei.

    1. Locul 8 în Uniunea Europeană la numărul de limbi străine vorbite de populaţie

    Românii vorbesc, în medie, cel puţin două limbi străine, faţă de trei, câte cunosc luxemburghezii. Ungurii, francezii, austriecii şi irlandezii ştiu însă doar o limbă străină.

    1. Locul 7 în UE ca lungime a reţelei de cale ferată în uz

    România numără 10.800 km, astfel că se află în urma unor ţări precum Germania, Franţa sau Polonia, dar în faţa Olandei sau a Cehiei.

    1. Locul 4 în Uniunea Europeană după numărul persoanelor care lucrează pe cont propriu

    România este una dintre ţările europene cu cea mai mare rată a persoanelor care lucrează pe cont propriu, respectiv 17% din populaţia ocupată, fiind devansată doar de Grecia (30%), Italia (22%) şi Polonia (18%), potrivit datelor Eurostat. Astfel, anul trecut circa 1,5 milioane de români erau „self-employed“, dintre care 916.000 lucrau în agricultură, 170.800 în zona de meşteşuguri, 73.000 în vânzări şi servicii, iar 50.000 erau manageri.

    1. Locul 15 în Uniunea Europeană la numărul angajaţilor care lucrează în regim de telemuncă

    Procentul angajaţilor români care lucrează de acasă a ajuns la 24% din numărul total al angajaţilor din economia locală în iulie 2020, în contextul evoluţiei pandemiei de COVID-19, conform datelor de la Eurofound (Fundaţia Europeană pentru îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă). Timp de 10 ani, România a fost pe ultimul loc în Un iunea Europeană la numărul de angajaţi care muncesc de la distanţă, însă anul acesta a avansat pe locul 15, întrecând ţări precum Olanda, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Polonia şi Croaţia. Procentul angajaţilor români care au lucrat de acasă a fost 1% în perioada 2010 – 2019, iar la un nivel asemănător cu cel înregistrat în România mai erau Bulgaria, Italia şi Cipru.

    1. Locul 32 din Europa în ceea ce priveşte mediul de afaceri

    Cele mai optime medii pentru afaceri din Europa sunt Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda şi Elveţia. România ocupă locul 13 în ceea ce priveşte ţările emergente şi locul 32 pe continent, în timp ce Bulgaria este cel mai slab performer din Uniunea Europeană.

    1. Locul 15 în Europa Centrală şi de Est îl ocupă în topul celor mai mari companii

    Automobile Dacia ocupă în Top 500 cele mai mai mari companii din regiune locul 15, conform unui studiu realizat de Coface. România are 58 de companii, cu afaceri cumulate de 71,4 miliarde euro, incluse în top 500 al celor mai mari companii din regiune.

    1. Locul 6 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte ponderea salariaţilor din IMM-uri

    Ponderea cetăţenilor care lucrau în companii de mărime medie la nivelul Uniunii Europene a fost de aproape 17%. Cel mai ridicat nivel a fost înregistrat în Luxemburg, o pondere de 26% a angajaţilor din IMM-uri. România avea în 2017 o pondere de 20,5% a angajaţilor din totalul salariaţilor la nivelul ţării.

    1. Locul 3 la creşterea ovinelor şi caprinelor

    România a avut un efectiv de aproape 12 milioane de ovine şi caprine în 2019, similar cu Grecia, ţară cu tradiţie şi a exportat în viu un volum de peste 1 milion de tone de carne, în valoare de 230 mil. euro.

    1. Locul 6 în Europa la consumul de bere per capita

    Fiecare român consumă în medie 85 de litri de bere pe an, faţă de peste 140 de litri în cazul Cehiei, liderul european. Pe poziţiile următoare se află Austria şi Germania, conform unui raport al Asociaţii Berarii Europei.

    1. Locul 10 la consumul de apă îmbuteliată

    România se situează pe locul zece în Uniunea Europeană la consumul de apă îmbuteliată. România produce anual peste 2 milioane de litri de apă, iar consumul per capita este de peste 106 litri.

    1. Locul 9 la producţia de îngheţată

    România se află în top 10 producători de îngheţată din UE. Cele peste 200 de companii producătoare de pe piaţa de îngheţată care activează în România produc anual peste 47 de milioane de litri de îngheţată.

    1. Locul 26 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte suportul guvernului pentru cercetarea în domeniul agricol

    România se află pe penultimul în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte sprijinul guvernului acordat în zona de cercetare şi dezvoltare în agricultură. România a cheltuit în 2019 doar 21 milioane euro în această zonă.

    1. Locul 26 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte suprafaţa cu culturi organice

    România este pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu plante agricole organice din totalul suprafeţei agricole. Astfel, România avea în 2018 un procent de doar 2,4% de culturi organice din totalul suprafeţei agricole.

    1. Locul 5 în Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte mărimea pieţei de asigurări

    Piaţa de asigurări din România este a cincea ca mărime din Europa Centrală şi de Est (ECE), conform UNSAR (Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România)Densitatea cheltuielilor cu asigurările este 109 euro pe locuitor în România, de circa 306 euro în ECE şi de 2.170 de euro în Uniunea Europeană. Asigurările aveau o rată de penetrare  de 1,07% din PIB la sfârşitul anului 2018, în ECE această valoare este de 2,5%, iar în UE este de 7,4%, potrivit datelor citate prezentate de UNSAR.

    1. Locul 7 în Uniunea Europeană la numărul de salariaţi din producţia de biciclete

    România are 14 companii active în industria de biciclete, patru producând bunuri finite şi alte fiind specializate în părţi componente. Aceste companii angajează în total aproape 2.400 de salariaţi, număr ce poziţionează România pe locul şapte în Uniunea Europeană, conform European Bicycle Manufacturers Association.

    1. Locul 20 în Uniunea Europeană la numărul de angajaţi din sectorul de sport şi fitness

    România a avut 87 de angajaţi din sectorul de sport şi fitness la 100.000 de locuitori în al doilea trimestru al anului 2020, a doua cea mai mică valoare din rândul statelor membre UE, conform Eurostat. La nivelul UE, în al doilea trimestru al anului 2020 erau 215 lucrători sportivi la 100.000 de locuitori cu vârsta peste 15 ani.

    1. Locul 2 in Europa în ceea ce priveşte cea mai slabă rată de reciclare

    România produce aproape 6 milioane de tone de deşeuri pe an, cu o medie de 272 kilograme pe an pe cap de rocuitor şi cu o raţă de colectare de doar 82,3%.

    1. Locul  22  în Uniunea Europeană la gospodăriile conectate la internet

    Cu 84% din gospodării conectate la internet, România se află pe locul 22 în UE la acest indicator, în faţa Lituaniei, Greciei şi Bulgariei. La nivelul UE-28, 90% dintre gospodării sunt conectate la internet, cel mai mare procent – de 98% – fiind înregistrat în Olanda.

    1. Locul 3 în Europa la numărul de amenzi aplicate pentru nerespectarea protecţiei datelor

    România ocupă locul 3 în Europa la numărul de amenzi aplicate pentru nerespectarea protecţiei datelor. în cei doi ani de când Regulamentului General privind Protecţia Datelor a devenit lege în România au fost aplicate 26 de sancţiuni. România a avut circa 26 de amenzi, cea mai mare fiind de 150 mii euro.

    1. Locul 22 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte femeile care ocupă posturi în management

    Din totalul numărului de posturi în poziţiile de top management, femeile din România ocupă doar 12,6% dintre aceste poziţii, astfel ţara noastră se situează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană.

    1. Locul 1 ca densitate a populaţiei în rândul celor mai mari capitale din Europa Centrală şi de Est

    Bucureştiul are o densitate de 8.449 de locuitori pe metru pătrat, de peste trei ori mai mare decât Sofia şi de 2,5 ori mai mare decât Budapesta, arată datele Crosspoint Real Estate.

    1. Locul 4 în Europa la cele mai agelomerate oraşe

    Bucureştiului se află  în topul celor mai aglomerate oraşe din Europa întocmit de compania de navigaţie auto TomTom, care realizează TomTom Traffic Index, un raport care detaliază situaţia traficului în 416 oraşe din 57 de ţări.

    1. Ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte nivelul preţurilor din zona de cultură şi recreaţie

    România are cele mai mici preţuri din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte zona culturală şi de recreaţie, adică 58,1% din media UE.

    1. Bucureştiul, locul 5 între capitalele europene la concediul maternal

    Bucureştiul ocupă poziţia 5 în rândul oraşelor europene care oferă cele mai multe zile de concediu maternal plătit, cu un total de 887 de zile “libere”. Clasamentul este condus detaşat de capitala Finlandei, Helsinki, cu aproape 1.200 de zile, respectiv aproape patru ani. Topul este completat la vârf de Talin (Estonia) şi Bratislava şi Budapesta, arată un raport al companiei germane Movinga, o platformă online specializată în relocări.

    1. Locul 4 în Europa în ceea ce priveşte interesul pentru pariuri sportive

    Românii caută în medie, pe internet, de peste 36.000 de ori pe lună sintagme de genul „pariuri sportive”, în cifre absolute piaţa locală fiind ţara din Europa cu cel mai mare interes pentru astfel de activităţi. Raportat la populaţie însă, piaţa locală se află pe locul patru în Europa, cu 1,9 căutări per 1.000 de oameni, devansată fiind de Malta, Irlanda şi Cipru, arată o analiză a platformei TopRatedCasinos.co.uk.

  • Coronavirus: Peste 4.000 de noi cazuri şi 117 de decese în ultimele 24 de ore

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 4.439 de cazuri noi de COVID-19, iar 117 români au murit, după ce s-au infectat cu SARS-CoV-2. Un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 ani. 1.386 de bolnavi sunt internaţi la ATI.

    Până astăzi, 28 martie, pe teritoriul României, au fost confirmate 936.618 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 837.060 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 4.439 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

    Referitor la „cazurile noi nealocate pe judeţe”, autorităţile precizează că numărul acestora este determinat de modificările aduse platformei electronice prin care sunt raportate şi centralizate rezultatele testelor pentru noul coronavirus. Astfel, conform noii metodologii, centrele de testare introduc în mod direct rezultatele testelor realizate, urmând ca de la nivelul Direcţiilor de Sănătate Publică să fie realizată ancheta epidemiologică şi atribuite cazurile pozitive judeţului/localităţii de care aparţin persoanele infectate.

    Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori este calculat de către Direcţiile de Sănătate Publică, la nivelul Municipiului Bucureşti şi al judeţelor.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 697 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Până astăzi, 23.114 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 27.03.2021 (10:00) – 28.03.2021 (10:00) au fost raportate 117 de decese (60 bărbaţi şi 57 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Argeş, Arad, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Călăraşi, Cluj, Caraş-Severin, Constanţa, Dolj, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiş, Vaslui, Ilfov şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 ani, 5 decese la categoria de vârstă 40-49 ani, 15 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 24 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 36 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 36 decese la categoria de peste 80 de ani.

    107 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, 2 pacienţi decedaţi nu au prezentat comorbidităţi, iar pentru 8 pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 12.744. Dintre acestea, 1.386 sunt internate la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 6.650.078 de teste RT-PCR şi 571.994 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 15.385 de teste RT-PCR (8.880 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 6.505 la cerere) şi 6.092 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 70.179 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 15.964 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 57.991 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 103 persoane.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 3.735 de apeluri la numărul unic de urgenţă 112.

    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, poliţiştii şi jandarmii au aplicat, în ziua de 27 martie, 9.260 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 2.219.085 de lei.
    De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliţiei, a fost întocmit, ieri, un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 Cod Penal.

    Reamintim cetăţenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaţionalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecţie sanitară.
    Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, şi repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

     

  • ULTIMA ORA! Bilantul, anuntat in urma cu putin timp. Numar mare de noi cazuri de infectare cu coronavirus. Cate decese s-au inregistrat

    În ultimele 24 de ore s-au înregistrat 4.964 de cazuri noi de coronavirus, iar 79 de români au murit din cauza infecţiei cu SARS-CoV-2. În ATI sunt  1.203 de bolnavi.

    Până sâmbătă, 13 martie, pe teritoriul României, au fost confirmate 855.326 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 781.154 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi. În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 4.964 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 925 de persoane au fost reconfirmate pozitiv. Până astăzi, 21.439 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 12.03.2021 (10:00) – 13.03.2021 (10:00) au fost raportate 79 de decese (39 bărbaţi şi 40 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Argeş, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Gorj, Ialomiţa, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiş, Vaslui şi Bucureşti.

    Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 10-19 ani, 3 decese la categoria de vârstă 40-49 ani, 6 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 17 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 24 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 28 decese la categoria de peste 80 de ani.

    77 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidităţi, iar pentru 1 pacient decedat nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 10.435. Dintre acestea, 1.203 sunt internate la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 6.312.856 de teste RT-PCR şi 428.904 teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 24.696 de teste RT-PCR (13.934 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 10.762 la cerere) şi 10.710 teste rapide antigenice.

    De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate şi rezultatele a 1.718 teste RT-PCR şi 17.396 teste rapide antigenice, prelucrate anterior ultimelor 24 de ore şi transmise până la data de 13 martie a.c.

    Pe teritoriul României, 50.001 persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 13.954 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 51.694 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 111 persoane.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 4.074 de apeluri la numărul unic de urgenţă 112 şi 631 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetăţenilor.

    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, poliţiştii şi jandarmii au aplicat, în ziua de 12 martie, 4.912 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 812.325 de lei.

    De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliţiei, au fost întocmite, ieri, 2 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 Cod Penal.

  • Costul orar al forţei de muncă a crescut cu 8,69% în trimestrul IV din 2020 faţă de aceeaşi perioadă din 2019

    ♦ Cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă au fost în spectacole culturale şi recreative, intermedieri financiare şi asigurări, informaţii şi comunicaţii şi în sănătate şi asistenţă socială ♦ Singurul sector în care costul cu forţa de muncă a scăzut de la an la an a fost cel al hotelurilor şi restaurantelor.

    Costul orar al forţei de muncă a crescut cu  8,69% în trimestrul patru din 2020 faţă de aceeaşi perioadă din 2019, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucră­toa­re) a crescut la majoritatea activităţilor eco­nomice, cele mai semnificative creşteri fiind în activităţile de spectacole culturale şi recreative (22,25%), intermedieri financiare şi asigurări (14,09%), informaţii şi comunicaţii (11,95%) şi în sănătate şi asistenţă socială (11,73%).

    „Faţă de perioada analizată, diminuarea costului orar al forţei de muncă s-a observat doar la hoteluri şi restaurante (-3,82%), unde unităţile economice au fost puternic afectate de întreruperea/încetarea activităţii aferente, prin diminuarea timpului efectiv lucrat în contextul pandemiei de COVID-19, dar şi prin reducerea cheltuielilor cu forţa de muncă, cauzată de şomajul tehnic ori de încasările mai mici pe durata stării de alertă“, transmite Institutul Naţional de Statistică.

    Cele mai mici creşteri ale costului cu forţa de muncă au fost înregistrate de sectoare pe Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public, cu un plus de 4,92% în T4 din 2020 faţă de T4 din 2019, construcţii, cu un plus de aproape 5,4% şi de sectorul de activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, plus 7,01%, conform statisticilor INS.

    Faţă de acelaşi trimestru al anului precedent, componenta cheltuielilor directe, adică cea  a cheltuielilor salariale cu forţa de muncă a crescut cu 8,67%, iar componenta cheltuielilor indirecte, adică cele non-salariale, a crescut cu 9,15%.

    „În costul orar al forţei de muncă sunt cuprinse şi sumele plătite salariaţilor pentru şomajul tehnic, suportate de angajator din fonduri proprii. Subvenţiile acordate angajatorilor de la bugetul statului pentru plata salariaţilor în contextul situaţiei cauzate de pandemia COVID-19 şi a stării de urgenţă/alertă sunt estimate pe baza surselor de date administrative şi scăzute din costul orar al forţei de muncă. În plus, indicatorii sunt influenţaţi de întreruperea activităţii în contextul COVID-19, prin diminuarea timpului efectiv lucrat“, adaugă INS.


     

  • Aproape 1 din 10 români testaţi are COVID. Rata de infectare rămâne ridicată

    În ultimele 24 de ore s-au înregistrat 2.721 cazuri noi de coronavirus, iar 57 de români au murit din cauza infecţiei cu SARS-CoV-2. În ATI sunt  963  de bolnavi.

    Până sâmbătă, 20 februarie, pe teritoriul României, au fost confirmate 777.276 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

    722.484 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 2.721 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 628 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Până astăzi, 19.795 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 19.02.2021 (10:00) – 20.02.2021 (10:00) au fost raportate 57 de decese (32 bărbaţi şi 25 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Arad, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Braşov, Călăraşi, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Gorj, Maramureş, Mehedinţi, Olt, Sibiu, Suceava, Tulcea, Vâlcea, Vaslui şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 de ani, 2 decese la categoria de vârstă 40-49 ani, 8 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 14 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 23 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 9 decese la categoria de peste 80 de ani.

    53 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, iar pentru 4 pacienţi decedaţi nu au fost raportate până în prezent comorbidităţi.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.042. Dintre acestea, 963 sunt internate la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 5.861.921 de teste RT-PCR şi 245.783 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 24.020 de teste RT-PCR (13.604 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 10.416 la cerere) şi 7.462 teste rapide antigenice.

    De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate şi rezultatele a 6.388 teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore şi transmise până la data de 20 februarie a.c.

    Pe teritoriul României, 39.097 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 10.177 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 58.670 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 127 de persoane.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.529 de apeluri la numărul unic de urgenţă 112 şi 711 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetăţenilor.

    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, poliţiştii şi jandarmii au aplicat, în ziua de 19 februarie, 5.307 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 913.950 de lei.

    De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliţiei, au fost întocmite, ieri, 9 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, în care sunt cercetate 19 persoane, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 Cod Penal.

     

  • Salariul mediu net pe economie a crescut cu 8,4% în decembrie 2020 versus decembrie 2019: cinci sectoare ale economiei au pierdut la salariu în pandemie

    ♦ Cea mai mare scădere de la an la an a fost cea a salariilor din industria transporturilor aeriene, de aproape 30% ♦ Următorii în topul scăderilor salariale au fost angajaţii din activităţile auxiliare pentru intermedieri financiare.

    Salariul mediu net pe economie a ajuns la 3.620 de lei în decembrie 2020, în creştere cu 209 lei, circa 6,1% faţă de luna precedentă şi cu 280 de lei, circa 8,4% comparativ cu aceeaşi lună din 2019, conform datelor transmise astăzi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Cinci sectoare de activitate din economia locală au înregistrat scăderi ale salariului mediu net în decembrie 2020 faţă de aceeaşi lună din anul precedent. Cea mai mare scădere a fost cea a salariilor din transporturi aeriene, de circa 28%, urmată de cea din activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, de hoteluri şi restaurante, extracţia cărbunelui superior şi inferior şi de cea din salariile angajaţilor din depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport.

    Oana Botolan Datki, managing partner la Cteam Human Capital, o companie de consultanţă în domeniul resurselor umane, crede că majorarea salariului mediu net anunţată de INS este una foarte mare, care nu ia în calcul că mulţi dintre angajaţii din economia locală au fost în şomaj tehnic, iar atunci statul plătea 75% din valoarea lunară.

  • Personalitatea anului 2020: angajatul remote

    Business MAGAZIN desemnează, în lunile de iarnă, personalitatea anului care a trecut. Dacă în 2007 a fost CĂPŞUNARUL, CARE ajunsese să susţină economia cu banii trimişi în ţară, ÎN 2018, UNICORNUL – ŞI POVEŞTILE PRIMELOR BUSINESSURI ROMÂNEŞTI AJUNSE LA PRAGUL DE 1 MILIARD DE DOLARI, iar în 2019, antreprenorul care a avut curajul să pornească un business de la zero, pentru 2020 nu puteam să ne referim la altcineva decât la angajatul remote. Iar premisele ca acesta să fie personajul central şi al anului 2021 par a fi deja setate. Cum cred specialiştii intervievaţi de noi că va arăta viitorul angajatului modern?

    În iulie 2020, compania de tehnologie Fujitsu a anunţat că, pentru a se adapta la „noul normal”, va permite celor 80.000 de angajaţi din Japonia să lucreze de acasă în toate departamentele care permit telemunca. Decizii asemănătoare au fost luate şi de executivii altor businessuri-gigant, printre care Microsoft, Facebook, Twitter sau Dropbox. Pe moment, pentru mulţi angajaţi care abia aşteptau să îşi elibereze biroul şi să lucreze de acasă, pandemia părea că aduce o libertate la care tânjeau şi pe care, chiar şi în condiţii nefaste, o puteau, în sfârşit, obţine. Însă în majoritatea cazurilor lucrurile au stat diferit: pe unii, angajatorul i-a împovărat cu şedinţe zilnice, pe alţii, cu sarcini în afara programului, iar mulţi au ajuns să regrete birourile de 1 metru pătrat, dar doar ale lor, când s-au văzut nevoiţi să împartă 24 de ore din 24 garsoniera cu partenerul de viaţă, şi el proaspăt angajat remote, sau poate chiar şi cu copiii sau animalul de companie. Asta dacă nu au traversat lockdownul şi lunile de după singuri, luptându-se cu depresii şi anxietate. Ce a adus 2020 pentru angajatul remote?

    Mihaela N. face parte din generaţia millennials (1981-1996), lucrează într-un start-up cu zece angajaţi şi de anul trecut, de la jumătatea lunii martie, a trecut la regimul work from home. De atunci, şi-a mutat biroul în apartamentul cu două camere în care locuieşte împreună cu prietenul ei şi cele două pisici. „Mă simt mai în siguranţă. Nu mai trebuie să călătoresc cu transportul în comun unde intru în contact cu o mulţime de oameni necunoscuţi. Acasă este un mediu în care pot controla orice, de la dezinfectarea suprafeţelor, la oamenii pe care îi primesc în vizită sau nu şi aşa mai departe”, spune ea.

    Pentru Mihaela, telemunca a venit cu o mulţime de avantaje: „lucrul într-un mediu familiar, confortabil (dacă îţi este frig, îţi mai poţi lua o bluză sau o pătură pe tine, dacă te doare spatele, îţi poţi lua laptopul şi lucra stând întins/ă, orice ai nevoie îţi este la îndemână); liniştea (nu eşti distras/ă de conversaţiile dintre colegi ca atunci când lucrezi într-un birou open space), timpul câştigat (nu mai este nevoie să te trezeşti dimineaţa să te pregăteşti şi nu mai pierzi timp în trafic). Iar pentru cei ce au animale de companie, cum este şi cazul meu, este mai plăcut să lucrezi cu ele în preajmă – cine nu iubeşte să lucreze cu o pisică în braţe?”. De asemenea, spune că de multe ori îi este mai uşor să continue lucrul la o sarcină la ore târzii decât i-ar fi la birou, odată ce ora de plecare de la locul de muncă nu mai există. În plus, se numără printre norocoşii care nu primesc mailuri şi telefoane de la şefi sau colegi în orele din afara programului. O statistică a Eurofund publicată în vara anului trecut arată că 24% dintre angajaţii din UE care adoptaseră telemunca au raportat că lucrează şi în timpul liber, comparativ cu doar 6% dintre cei care lucrau încă de la birou sau alt spaţiu al angajatorului.

    Cazul Mihaelei este aşadar unul fericit, mai ales că dispune de acel spaţiu pe care majoritatea românilor nu îl au. Potrivit statisticilor Eurostat din 2019, aproape jumătate (45,8%) dintre români trăiesc în locuinţe supraaglomerate, în comparaţie cu o medie de 17% înregistrată la nivelul întregii Uniuni Europene. Deşi în scădere faţă de 2010, când 52% din populaţie trăia în aceste condiţii, România încă se plasează la coada clasamentului, comparativ cu Cipru (2,2%), Irlanda (3,2%) sau Malta (3,7%). Prin urmare, pentru mulţi dintre angajaţii care lucrează acum remote „liniştea” de acasă nu există.

    „Prima provocare care îmi vine în minte este cea a spaţiului – numărul de camere, spaţii din care să lucreze – pentru cei care au familii cu unul sau mai mulţi copii. Scenariul în care ambii părinţii lucrează de acasă, plus un copil sau doi care fac şcoală online, tot de acasă, într-un apartament sau o casă care nu are câte o cameră, cel puţin, pentru fiecare membru al familiei, este o mare provocare. Pentru multe familii, bunicii care îi ajutau de obicei, nu au mai putut veni, aşa că sarcinile unui părinte, angajat, s-au înmulţit foarte mult. Pentru această generaţie de angajaţi, nivelul de stres a crescut foarte mult, rezilienţa a scăzut, oboseala şi epuizarea sunt foarte frecvente”, spune Simona Chesăraicu, psiholog şi profesor de mindfulness.

    Şi în opinia lui Romulus Oprica, consultant de business şi Doctor în Sociologie, pentru unii angajaţi lucrul de acasă reprezintă un lux. „Pandemia a schimbat, în mod evident, perspectiva asupra muncii pentru o anumită categorie de angajaţi – cei care au slujbe care pot fi executate remote (IT&C, consultanţă/analize database, artă, servicii suport) şi care, în acelaşi timp, îşi permit luxul de a lucra de acasă. Spun «lux» pentru că a lucra de acasă în condiţii improprii (spaţiu insuficient, densitate mare, infrastructură necorespunzătoare, existenţa unor copii de vârstă mică) este un chin pentru orice angajat care are de executat sarcini complexe într-un timp dat şi în coordonare cu colegii de muncă. Raportat la condiţiile generale de locuit din România, nu sunt multe familii care să beneficieze de condiţii corespunzătoare muncii de acasă.”

    O retrospectivă prepandemică a telemuncii

    De la debutul pandemiei, telemunca a devenit o normalitate pentru milioane de angajaţi. Statisticile timpurii realizate de Eurofund arată că aproape 40% din totalul angajaţilor din UE au început să lucreze remote full-time ca rezultat al pandemiei. România, deşi departe de această medie, a înregistrat anul trecut o creştere spectaculoasă a numărului de angajaţi care lucrau de acasă: în iulie, procentajul ajunsese la 22-24%, potrivit Eurofund, de la sub 1% în 2019. Statisticile Eurostat arată că în 2019, cu un an înainte de apariţia crizei sanitare, campioanele Uniunii Europene la numărul de angajaţi care lucrau de acasă erau Olanda şi Finlanda, cu un procentaj de 14,1%, urmate de Luxemburg şi Austria, cu 11,6%, respectiv 9,9%. La coada clasamentului se afla Bulgaria, cu 0,5%, România, cu un procentaj de doar 0,8%, şi Ungaria, cu 1,2%. Care este explicaţia pentru care ne situam atât de jos în clasament? Una dintre ele este dată tot de statistici. Un raport al JRC (Joint Research Centre) arată că în UE, în 2019, mai puţin de 25% din companii le-au oferit angajaţilor instruire în domeniul TIC (tehnologia informaţiei), cu o maximă de 37% înregistrată în Finlanda şi un minimum de 6% raportat în România.

    SIMONA CHESĂRAICU, PSIHOLOG ŞI PROFESOR DE MINDFULNESS: „Numărul de persoane care experimentează un nivel de stres intens, anxietate şi depresie a crescut foarte mult, mai ales în a două jumătate a anului trecut. Lucrul de acasă vine şi cu reducerea interacţiunii sociale, a contactului cu alte persoane, scăderea tipului de activităţi, însingurarea, îngustarea perspectivei, reducerea variaţiei de care creierul nostru are atâta nevoie. Toate aceste aspecte sunt factori favorizanţi pentru deteriorarea sănătăţii mentale şi a stării de bine, în general.”

    O altă explicaţie este, potrivit lui Romulus Oprica, lipsa educaţiei. „În general lucrează de acasă persoanele cu un nivel ridicat de educaţie şi care execută sarcini cu un grad mare de valoare adăugată din punctul de vedere al cunoaşterii. Uitându-ne la statisticile oferite de Eurostat observăm că, din păcate, România nu este campioana absolută la capitolul educaţie, aşa cum mulţi politicieni încă se mint frumos, ci suntem campioni la abandonul şcolar timpuriu şi pe ultimele locuri la educaţie superioară (universitară şi postuniversitară) şi educaţie continuă la adulţi. Statistica, acest duş rece pe care ni-l aplicăm prea rar, ne arată că ţările care au cel mai mare nivel de educaţie au şi cel mai mare procent de locuitori (angajaţi) care lucrează remote. Punând informaţiile una lângă alta constatăm un lucru banal: munca de acasă este în strânsă legătură cu nivelul de educaţie şi cu calitatea locuirii (calitatea locuirii fiind, de cele mai multe ori, tot o consecinţă a nivelului de educaţie).” În ciuda faptului că, în urma apariţiei crizei sanitare în care trăim de mai bine de un an procentul de angajaţi care lucrează de acasă a crescut considerabil, Oprica spune că atunci când pleci de la o bază infimă tot mic rămâi. „Majoritatea angajaţilor din România lucrează în continuare de la locul de muncă, ocupând poziţii slab plătite şi din care pot fi înlocuiţi cu uşurinţă. Singura soluţie pentru schimbarea acestei situaţii o reprezintă investiţia masivă în educaţie alături de o curriculă adaptată vremurilor actuale”, adaugă el.

    Şi datele firmei americane de consultanţă în management McKinsey ne arată că potenţialul de a lucra la distanţă variază de la o economie la alta, forţa de muncă din economiile avansate fiind mai probabil să lucreze în regim remote în comparaţie cu economiile în curs de dezvoltare. Astfel, dacă în Marea Britanie între 33 şi 46% dintre angajaţi pot lucra remote, în Germania 33-39% iar în SUA şi Japonia, 29-39%, la polul opus, în Mexic doar între 18 şi 26% din forţa de muncă ar putea lucra remote, în China, 16-22%, iar în India, numai 12-16%.

    9-17 în online

    I-am întrebat pe mai mulţi specialişti dacă procentajul mic de angajaţi care lucrau de acasă înainte de pandemie se datorează şi nevoii angajatorilor români de „a-şi controla” angajaţii şi de a şti în permanenţă ce fac aceştia în timpul programului. „Nu mai mult decât în alte ţări. Nevoia de control depinde foarte mult de o serie de aspecte care nu ţin atât de mult de naţionalitate cât de structura organizaţiei, cultura şi climatul acesteia, stilul de management şi multe altele. Cred că există o astfel de nevoie, oarecum normală, în contexte sau industrii foarte competitive, unde ideea de productivitate e foarte importantă şi uşor de cuantificat şi unde există anumite constrângeri de costuri. Pe de altă parte, în organizaţiile de talie medie sau în cele care au crescut destul de mult într-un timp foarte scurt, nevoia de control e la fel de firească pentru că dispare posibilitatea de control direct a managerului, se măreşte echipa şi este nevoie de implementarea unor mecanisme de delegare de sarcini şi chiar măsurare a activităţii pentru a menţine compania pe aceeaşi traiectorie”, spune Alexandru Dincovici, antropolog şi General Manager IziBiz Consulting. „În companiile foarte mari, multinaţionale, unde exista deja un regim de telemuncă şi această activitate este instituţionalizată, nevoia de control e una tehnică, mecanică, încorporată în sistemele companiei. În practică, ea devine complet inutilă de multe ori, pentru că angajaţii învaţă să fenteze sistemul. Şi, în fond, toată lumea are nevoie de timpi morţi, nu putem fi productivi şi munci 8-10-12 ore non-stop, ca şi cum am fi roboţi pe o linie de asamblare”, adaugă el.

    Simona Chesăraicu spune că nu ştie exact cum arată forma de control pe care o exercită angajatorii, „dar sunt sigură că există într-un fel sau altul, pentru multe companii. Am auzit angajaţi care (acum, când lucrează online – n. red.) «trebuie» să se logheze la oră fixă şi să anunţe superiorul direct când vor să îşi ia o pauză sau aleg să facă altceva în timpul programului de muncă. Cred că angajatorul are nevoie să se asigure că angajatul îşi îndeplineşte sarcinile la timp, acesta ar putea fi un motiv pentru care să existe o formă de control. Dacă rezultatele muncii unui angajat nu sunt foarte uşor de măsurat, sau nu imediat în timp, poate angajatorul să vrea să se asigure de orele de muncă efectuate.”

    ROMULUS OPRICA, CONSULTANT DE BUSINESS ŞI DOCTOR ÎN SOCIOLOGIE: „Statistica, acest duş rece pe care ni-l aplicăm prea rar, ne arată că ţările care au cel mai mare nivel de educaţie au şi cel mai mare procent de locuitori (angajaţi) care lucrează remote. Punând informaţiile una lângă alta constatăm un lucru banal: munca de acasă este în strânsă legătură cu nivelul de educaţie şi cu calitatea locuirii.”

    Legat de aceeaşi chestiune, Mădălina Bălan, Managing Partner Hart Consulting, crede că „depinde foate mult de personalitatea fiecărui manager, de experienţa şi de cultura din care provine. Sunt oameni structural mai suspicioşi şi cu o mai mare nevoie de control atunci când simt nesiguranţă şi anxietate, care pot să alunece înspre micromanagement. Dacă şi cultura organizaţională glorifică acest tip de control, de supraveghere îndeaproape, atunci este şi mai evident reflexul managerului de a conduce pornind de la premisa că angajaţii nu se implică suficient, că fac greşeli dacă îi laşi să lucreze independent, că nu muncesc suficiente ore şi aşa mai departe”. Odată cu migrarea „forţată” spre regimul de lucru remote, impus de criza epidemiologică, în rândul managerilor „au apărut modificări de opinie deoarece experienţa ultimului an ne-a arătat că acest mod de lucru, privit cu reticenţă înainte, s-a dovedit funcţional”, spune Raluca Peneş, HR Manager al companiei de outsourcing de salarizare şi administrare de personal, recrutare şi muncă temporară Smartree. „Înainte de momentul declanşării pandemiei, România era plasată pe ultimele locuri în privinţa muncii remote, neavând cultura acestui mod de lucru şi de aici o oarecare reticenţă în abordarea acestui model mai mult decât câteva zile pe săptămână. Totuşi, dacă ne referim la încredere, organizaţiile, prin managerii lor, ştiau şi înainte de debutul pandemiei, într-o proporţie destul de mare, care este gradul de loialitate, implicare şi angajament al angajaţilor. Mă refer la organizaţiile concentrate pe rezultatele echipelor şi pe calitatea acestora. Astfel, cei care munceau cu implicare şi asumare pentru ceea ce făceau prin prisma obţinerii rezultatului şi evoluţiei aşteptate de la ei au continuat să muncească cu aceeaşi implicare. Cei care erau productivi la birou înainte de pandemie, sunt productivi şi azi în modul de lucru remote”, notează ea.  

    La rândul său, Mădălina Bălan este de părere că ceea ce e disfuncţional atunci când lucrăm de la birou (time management slab, angajaţi neproductivi, manageri care nu adresează această chestiune, comunicare şi cooperare defectuoase în cadrul echipelor şi între echipe, încredere scăzută între manageri şi angajaţi) într-o primă instanţă va fi automat şi mai problematic atunci când se lucrează de acasă. „Cam aşa s-a întâmplat şi în prima fază cu lucrul forţat, de acasă din perioada stării de urgenţă. Însă în timp, lucrurile s-au reglat şi unele companii cu care lucrăm au observat ameliorări importante în gradul de engagement, în productivitate în condiţiile lucrului de acasă. Ce este poate cel mai important este negocierea şi contractarea unor reguli clare interpersonale în cadrul echipei (de comunicare, raportare, conectare, cooperare) care să ajute la funcţionarea bună şi în acest regim de lucru.”

    Angajatul remote, faţă în faţă cu el însuşi

    Mihaela N., mileniala cu care am început materialul, spune că principalul dezavantaj al muncii remote este lipsa interacţiunii sociale, deşi recunoaşte că întâlnirile fizice cu colegii nu îi lipsesc la fel de mult pe cât s-ar fi aşteptat. „Îmi lipseşte să îi văd şi să ieşim în pauze, să râdem şi să glumim, dar m-am obişnuit şi cu liniştea de acasă. Tind să cred că îmi va fi mai greu să mă reobişnuiesc cu lucrul la birou decât mi-a fost să mă obişnuiesc cu lucrul de acasă.” Însă ea are alături un partener de viaţă cu care a traversat lockdownul şi lunile de după. În timp ce „pentru cei mai tineri, care sunt parte dintr-un cuplu, a fost mai uşor de gestionat această perioadă, pentru angajaţii care locuiesc singuri, care nu mai merg nici la birou, universul pare că s-a micşorat şi provocarea este să facă faţă singurătăţii, lipsei contactului interpersonal, nu doar online”, subliniază Simona Chesăraicu. „În prima etapă a pandemiei am auzit multe voci spunând că îşi doreau demult să lucreze de acasă, să aibă flexibilitatea de a-şi face treaba de acasă sau din alte locuri decât de la birou. Pe măsură ce au trecut lunile însă, aceleaşi voci spun că nu se mai simt bine lucrând exclusiv de acasă. Cel mai frecvent apare menţionată lipsa socializării cu colegii, a interacţiunii şi lucrului împreună. Am primit recent o fotografie de la un client cu care eu am lucrat în cabinetul de psihoterapie anul acesta – era un colţ al unei camere, cu biroul aşezat sub o fereastră şi două computere pe birou. Îmi povestea că acolo şi-a petrecut aproape exclusiv timpul în ultimul an. Este restrictiv şi apăsător pentru majoritatea oamenilor. Numărul de persoane care experimentează un nivel de stres intens, anxietate şi depresie a crescut foarte mult, mai ales în a două jumătate a anului trecut. Lucrul de acasă vine şi cu reducerea interacţiunii sociale, a contactului cu alte persoane, scăderea tipului de activităţi, cu însingurarea, îngustarea perspectivei, reducerea variaţiei de care creierul nostru are atâta nevoie, toate acestea sunt dezavantaje. Toate aceste aspecte sunt factori favorizanţi pentru deteriorarea sănătăţii mentale şi a stării de bine, în general.”

    Raluca Peneş observă, de asemenea, că efectele negative ale muncii remote se resimt în special în prierderea sentimentului de apartenenţă la echipă, „deoarece oamenii au nevoie de acele momente zilnice de socializare cu colegii la cafea, la prânz, chiar şi de o remarcă sau o glumă la biroul unui coleg, dar şi de acele scurte «petreceri» la birou, cu diverse ocazii sau zile de naştere. Toate acestea sunt momente care îi apropie pe oameni şi care crează unitate în echipa din care fac parte”, crede ea. La rândul său, Mădălina Bălan spune că pandemia a forţat, a răsturnat proporţia de lucru de acasă versus din comunităţi, ceea ce a adus o presiune suplimentară, ba chiar, în unele cazuri, la burnout, „dar să nu uităm că este o situaţie de excepţie”.

    Mădălina Bălan, Managing Partner Hart Consulting: „Este cert că modul hibrid de lucru – început înainte de pandemie – va deveni regulă şi nu excepţie pe piaţa muncii şi la nivel local. Mai ales pe măsură ce se schimbă generaţiile, acest mod flexibil de lucru este foarte apreciat şi conexiunea inter-umană nu mai este văzută doar în paradigma faţă în faţă, fizic.”

    Cele care le-au venit însă în ajutor angajaţilor care-şi petrec singuri pandemia sunt şedinţele. Despre şedinţele la care participă, Mihaela N. spune că au „un rol extrem de important în organizarea echipei, întrucât oferă vizibilitate asupra a ceea ce face fiecare. Fie că există probleme sau nelămuriri, pot fi rezolvate doar prin call-uri şi discuţii online”.

    Alexandru Dincovici este de părere că, dintotdeauna, şedinţele au fost, în multe companii, un mecanism de control şi de informare extrem de eficient, oferind drept exemplu companiile medii sau mari, cu o comunicare interdepartamentală deficitară, în cazul cărora şedinţele periodice sunt singurul moment în care oamenii află ce se mai întâmplă în companie şi ce mai fac ceilalţi. „Acolo sunt comunicate, de multe ori, şi deciziile importante, care ajung, în cascadă, şi la nivelurile ierarhice inferioare.” Într-un mediu de lucru în care este permisă interacţiunea faţă în faţă însă, şedinţele, ca mijloc de comunicare, „sunt compensate şi completate de o sumedenie de interacţiuni informale care contribuie enorm la bunul mers al companiei şi la diseminarea cunoaşterii şi a ultimelor noutăţi între angajaţi, însă şi la crearea şi întărirea unor relaţii interumane solide. Spaţiile comune precum bucătăria, balconul, liftul sau chiar toaleta sunt esenţiale în acest scop. De altfel, în ştiinţele sociale, acest fenomen se numeşte water cooler talk, pentru că dozatorul de apă era, în multe corporaţii, unul dintre puţinele locuri nereglementat sau nesupravegheate din companie, unde apăreau astfel de interacţiuni informale”, notează Dincovici.

    „În tranziţia către munca de acasă, exact aceste momente informale s-au pierdut, şi ele sunt foarte dificil de compensat dacă cineva nu se gândeşte să compenseze absenţa lor în mod deliberat în fluxurile de lucru. În absenţa lor, şedinţele ajung să fie pentru unii angajaţi singurele interacţiuni directe cu ceilalţi colegi, şi cu cât sunt mai formalizate şi mai dese cu atât pot avea şi efecte mai nefaste şi pot duce la un anumite tip de uzură. Pe de o parte, ele sunt extrem de bune şi mult mai importante într-un regim de muncă la distanţă, dacă sunt adaptate acestui nou scenariu, sunt mai umane şi lasă loc şi unui minim de informalitate. Dacă sunt însă prea dese şi formalizate, pot ajunge să fie văzute ca un simplu instrument de supraveghere şi control şi sabotate conştient sau chiar inconştient de către angajaţi”, este de părere antropologul. El adaugă că, într-un context atât de fragil precum cel al pandemiei, acestea ne pot menţine sau chiar reda, în anumite cazuri, umanitatea.


    ALEXANDRU DINCOVICI, ANTROPOLOG şi General Manager IziBiz Consulting: „Pe termen lung, un regim exclusiv de telemuncă poate duce mult mai uşor la burnout, întrucât o monitorizare constantă a productivităţii, schimbarea indicatorilor de performanţă precum şi estomparea distincţiei dintre spaţiul de muncă şi spaţiul privat/de trai îşi spun cuvântul foarte repede. Se poate trece foarte uşor de la munca de acasă la trăitul de la birou, şi acest efect negativ al telemuncii trebuie evitat şi de angajat, şi de angajator.”

    „Şedinţele rămân necesare pentru că absolut orice companie, dincolo de procesele de lucru, indicatorii de performanţă şi cei financiari, este alcătuită din oameni şi este despre oameni. Destul de multă lume locuieşte singură în această perioadă, iar singurătatea, cuplată cu un regim de muncă de la distanţă şi cu o stare de izolare, este teribilă. Şedinţele pot deveni, pentru aceşti angajaţi, una dintre puţinele sau chiar unica ocazie de interacţiune directă (chiar dacă mediată de tehnologie) cu alţi oameni, şi toţi angajatorii ar trebui să ţină cont de acest lucru şi să nu neglijeze şi vieţile oamenilor din spatele numerelor.” La fel, Simona Chesăraicu consideră că este foarte important ca angajaţii să rămână în contact unii cu ceilalţi şi în regimul de muncă remote. „Pentru sănătatea psihică, sigur, acest aspect este foarte important. Cred că şi pentru rezultatele de business este vital ca angajaţii să fie la curent cu ce fac, în ce stadiu sunt proiectele. Gândiţi-vă la toate întâlnirile de lucru pe care le aveam la birou înainte de pandemie. Chiar dacă ne gândim că multe dintre ele erau de prisos, majoritatea însă erau importante şi esenţiale pentru desfăşurarea proiectelor şi obţinerea rezultatelor.” La rândul său, Raluca Peneş spune că în timp ce până acum şedintele erau organizate periodic pentru evaluarea proiectelor, din punct de vedere operaţional şi din punct de vedere al statusului, în prezent rolul acesora este unul şi mai important în cadrul organizaţiilor. „Şedintele pot fi considerate un «instrument» prin care se încearcă păstrarea şi îmbunătăţirea comunicării în organizaţie, între manageri şi angajaţi, dar şi între colegi. Ne lipseşte comunicarea informală, socializarea din pauzele de masă sau de cafea, iar în aceste condiţii culturile organizaţionale au de suferit, inclusiv sentimentul de apartenenţă la echipă, pe care îl resimt unii angajaţi pare să scadă. Din acest motiv managerii sunt încurajaţi să organizeze şedinţe, dar nu numai operaţionale, ci şi de comunicare, de socializare şi de interacţiune cu colegii din echipă.”

     

    Viitorul muncii – la birou, remote sau hibrid?

     „Ultimul an ne-a forţat să găsim modalităţile prin care să facem acest mod de lucru (remote – n. red.) unul viabil pentru desfăşurarea proceselor de business. Candidaţii care au lucrat timp de un an de acasă nu vor accepta uşor să îşi schimbe locul de muncă cu unul în care trebuie să lucreze doar de la birou. Deja devine un criteriu de selecţie din partea lor, iar printre primele întrebări pe care le adresează specialistului de resurse umane este inclusă şi aceasta – dacă se lucrează remote, cel puţin parţial. În acelaşi timp, şi angajatorii vor accepta în continuare acest mod de lucru, poate în sistem hibrid, mai ales în cazul companiilor care au reuşit cu succes să se adapteze operaţional şi din punct de vedere al infrastructurii, dar şi care au observat rezultate pozitive. Cu toate că majoritatea studiilor indică folosirea unui model hibrid de lucru pe viitor, această decizie trebuie analizată de fiecare companie în parte, in funcţie de specificul şi organizarea internă, gradul de digitalizare, beneficii versus dezavantaje, dar şi obiective pe termen mediu şi lung”, spune Raluca Peneş.

    În viziunea antropologului Alexandru Dincovici, pe viitor piaţa muncii va fi din ce în ce mai flexibilă, însă cu schimbări legislative, cel puţin la nivel european, care să contrabalanseze efectele negative ale flexibilizării şi să ofere o protecţie mai mare angajaţilor decât în acest moment. În ceea ce priveşte regimul de muncă, el spune că flexibilitatea s-ar putea traduce în adoptarea, de către mai multe companii, a telemuncii ca soluţie permanentă pe lângă munca de birou, însă şi în reducerea orelor de muncă sau a posibilităţii de a schimba zilele libere din weekend cu alte zile din perioada săptămânii. „Munca este bazată pe foarte multe convenţii, şi chiar prejudecăţi, pe care nu le pune nimeni sub semnul întrebării, dar care sunt de multe ori foarte uşor de demontat într-o criză. De la durata optimă a programului de muncă până la miturile legate de lipsa productivităţii asociată cu telemunca sau la durata săptămânii de muncă, nimic nu este bătut în cuie şi nu trebuie neapărat să rămână aşa. Pe termen lung nu cred că putem scăpa de un regim hibrid, din mai multe considerente. Va fi dificil să ne întoarcem în totalitate la regimul clasic de lucru, la birou. Atâta timp cât telemunca a funcţionat pentru anumite companii, lipsa flexibilităţii va fi o poziţie epistemică dificil de apărat de către acestea. Iar regimul hibrid va menţine o flexibilitate benefică pentru relaţiile de muncă şi bunăstarea angajaţilor, păstrând totuşi o anumită (infra)structură necesară bunei funcţionări a companiilor şi a unor procese esenţiale. Sper că societatea va evalua într-una mai blândă cu cetăţenii şi piaţa muncii se va modifica în acelaşi sens, oferindu-le angajaţilor o viaţă mai bună. Pentru că, până la urmă, acesta este principalul beneficiu al telemuncii, pentru foarte multă lume.”

    Raluca Peneş, HR Manager Smartree: „Cei care munceau cu implicare şi asumare pentru ceea ce făceau prin prisma obţinerii rezultatului şi evoluţiei aşteptate de la ei au continuat să muncească cu aceeaşi implicare. Cei care erau productivi la birou înainte de pandemie, sunt productivi şi azi în modul de lucru remote.”

    Mădălina Bălan este de părere că organizaţiile care aveau deja adoptată politica de remote work vor continua să o păstreze şi poate chiar să mărească procentul de timp de lucru în această paradigmă. „Organizaţiile reticente au început să adopte şi vor trebui să adopte un mod de lucru mai flexibil. Vom ajunge acolo unde este posibil ca munca să fie desfăşurată hibrid în procente diferite, desigur, de la companie la companie, în funcţie de cultura şi de specificul de activitate şi de preferinţele angajaţilor. Dar este cert că modul hibrid de lucru – început înainte de pandemie – va deveni regulă şi nu excepţie pe piaţa muncii şi la nivel local. Mai ales pe măsură ce se schimbă generaţiile, acest mod flexibil de lucru este foarte apreciat şi conexiunea interumană nu mai este văzută doar în paradigma faţă în faţă, fizic.” Dincovici atrage însă atenţia că pentru a fi sănătoasă, mai ales într-o perioadă nesigură şi dificilă, telemunca trebuie să fie concepută în mod echilibrat, şi să ţină cont de condiţiile diferite de muncă dintre birou şi locuinţă. „Nu trebuie să compenseze cu prea multe mecanisme de supraveghere şi control pierderea contactului vizual cu angajatul, întrucât acest lucru poate avea efectul contrar. Pe termen lung, un regim exclusiv de telemuncă poate şi duce mult mai uşor la burnout, întrucât o monitorizare constantă a productivităţii, schimbarea indicatorilor de performanţă precum şi estomparea distincţiei dintre spaţiu de muncă şi spaţiu privat/de trai îşi spun efectul foarte repede. Se poate trece foarte uşor de la munca de acasă la trăitul de la birou, şi acest efect negativ al telemuncii trebuie evitat şi de angajat şi de angajator.”

    La rândul său, Simona Chesăraicu crede că după ce se încheie perioada de pandemie, fiecare business e nevoie să îşi găsească un model de lucru care să răspundă şi nevoii de flexibilitate a angajatului şi celei de contact social, de relaţionare cu ceilalţi. „Noi suntem fiinţe sociale şi avem nevoie de ceilalţi, avem nevoie de contact autentic, prezent, cu oamenii cu care împărţim sarcini de lucru. Îmi permit chiar să spun că avem nevoie să ne simţit prezenţa fizică unii altora, pentru a rămâne într-o zonă de echilibru psihic şi emoţional. Avem nevoie şi să putem să separăm – măcar o parte din zilele de lucru – spaţiul personal, intim, de cel în care ne desfăşurăm munca.”

    Am întrebat-o şi pe Mihaela N. dacă ar fi gata să plece de la actualul job în momentul în care ar fi chemată înapoi la birou, dar spune că nu ar renunţa la locul de muncă actual în favoarea unuia complet remote, dacă ar fi să ia în considerare doar acest criteriu.

  • 15.500 de persoane, vaccinate în ultimele 24 de ore. În total, 656.000 de români au fost vaccinaţi

    Peste 15.000 de persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore, conform statisticii realizate de Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19. În total, 456.000 de români au fost vaccinaţi de la debutul campaniei cu o doză şi 200.000 cu două doze.

    Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 anunţă că, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Sănătate Publică, prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor, duminică, la ora 17.00 situaţia vaccinărilor în România este următoarea: număr de doze administrate de vaccin împotriva COVID-19 Pfizer BioNTech (în ultimele 24 de ore) 7.571, iar Moderna 7.939 de doze.

    Numărul total de persoane vaccinate cu o doză este 456.032 şi cu două doze 200.145. Număr total de doze administrate de vaccin împotriva COVID-19 Pfizer BioNTech (începând cu data de 27 decembrie 2020) a ajuns la 825.296. De asemenea, au fost utilizate 31.026 de doze Moderna.

    În ultimele 24 de ore au fost 66 de reacţii comune şi minore la vaccinare, din care 10 sunt reacţii de tip local şi 56 reprezintă reacţii generale.

    În ceea ce priveşte numărul total de reacţii adverse înregistrate la nivelul centrelor de vaccinare, începând din 27 decembrie 2020, sunt 2.423 de reacţii comune şi minore. 11 reacţii sunt în curs de investigare, precizează autorităţile.

     

  • 3.218 de cazuri de COVID-19 şi 66 de decese, sâmbătă, în România

    În România au fost confirmate, în ultimele 24 de ore,  3.218 de cazuri de COVID-19 şi 66 de decese, anunţă sâmbătă Grupul de Comunicare Strategică.

    Până sâmbătă, pe teritoriul României, au fost confirmate 691.488 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 620.058 dintre ele au fost declarate vindecate.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 3.218 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2.

    În intervalul 15.01.2021 (10:00) – 16.01.2021 (10:00) au fost raportate 66 de decese (42 bărbaţi şi 24 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Brăila, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Vaslui, Vrancea, Ilfov şi Bucureşti.

    Dintre acestea, un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 40-49 ani, 6 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 10 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 24 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 25 decese la categoria de peste 80 de ani.

    60 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, iar 6 pacienţi decedaţi nu au prezentat comorbidităţi.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 8.485. Dintre acestea, 1.089 sunt internate la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 5.153.025 de teste RT-PCR şi 39.691 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 22.521 teste RT-PCR (12.134 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 10.387 la cerere) şi 4.409 teste rapide antigenice.

    De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate şi rezultatele a 649 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore şi transmise până la data de 16 ianuarie a.c.