Tag: spectatori

  • Peste 240.000 de spectatori înregistraţi la Festivalul Untold, din care 15% din străinătate

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, miercuri, de organizatorii Untold, prima ediţie a festivalului “a impresionat peste 240.000 de persoane prezente la eveniment”.

    “În medie, 60.000 de oameni s-au bucurat zilnic de prestaţiile celor mai apreciaţi artişti ai momentului, iar în ultimele două seri de festival am înregistrat vârfuri de audienţă de 65.000 pe zi. 15 la sută au fost turişti veniţi la Festivalul Untold din ţări precum Mexic, Noua Zeelandă, Japonia, Coreea de Sud, SUA şi Canada, Olanda, Polonia, Marea Britanie, Franţa, Germania, Ungaria, Cehia, Spania. Între 29 iulie şi 2 august, site-ul festivalului www.untoldfestival.com a înregistrat aproape 500.000 de vizitatori unici, cu un minimum de 1.400 de vizitatori aflaţi simultan pe site în orice moment al zilei. Accesările site-ului au fost realizate în proporţie de 53% de pe dispozitive mobile”, se arată în documentul citat.

    Reprezentanţii organizatorilor spun că, în conformitate cu datele analitice înregistrate, peste 75 la sută dintre vizitatorii site-ului Untold au vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani şi sunt ţări precum România, Marea Britanie, Germania, SUA, Ungaria, Italia, Franţa, Spania, Olanda, Austria.

    De asemenea, aproape 5 milioane de persoane au interacţionat cu pagina de Facebook a festivalului în ultima săptămână, dintre care peste 830.000 de fani au interacţionat direct cu pagina prin comentarii, like-uri şi share-uri.

    “Construcţia scenei principale, amplasată pe stadionul Cluj Arena, a însumat 1.200 de metri pătraţi de decor, 306 metri pătraţi de ecrane video, 533 de lumini şi proiectoare, efecte pirotehnice impresionante şi 11 variante de proiectare”, menţionează organizatorii.

    Directorul general al Untold, Bogdan Buta, afirmă că publicul prezent a avut “un comportament exemplar”, astfel că au fost înregistrate foarte puţine incidente.

    “Ne bucurăm că după mai bine de şapte luni de muncă continuă, în care am visat şi am sperat să creăm un eveniment memorabil, am reuşit să oferim publicului o experienţă unică în România. Peste 150 de artişti au avut parte de show-uri de neuitat la Cluj-Napoca şi toţi vor să se reîntoarcă anii viitori în faţa aceluiaşi public de neegalat”, spune Buta.

    Festivalul Untold s-a desfăşurat în perioada 30 iulie – 2 august, fiind evenimentul major al proiectului Cluj-Napoca 2015 – Capitală Europeană a Tineretului.

    Pe cele opt scene ale festivalului au cântat patru dintre cei mai îndrăgiţi artişti electro-dance-music din întreaga lume – Avicii, Armin van Buuren, David Guetta şi Dimitri Vegas & Like Mike, alături de peste 150 de artişti internaţionali şi naţionali, printre care ATB, Fedde le Grande, Tinie Tempah, John Newman, Patrice, DJ Premier, Aron Chupa, Foreign Beggars, Wilkinson, Tom Odell, Sharam, Nic Fanciulli, Satoshie Tomiie.

  • Noul trend al hipsterilor: un atlet italian introduce modelul “jumătate barbă-jumătate ras”

    De ce trebuie să alegi între a te bărbieri sau a îţi lăsa o barbă de hipster? Graţie unui atlet italian, acum le poţi avea pe amândouă.

    Săritorul în înălţime Gianmarco Tamberi, proaspăt medaliat cu argint la Diamond League în Londra, a tras atenţia spectatorilor mai degrabă datorită imaginii sale nonconformiste.

    Tamberi a apărut prima dată cu o jumătate de barbă la campionatele europene din martie, dar se gândeşte la acest look încă din 2011, potrivit celor de la Quartz. Tânărul spune că imaginea sa unică îi poartă noroc; dacă ne uităm la faptul că a doborât pe 1 iulie recordul Italiei la săritură în înălţime, pare să aibă dreptate.

  • PREMIERĂ în România. Unul dintre sponsorii concertului lui Robbie Williams face un anunţ FĂRĂ PRECEDENT

    După ce mii zeci de mii de oameni s-au declarat nemulţumiţi de organizarea concertului lui Robbie Williams din Piaţa Constituţiei, unul dintre cei mai importanţi sponsori ai evenimentului a luat o decizie fără precedent în România.

    PREMIERĂ în România. Unul dintre sponsorii concertului lui Robbie Williams face un anunţ FĂRĂ PRECEDENT

  • Peste 60.000 de spectatori sunt aşteptaţi la concertul de la Bucureşti al lui Robbie Williams

    Lucrările de amenajare a scenei, care măsoară 57 de metri lungime şi 30 de metri adâncime, au început pe 11 iulie. Întreaga producţie este pregătită de 300 de membri ai staff-ului artistului şi 150 de maşinişti, iar paza va fi asigurată de 600 de agenţi de securitate, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX de Telekom România, sponsorul principal al concertului.

    Totodată, fanii artistului care nu pot să ajungă la concert pot să îl urmărească live, online, pe www.telekomtv.ro şi prin intermediul aplicaţiei de mobil Telekom TV. În acest sens, utilizatorii, clienţi Telekom sau nu, sunt invitaţi să îşi rezerve unul dintre cele 50.000 de bilete virtuale până vineri, la ora 13.00.

    În plus, clienţii Telekom care au serviciul de televiziune Telekom TV pot urmări live concertul la televiziunea Dolce Info (poziţia 100 SD sau 440 HD), vineri, începând cu ora 20.00.

    Înregistrarea pentru unul din cele 50.000 de bilete virtuale se poate face pe www.telekom.ro. Informaţiile complete despre înregistrare, atât pentru clienţii Telekom, cât şi pentru cei care nu utilizează serviciile Telekom, sunt disponibile pe www.telekom.ro.

    Concertul lui Robbie Williams face parte din turneul internaţional “Let me Entertain You”, care se desfăşoară în peste 10 ţări.

    Accesul la concertul pe care cântăreţul britanic Robbie Williams îl va susţine în Piaţa Constituţiei din Bucureşti, vineri, este permis de la ora 16.00, potrivit organizatorilor evenimentului, D&D East Entertainment.

    În deschiderea concertului susţinut de Robbie Williams vor susţine recitaluri artistul britanic Lemar şi cântăreaţa Delia.

    Turneul “Let Me Entertain You” a debutat pe 25 martie, la Madrid, şi a mai inclus show-uri în oraşe precum Barcelona (26 martie), Paris (30 martie), Moscova (12 aprilie), Bratislava (18 aprilie) şi Tel Aviv (2 mai). Seria de concerte include cele mai cunoscute şi de succes cântece ale lui Robbie Williams.

    Robbie Williams, în vârstă de 41 de ani, s-a bucurat de un succes uriaş după ce a părăsit grupul Take That, lansând o serie de albume şi de single-uri precum “Angels” şi “Millennium” şi semnând un contract cu casa EMI în 2002, în valoare de mai multe zeci de milioane de dolari. Însă, în momentul în care albumul său “Rudebox” a fost lansat în 2006 – urmat de “Reality Killed the Video Star” în 2009 -, Robbie Williams era considerat o prezenţă tot mai ştearsă în peisajul muzicii pop britanice şi eşuase în încercarea sa de a se impune pe piaţa muzicală americană.

    În 2010, Robbie Williams s-a reunit cu foştii lui colegi din grupul Take That, alături de care a înregistrat albumul de mare succes “Progress”, promovat printr-un turneu extrem de profitabil în 2011. Cântăreţul spune că această experienţă l-a ajutat să îşi recapete încrederea în propriile forţe, convingându-l de faptul că încă mai poate să aibă succes susţinând concerte pe stadioane mari, în calitate de artist solo.

    Artistul britanic şi-a lansat cel de-al şaptelea album de studio, “Under the Radar Volume 1”, la începutul lunii decembrie 2014.

  • Cronică de film: Tomorrowland

    În ultimii 50 de ani, potrivit scenariului, umanitatea a căzut sub semnul pesimismului. Dacă înainte oamenii priveau spre viitor cu speranţă şi entuziasm, acum văd în viitor doar declin şi inutilitate. Totul se destramă, iar cei mai mulţi dintre noi nu reuşim să punem lucrurile cap la cap, mulţumindu-ne în loc cu un soi de resemnare. Regizorul încearcă să transmită un mesaj ce pare, aparent, simplu: treziţi-vă şi începeţi iarăşi să visaţi!

    Filmul are o serie de contradicţii ce pun la îndoială logica scenariştilor. Ele derivă din încercarea producătorilor de a crea o atmosferă „ameţitoare” şi de a preda, în acelaşi timp, o lecţie de optimism.

    Efectele din „Tomorrowland” se ridică la nivelul altor filme SF, precum „Avengers” sau „Inception”. Problema filmului nu stă în cinematografie, ci mai degrabă în felul cum actorii îşi duc la capăt sarcinile. George Clooney, deşi un actor excelent, nu se potriveşte în rolul principal. Sunt probabil zeci de alţi actori care ar fi putut face o treabă mai bună. Britt Robertson, în rolul tinerei care exclamă de cel puţin 20 de ori „Incredibil!”, nu face nici ea un rol mult mai bun. Cunoscută în general pentru rolurile din comedii romantice, precum „The Longest Ride” sau „The First Time”, Robertson nu este alegerea ideală atunci când vine vorba de un film de acest gen. În alte roluri îi regăsim pe Hugh Laurie, cunoscut pentru rolul de excepţie din serialul „Dr. House”, pe Tim McGraw („The Blind Side”) şi pe Keegan-Michael Key („Due Date”, „Let’s Be Cops”).

    Revenind la coerenţa filmului, aceasta lipseşte în multe dintre momentele-cheie. Scenariul, deşi pe alocuri reuşit, nu reuşeşte să fie convingător atunci când vine vorba de includerea spectatorului în acţiune. Participi doar ca spectator, neavând niciun fel de sentiment faţă de personajele principale; „Tomorrowland” se aseamănă, din acest punct de vedere, cu o altă producţie semnată de regizorul Brad Bird, „Ratatouille”, povestea animată a unui şoarece devenit bucătar. Aşa cum nu poţi dezvolta prea multe sentimente faţă de protagoniştii unui desen animat, nu poţi crea o legătură nici cu cei din SF-ul produs de Disney.

    Producătorii nu s-au obosit prea mult nici în cazul unei verificări de rutină a principiilor fizice enumerate în film. Credibilitatea se pierde încă din primele minute şi poate că studioul ar fi trebuit să dezvolte un proiect de animaţie în locul unui film artistic.

    Disney avea speranţe mari legate de film, dovadă fiind şi bugetul de 200 de milioane de dolari. Debutul la box office a fost unul dezamăgitor, „Tomorrowland” aducând venituri de 40 de milioane de dolari în primul weekend, mult sub aşteptările companiei de producţie.

    Greşeala lui Brad Bird şi a celor de la Disney este că au încercat să exagereze toate elementele acestui film, de la personaje până la modul în care au dezvoltat oraşul „Tomorrowland”.

    În concluzie, “Tomorrowland” se prezenta drept un film cu potenţial, însă a dezamăgit la numeroase capitole. Pentru cei mici, filmul va fi un motiv de bucurie, însă pentru cei care înţeleg câteva concepte minime de logică va fi o experienţă lungă şi chinuitoare. Nota: 5/10

  • Afacerea Eurovision: cât au câştigat austriecii din organizarea concursului din 2015

    Peste 100 de milioane de spectatori urmăresc în direct concursul internaţional Eurovision – competiţia muzicală unde fiecare naţiune îşi poate trimite câte un reprezentant. Concursul se desfăşoară în Austria ca urmare a victoriei Conchitei Wurst la concursul din 2014 cu piesa “Rise Like a Phoenix”.

    Aceasta este a doua oară când Austria organizează Eurovisionul, prima dată fiind în 1967. Echipa care s-a ocupa cu organizarea îl are ca producător executive Edgar Böhm,  şef pe divertisment la principala televiziune din Austria. Până nu demult, evenimentul era caracterizat de un singur cuvânt – “extravaganţă”, Eurovisionul fiind faimos pentru parada de cântăreţi şi actele artistice neobişnuite.
    Pentru organizatori a devenit mai mult o luptă care se duce cu armele tehnologiei – cine are cel mai amplu ecran LED, cele mai multe camere video. Organizatorii ediţiilor trecute au insistat ca filmările să se facă în cadre ample şi din toate unghiurile, pentru a fi oferită o imagine completă a grandorii scenei.

    Să facă faţă exploziei de strălucire şi de tehnică a devenit, an de an, o provocare financiară tot mai mare pentru ţările care erau desemnate să organizeze concursul. Potrivit regulamentului, ţară-gazdă a Eurovision este desemnată aceea al cărei reprezentant a câştigat ediţia de anul precedent. Una dintre cele mai mari provocări ale ţării-gazdă este aceea de a pune la bătaie milioane de euro pentru a se ridica la nivelul spectacolului anterior şi chiar de a-l depăşi.

    Concursul european Eurovision 2015 este şi o afacere pentru Austria, ţara organizatoare, care are astfel noi locuri de muncă, dar şi de câştigat sume importante de bani. Austria ar putea câştiga peste 11,5 milioane de euro în urma acestui eveniment, confrom estimărilor oficiale. Mai mult, organizarea Eurovision 2015 va asigura 150 de locuri de muncă pe o perioadă determinată.

    În timp ce Austria are câştiguri financiare, Ucraina a decis să nu mai participe la Eurovision 2015 din cauza costurilor ridicate. Cipru, Serbia si Republica Cehă revin după pauza de 1 an, respectiv 5. Aceasta ediţie marchează şi debutul Australiei în concurs, în semn de recunoştinţă pentru cei peste 30 de ani de transmitere a Eurovision-ului pe micile ecrane. Dacă Australia căştigă ediţia aceasta va fi nevoită să alegă un oraş european apt să găzduiască evenimentul şi va ajuta la organizarea lui.

  • Filmul “Răzbunătorii: Sub semnul lui Ultron” s-a menţinut pe primul loc în box office-ul românesc

    Dorind să se retragă din activitate ca Iron Man, Tony Stark îl creează pe Ultron, un robot dotat cu o uimitoare inteligenţă artificială. Acesta ar trebui să evalueze pericolele şi să controleze armata de roboţi a lui Stark, doar că Ultron va declara curând război rasei umane. Dotat cu puteri nebănuite şi invincibil în învelişul său de adamantium, robotul se aruncă împotriva New York-ului, Răzbunătorii fiind singurii în stare să ţină piept extraordinarei ameninţări. Iron Man, Căpitanul America, Thor, Văduva Neagră şi Hulk vor avea nevoie de resurse ieşite din comun, dar şi de multă şiretenie pentru a-l înfrunta pe genialul robot, în stare să controleze minţile oamenilor şi să emită distrugătoare radiaţii şi unde electromagnetice. Pelicula este distribuită în cinematografele româneşti de Forum Film România.

    Locul al doilea în box office-ul românesc i-a revenit peliculei “Secretul lui Adaline/ The Age of Adaline”, un film romantic cu accente fantastice despre o tânără care încetează să îmbătrânească, ce a avut încasări de 336.695 de lei şi 18.134 de spectatori, potrivit cinemagia.ro. Regizat de Lee Toland Krieger, această comedie romantică are o distribuţie impresionantă, în care se remarcă Blake Lively, Harrison Ford, Michiel Huisman, Kathy Baker şi Ellen Burstyn. Filmul este distribuit în România de InterComFilm Distribution.

    Pe locul al treilea s-a clasat filmul “Furios şi iute 7/ Fast and Furious 7”, al şaptelea lungmetraj din această franciză de acţiune şi ultima peliculă a regretatului actor Paul Walker, cu încasări 294.336,94 de lei. Lungmetrajul este continuarea seriei de succes în care Vin Diesel şi Paul Walker îşi reiau rolurile lui Dominic Toretto şi Brian O’Conner. Cu cazierul curăţat şi liniştiţi alături de vechii lor prieteni, cei doi încearcă să îşi facă o nouă viaţă, dar totul se năruie în momentul în care Ian Shaw intervine, iar ei sunt nevoiţi să calce din nou în afara legii. Producţia filmului a fost amânată aproape un an din cauza decesului lui Paul Walker. Filmul, distribuit de Ro Image 2000, a avut 15.710 de spectatori de vineri până duminică.

    “Clopoţica şi Legenda Bestiei de Nicăieri/ Tinker Bell and the Legend of the NeverBeast”, de Steve Loter, a ocupat locul al patrulea, cu încasări de 142.857 de lei şi 7.622 de spectatori. Distribuit de Forum Film România, lungmetrajul animat din seria “Tinkerbell” o prezintă pe Clopoţica într-o aventură ieşită din comun. Când una dintre suratele ei, încrezătoare că înfăţişarea nu spune nimic despre inima unei fiinţe, se împrieteneşte cu o misterioasă creatură gigantică, Clopoţica nu ştie dacă să se teamă sau nu pentru siguranţa zânelor. Dar când un grup de zâne ia iniţiativa de a captura “monstrul” înainte ca acesta să facă prăpăd în jur, Clopoţica va trebui să decidă dacă prejudecăţile sunt mai importante decât o inimă deschisă.

    Pe locul al cincilea s-a clasat comedia “Paul, mare poliţist la mall 2/ Paul Blart: Mall Cop 2”, cu încasări de 103.325 de lei de vineri până duminică. După trăsnitele sale aventuri din primul film, dolofanul agent de pază Paul Blart este gata să treacă la următorul nivel: o slujbă în Las Vegas, cel mai bine păzit oraş din lume. Angajat la un cazinou de lux, Paul va trebui să-şi impresioneze şefii şi noii colegi, dar marea provocare se va ivi atunci când o bandă de hoţi va lua în vizor valoroasele obiecte de artă din clădire. Filmul, distribuit de InterComFilm Distribution, a avut 5.738 de spectatori în weekend.

  • Avancronică 2015: Cel mai profitabil an pentru companiile de producţie de la Hollywood

    Unul dintre cele mai aşteptate filme ale anului va ajunge pe marile ecrane în decembrie. Continuarea celebrei serii, „Star Wars, episodul VII“, îi va reuni pe actorii din filmele anilor ’70 (Harrison Ford, Carrie Fisher, Mark Hamill) cu cei care vor duce mai departe, în următorii ani, povestea luptei dintre Jedi şi Sith. Rămâne de văzut dacă forţa se va trezi, aşa cum sugerează titlul.

    „Mad Max: Fury Road“ este reboot-ul seriei cu acelaşi nume din anii ’80. Regizorul George Miller a condus şi filmările din urmă cu mai bine de 30 de ani, iar acest lucru este un motiv în plus pentru a avea aşteptări mari de la acest film. Rolul principal va fi pre-luat de Tom Hardy („Inception“, „Locke“, „The Dark Knight Rises“), alături de care vor juca nume importante, precum Charlize Theron sau Nick Hoult.

    După succesul obţinut în urma filmelor „Saving Private Ryan“ şi „Catch Me If You Can“, Steven Spielberg şi Tom Hanks fac din nou echipă în producţia „Bridge of Spies“, povestea unui avocat american recrutat de CIA în timpul războiului rece pentru a salva un pilot reţinut în Uniunea Sovietică. Alături de Tom Hanks îi vom revedea pe Billy Magnussen („Into the Woods“) şi Mark Rylance („Blitz“, „Intimacy“).

    Arnold Schwarzenegger îşi respectă promisiunea („I’ll be back“) şi se întoarce pentru un nou film din seria Terminator. Deşi cele mai recente două filme nu s-au apropiat de succesul seriei originale, producătorii de la Paramount se încăpăţânează să realizeze încă un remake al poveştii despre androizi veniţi din viitor pentru a salva lumea. Nu ştim încă dacă Arnold va avea un rol important, dar va fi cu siguranţă plăcut să îl vedem din nou sărind din maşini şi aruncând tot felul de lucruri în aer.

    „Jurassic World“ este un alt remake, dar care va fi cel mai aproape de subiectul original dezvoltat de Spielberg în 1993. Avându-l în prim-plan pe Chris Pratt („Guardians of the Galaxy“), filmul prezintă o echipă de cercetători care au reuşit să recreeze ADN-ul dinozaurilor şi să îşi deschidă o mică crescătorie în cadrul parcului ce poartă numele filmului. Ce urmează e uşor de antici-pat, chiar şi pentru cei care nu au văzut producţia originală.

    „Pan“ este cea mai recentă ecranizare a celebrei poveşti semnate de J. M. Barrie. În regia lui Joe Wright, filmul are în distribuţie actori precum Hugh Jackman, Rooney Mara sau Amanda Seyfried. Primul film bazat pe povestea orfanului care ajunge în Never-land datează încă din 1924, fiind un film mut. Au urmat încă alte patru producţii, dintre care doar două au fost filme de animaţie.

    Cinefilii vor avea, aşadar, un an plin. Este posibil însă ca alte filme, cu potenţial artistic mai mare decât cele prezentate, să nu beneficieze de aceeaşi atenţie de care se vor bucura cele cu bugete de sute de milioane de dolari.

  • Ce filme de milioane de dolari cu supereroi apar în următorii ani

    Pe scurt, în următorii şase ani peste 40 de filme bazate pe superoi Marvel şi DC Entertainment vor apărea pe ecrane. DC Entertainment, care are în portofoliu nume grele, precum Superman, Batman sau Wonder Woman tocai a anunţat un calendar ambiţios, dintre care sunt de remarcat zece filme cu supereroi (dar nu putem ocoli nici trei filme bazate pe caractere Lego şi nici alte trei derivate din istoria lui Harry Potter). Cele zece filme sunt “Batman v Superman: Dawn of Justice”, regia Zack Snyder (2016),    “Suicide Squad”, regizat de David Ayer (2016), “Wonder Woman” (2017), “Justice League Part One”, Zack Snyder, cu Ben Affleck, Henry Cavill şi Amy Adams (2017), “The Flash” (2018), “Aquaman”, cu Jason Momoa (2018), “Shazam” (2019), “Justice League Part Two” directed by Zack Snyder (2019), “Cyborg”, cu Ray Fisher (2020), “Green Lantern” (2020).

    Rivalii de la Marvel pregătesc pentru 2015 “Avengers” (mai), “Fantastic Four” (iunie) şi Ant-Man (iulie), în 2016 “Captain America 3” (martie), “X-Man Apocalypse” (mai) şi “Sinister Six” în noiembrie, la care se adaugă un proiect care nu a primit încă nume; în 2017 “Wolverine 2”, “Fantastic Four 2” şi “Guardians of the Galaxy 2” şi “Venom Carnege” vor lovi ecranele, alături de un alt proiect nenumit încă şi de un soi de Spider-Woman; 2018 va fi anul “Spiderr-Man 3” şi al altor patru proiecte neprecizate încă. Obosiţi, în 2019 Marvel va lansa un singur proiect, nenumit până acum.

    Pe lângă aceste proiecte care au căpătat cel puţin o dată de lansate, mai suint de aşteptat o serie de reacţii ale altor studiouri – Sony, Fox, plus apariţia unor surprize care să crească numărul filmelor la 40.

    Pe ce se bazează acest program pe car eîl putem numi, puţin eufemistic, ambiţios? Pe încasările generoase de care s-au bucurat proiectele de până acum. Din 2004 până în prezent Marvel a adunat, cu şase filme, peste 5,8 miliarde de dolari: The Avengers – 1,5 miliarde, Iron Man 3 – 1,215 miliarde, Spiderman 3 – 890 milioane, Spiderman 2 – 783 de milioane , The Amazing Spider-Man – 757 milioane şi Captain America:The Winter Soldier – 714 milioane dolari.

    Chiar dacă nu se ridică la nivelul Marvel, cei de la DC nu stau nici ei rău: The dark Knight Rises a realizat încasări de 1,084 miliarde dolari, The Dark Knight de 1,994 miliarde, Man of Steel de 668 milioane dolari, Superman Returns de 391 milioane, Batman Begins — 374 milioane şi Green Lantern 219 milioane.

  • ROMÂNIA – UNGARIA, scor 1-1, în preliminariile Euro-2016 (GALERIE FOTO)

    Golurile partidei au fost marcate de Rusescu ’44, respectiv Dzsudzsak ’82.

    Atât Ungaria, în prima repriză, cât şi România, în cea de-a doua, au avut câte un gol anulat, de fiecare dată pentru ofsaid.

    GALERIE FOTO

    România: Tătăruşanu – Chiricheş, Goian (Gardoş ‘5), D. Grigore, Raţ – Hoban, Pintilii – Maxim (Stancu ’84), Chipciu, Sânmărtean (Tănase ’66) – Rusescu. Antrenor: Victor Piţurcă

    Ungaria: Kiraly – J. Varga, Juhasz, Korcsmar, Kadar – A. Elek, Stieber – Lovrencsics (Simon ’63), Gera (Tozser ’77), Dzsudzsak – Szalai. Andtenor: Pal Dardai.

    Cartonaşe galbene: Hoban ’18, Gardoş ’32, Grigore ’80, Chipciu ’90, Raţ ’90+2 / Gera ’26, Varga ’51, Juhasz ’69, Kiraly ’86, Korcsmar ’90+1, Tozser ’90+2.

    La meci au asistat aproximativ 48.000 de spectatori, între care şi circa 2.000 de suporteri unguri.

    Mai mult pe www.mediafax.ro