BusinessMagazin

Tag: Silicon

  • Un antreprenor din America: ”Decizia de a veni în Bucureşti a fost cea mai bună pentru compania noastră”

    ”Unde se duc antreprenorii pricepuţi care au nevoie de talente în domeniul tehnologiei? Aţi presupune că cei din Silicon Valley nu ar trebui să meargă prea departe; dar acesta nu este cazul lui Akash Nigam, confondatorul aplicaţiei Blend, care şi-a concentrat eforturile într-un alt hub tehnologic global” – descrie publicaţia internaţională Forbes scena tehnologică din România. Articolul este despre un grup de trei antreprenori, care au pus bazele aplicaţiei Blend –  o reţea socială dedicată studenţilor.

    Publicaţia internaţională vorbeşte despre cum trecutul dificil al ţării şi dificultăţile economice fac parte din istorie, iar Bucureştiul este casa unui sector al start-up-urilor vibrant, unde se află  numeroşi ingineri talentaţi.  

    Fondatorii Blend şi-au petrecut vara în Bucureşti, unde au lucrat cu o echipă de români, şi au fost plăcut surprinşi de munca lor de aici. Ei compara oraşul cu Silicon Valley-ul, remarcând plusurile comunităţii tehnologice de aici. ”Baza de talente din San Francisco este o sabie cu două tăişuri”, spuneAkash Nigam. ”Există cu siguranţă ingineri talentaţi acolo, dar un procent din ce în ce mai mare dintre ei se compară cu Ferrari-urile şi, în realitate, sunt doar Honda-uri. Este riscant să construieşti o întreagă echipă de ”stele” care nu se cunosc între ele. Acest tip de talente este de asemenea puţin probabil să facă faţă diversităţii, în condiţiile în care Facebook, Google, Twitter caută în mod constant noi talente. Lucrurile sunt total diferite pentru echipa noastră din Bucureşti, unde am văzut o rată de plecare  mai mică şi o dedicare puternică faţă de Blend.”

    Nigam, fiul lui Pavan Nigam, cofondatorul WebMD, a început să lucreze pentru Blend în facultate, alături de alţi doi colegi. S-au înscris în incubatorul de afaceri BBDO, iar prezenţa în acesta le impunea să deţină o echipă de ingineri în Bucureşti pentru a-şi transforma ideea în business. Cei trei au decis să se mute la Bucureşti pe perioada verii pentru a verifica cum merci lucrurile aici ei înşişi şi au fost surprinşi în mod plăcut de ceea ce au găsit. ”Diferenţa dintre noi trei încercând să construim ceva mediocru versus construirea unei companii legitime cu un grup de indivizi experimentaţi a fost monumentală”, spune Nigam. ”Am ajuns ca în cele din urmă să lansăm o afacere şi să avem suficientă tracţiune pentru a atrage o rundă de investiţii. Inspirându-ne din WhatsApp şi operaţiunile lor din Rusia, am contractat echipa ca angajaţi full-time ai Blend. Până acum – aceasta a fost cea mai bună decizie pe care compania noastră a făcut-o.” Potrivit BusinessofApps, Blend a atras investiţii de 6,3 milioane de euro din mai multe surse. Runta de investiţii a fost condusă de New Enterprise Associates şi de alte nume precum Great Oaks Capital, Waha Capital, Red Sea Venture, CAA Ventures.

     

  • Un antreprenor din America: ”Decizia de a veni în Bucureşti a fost cea mai bună pentru compania noastră”

    ”Unde se duc antreprenorii pricepuţi care au nevoie de talente în domeniul tehnologiei? Aţi presupune că cei din Silicon Valley nu ar trebui să meargă prea departe; dar acesta nu este cazul lui Akash Nigam, confondatorul aplicaţiei Blend, care şi-a concentrat eforturile într-un alt hub tehnologic global” – descrie publicaţia internaţională Forbes scena tehnologică din România. Articolul este despre un grup de trei antreprenori, care au pus bazele aplicaţiei Blend –  o reţea socială dedicată studenţilor.

    Publicaţia internaţională vorbeşte despre cum trecutul dificil al ţării şi dificultăţile economice fac parte din istorie, iar Bucureştiul este casa unui sector al start-up-urilor vibrant, unde se află  numeroşi ingineri talentaţi.  

    Fondatorii Blend şi-au petrecut vara în Bucureşti, unde au lucrat cu o echipă de români, şi au fost plăcut surprinşi de munca lor de aici. Ei compara oraşul cu Silicon Valley-ul, remarcând plusurile comunităţii tehnologice de aici. ”Baza de talente din San Francisco este o sabie cu două tăişuri”, spuneAkash Nigam. ”Există cu siguranţă ingineri talentaţi acolo, dar un procent din ce în ce mai mare dintre ei se compară cu Ferrari-urile şi, în realitate, sunt doar Honda-uri. Este riscant să construieşti o întreagă echipă de ”stele” care nu se cunosc între ele. Acest tip de talente este de asemenea puţin probabil să facă faţă diversităţii, în condiţiile în care Facebook, Google, Twitter caută în mod constant noi talente. Lucrurile sunt total diferite pentru echipa noastră din Bucureşti, unde am văzut o rată de plecare  mai mică şi o dedicare puternică faţă de Blend.”

    Nigam, fiul lui Pavan Nigam, cofondatorul WebMD, a început să lucreze pentru Blend în facultate, alături de alţi doi colegi. S-au înscris în incubatorul de afaceri BBDO, iar prezenţa în acesta le impunea să deţină o echipă de ingineri în Bucureşti pentru a-şi transforma ideea în business. Cei trei au decis să se mute la Bucureşti pe perioada verii pentru a verifica cum merci lucrurile aici ei înşişi şi au fost surprinşi în mod plăcut de ceea ce au găsit. ”Diferenţa dintre noi trei încercând să construim ceva mediocru versus construirea unei companii legitime cu un grup de indivizi experimentaţi a fost monumentală”, spune Nigam. ”Am ajuns ca în cele din urmă să lansăm o afacere şi să avem suficientă tracţiune pentru a atrage o rundă de investiţii. Inspirându-ne din WhatsApp şi operaţiunile lor din Rusia, am contractat echipa ca angajaţi full-time ai Blend. Până acum – aceasta a fost cea mai bună decizie pe care compania noastră a făcut-o.” Potrivit BusinessofApps, Blend a atras investiţii de 6,3 milioane de euro din mai multe surse. Runta de investiţii a fost condusă de New Enterprise Associates şi de alte nume precum Great Oaks Capital, Waha Capital, Red Sea Venture, CAA Ventures.

     

  • Cum a ajuns acest român de 35 de ani să conducă o firmă cu 1350 de angajaţi în India

    Clujeanul Tudor Marchiş administrează 2 milioane de metri pătraţi din clădirile de birouri din Bangalore, localitate cunoscută drept echivalentul indian al Silicon Valley-ului. Firma pe care o conduce are 1.350 de angajaţi, iar planurile vizează creşterea personalului la nivelul de 2.000 de oameni până la 1 aprilie 2017 şi până la 3.000 în 24 de luni.

    La 35 de ani, Tudor Marchiş coordonează activitatea unei firme cu 1.350 de angajaţi, care asigură întreţinerea a 62 de clădiri de birouri, două fabrici şi o şcoală. Cea mai mare parte a contractelor sunt concentrate pe clădiri din parcul IT Manyata din Bangalore, cel mai mare din India, ocupând o suprafaţă de 34 hectare. Într-o ţară în care contrastele se întâlnesc la tot pasul, cu mentalităţi radical diferite de ale europenilor, românul a crescut de la zero o afacere în care a avut drept asociaţi un indian, un norvegian şi un ungur. Contractele şi personalul firmei au fost cedate recent către o firmă din Orientul Mijlociu, iar românul a rămas la conducere.

    Firma pe care o conduce, Thermo Control Services and Expertise, asigură activităţi de facility, property şi energy management pentru Embasy Group, un dezvoltator care deţine în lume milioane de metri pătraţi de birouri închiriate firmelor din industria IT din Bangalore, oraş denumit şi Silicon Valley de India. Parcul IT se întinde pe o suprafaţă de 34 hectare, cât 68 de terenuri de fotbal. Oraşul cu peste 8 milioane de locuitori are peste 10.000 de milionari în dolari şi 60.000 de oameni cu averi cuprinse între 800.000 şi 1 milion de dolari.

    Parcul IT din Bangalore asigură o treime din exporturile IT ale Indiei, ţară cu un PIB de 2,1 trilioane de dolari şi creştere economică neîntreruptă în ultimele două decenii. Marchiş povesteşte că în ultimii cinci ani, de când a ajuns în India, „e un mic boom pe partea de outsourcing“ şi îşi susţine ideea dând ca exemplu faptul că Huawei se mută în India, unde dezvoltă un centru mare de servicii. În plus, apar „parcurile industriale şi logistice. Acum cererea internă e enormă şi India are un program menit să reducă importurile din China şi să producă în ţară cât mai mult din ceea ce e necesar pentru propriul consum. Automat, China va pierde prin asta influenţa pe o piaţă enormă“, arată românul.

    Povestea clujeanului a apărut pentru prima dată în Business Magazin în anul 2013. Citiţi aici cum s-a adaptat la viaţa din India, cum lucrează cu oamenii de-acolo, cât de mari sunt contrastele.

    Planurile sale vizează o extindere accentuată: numărul de angajaţi ar urma să ajungă la 2.000 în primăvara anului viitor şi la 3.000 în 24 de luni. Principalul motor al creşterii aşteptate sunt contractele care intră în portofoliul firmei după preluarea ei de investitorii din Orientul Mijlociu: suprafaţa de clădiri gestionată de firma de property şi facility management condusă de român va creşte cu 1,4 milioane mp, ajungând la 3,4 milioane mp. „Ca idee, eu administrez 2 milioane de metri pătraţi de birouri, iar toată piaţa de profil din Bucureşti se apropie de 3 milioane mp“, spune Marchiş, care estimează că gestionează circa 10% din piaţa de birouri din India, deşi firma este mică la nivelul ţării.

    Cu noul acţionariat al firmei, firma condusă de român va avea acces la noi contracte, pentru clădiri şi parcuri logistice. „După ce fac bani «în casă», ies pe piaţă şi mă extind, estimez că în 12-24 luni. Solidific cash-flow-ul şi apoi muşc din piaţă. Vreau să schimb mentalitatea: aduc sânge proaspăt şi o nouă mentalitate de property management“. Şi vede tehnologia drept aliat valoros: „În viitor, oameni pregătiţi şi bine plătiţi, cu ajutorul tehnologiei smart touch vor administra clădirile“. În capul listei cu planuri de investiţii a pus anul acesta cheltuielile pentru software şi trainingul angajaţilor. „Am pus la punct toate procedurile şi am pregătit echipa pentru creştere“, pentru că ştia ce va urma, de vreme ce detaliile tranzacţiei au fost stabilite încă din 2015.

    Românul vine în ţara natală în fiecare an de două ori, de fiecare dată câte o lună; la ultima vizită însă, în iulie, se grăbea să se întoarcă în India, având o sumedenie de planuri de pus în practică. Chiar şi aşa, nu ar putea să conducă de la distanţă firma dacă nu ar fi adept al delegării: „Practic coordonez activitatea. Nu urmăresc greşeala, caut progresul. Privesc şi conduc în ansamblu sistemul, nu mă pierd în detalii şi le urmăresc doar în cazul în care într-o anumită zonă lucrurile se poticnesc“. Preferă o structură simplă pentru firmă, cu departamente clare: finanţe, resurse umane, operaţional, IT, procurement, legal. „Stabilim strategia şi tragem toţi să o atingem. Nu există scuze în sistemul meu. Nu accept scuze, ci doar soluţii. Nimeni nu are voie să scrie vreun mail de justificare a unei întârzieri sau pierderi de contract sau bani. Mailul este o soluţie la problemă sau demisie. Nu angajez oameni să le spun ce să facă, angajez oameni să ne spună cum să facem“, sumarizează el stilul de management pe care îl are într-o cultură care diferă radical de Europa.

    Mai mult, dacă în trecut şi-ar fi dorit să lucreze şi alături de români, mai nou spune că nu vrea să mai convingă conaţionali să meargă în India: „Muncesc pe pământ indian şi prefer să lucrez cu oamenii de acolo. După cinci ani am înţeles cum să-i motivez, cum să-i pregătesc, cum să îi ţin înfometaţi de performanţă“. Iar adaptarea unui român la cultura indiană presupune mult efort, „spun asta după două tentative eşuate. E mult efort şi statistica arată că în India doar 1,5 din zece expaţi pot rezista mai mult de un an. E o societate frumoasă, dar dacă aterizezi cu ideea că valorile societăţii tale sunt absolute, te arzi singur. Trebuie să fii dispus să înveţi valorile lor şi să te adaptezi la ele pentru a fi acceptat de sistemul de business“. Altminteri, în ţara care ocupă locul doi după China în ce priveşte numărul de locuitori, expaţii sunt foarte bine trataţi.

     

  • Cluj-Napoca a sărbătorit, în week-end, 700 de ani. Cum arată viaţa în Silicon Valley de România

    Prima oară când am fost la Cluj, în urmă cu vreo 11-12 ani, am rămas cu genul de impresie plăcută pe care ţi-l lasă un oraş civilizat, cu clădiri vechi şi monumente bine aşezate. Îmi aduc aminte de un oraş curat, destul de agitat şi cu problemele pe care un oraş mare nu le poate evita. De atunci am mai ajuns de câteva ori la Cluj, dar nu am stat suficient de mult pentru a sesiza schimbările mai mici sau mai mari din oraşul de pe Someş. Anul acesta am avut însă ocazia de a petrece o săptămână întreagă, iar schimbările de care vorbesc mi-au fost parcă evidente. Oraşul e în continuare curat, clădirile vechi sunt tot acolo, dar printre ele şi-au făcut loc şi coloşii de sticlă şi termopan care anunţă parcă noua epocă a Clujului: transformarea sa într-un oraş modern, de genul celor pe care le vezi prin Vest. Cum a reuşit însă Clujul să depăşească alte oraşe mari din România, precum Constanţa sau Timişoara?

    Clujul, un centru universitar cu tradiţie, o zonă care a devenit în ultimii ani un magnet pentru companiile de IT şi outsourcing are, după Bucureşti, cel mai mare număr de companii din ţară (peste 32.000 de firme în 2012), are un câştig salarial mediu net de 1.990 de lei (iunie 2015), iar la capitolul „pofta de business” a tinerilor antreprenori, Clujul a bătut Capitala (cu peste 2.200 de start-up-uri ale tinerilor debutanţi faţă de 2.000 în Bucureşti). Clujul are una dintre cele mai bune rate de angajare a populaţiei stabile, chiar dacă jumătate dintre marii angajatori sunt instituţii sau companii de stat.

    Competiţia dintre Cluj şi Bucureşti i-a obligat pe specialiştii din institutele de cercetare de profil din Cluj-Napoca să adopte rapid o atitudine antreprenorială, încercând să atragă comenzi din exteriorul ţării prin intermediul institutelor sau să dezvolte mici afaceri private capabile să furnizeze soluţii proprii pentru mediul economic local şi regional, spune Stelian Brad, preşedinte al Cluj IT. „S-a constatat că institutele de cercetare de profil din Bucureşti beneficiau de marea majoritate a fondurilor publice de cercetare (peste 60-70% sau chiar mai mult). În timp relativ scurt, bazându-se pe un fond uman bun, deschis pentru învăţare şi adaptare, cu o atitudine adecvată pentru muncă şi calitate moştenită din tradiţia istorică transilvăneană, comunitatea de IT din oraş a învăţat bine lecţia afacerilor în domeniul software şi a proceselor tehnice aferente, a câştigat încrederea partenerilor externi, şi-a consolidat lanţul valorii şi şi-a dezvoltat şi diversificat reţelele internaţionale de afaceri. Beneficiind de un bazin constant de resurse umane tinere bine calificate şi motivate pentru afirmare profesională, firmele de IT locale şi-au putut creşte treptat-treptat afacerile – preponderent pe pieţele internaţionale (peste 90%). De la acest punct, evoluţia fenomenului de clusterizare în acest caz particular nu mai are rost să fie prea mult descris.”

    Industria de IT este cea care a determinat dezvoltarea rapidă a Clujului, transformând oraşul de pe Someş în al doilea “motor” al economiei după Bucureşti. Iar acest lucru a fost posibil printr-o serie de oportunităţi de care clujenii au profitat, după cum remarcă Stelian Brad. “Dintre oportunităţile acelor vremuri aş menţiona deschiderea canalelor de comunicare cu occidentul, capacitatea specialiştilor IT din oraş de a comunica uşor cu colegii omologi din occident, nivelul redus al capitalului financiar iniţial necesar pentru a porni o afacere privată în domeniul dezvoltării software, raportul preţ/calitate al serviciilor prestate de specialiştii locali extrem de competitiv, evoluţia pozitivă a industriei IT pe plan internaţional, dezvoltarea accelerată a internetului, explozia tehnologiilor hardware şi software în domeniul comunicaţiilor care a facilitat globalizarea afacerilor IT precum şi impactul IT asupra creşterii productivităţii şi competitivităţii altor sectoare economice”, spune Brad.

    În ceea ce priveşte concentrarea geografică de companii de IT din Cluj, aceasta s-a dezvoltat pe fondul cererii venite din pieţele vestice. “Acestea au ajuns la un grad de saturaţie. Clujul însemnă o masă critică de specialişti care pot fi educaţi prin interacţiunea cu pieţele mature. Motivaţiile primare au fost secondate de factori precum preţuri convenabile, competenţele lingvistice, proximitatea geografică, avantajul unei culturi europene sau reducerile de taxe”, subliniază Călin Văduva, CEO al Fortech. “În primul rând, la nivelul României, Clujul deţine cea mai mare pondere de specialişti IT raportat la populaţia activă. Totodată, Clujul este caracterizat de o forţă de muncă preponderant tânără, orientată spre învăţare. Astfel, oraşul a împrumutat repede o cultură a standardelor şi calităţii muncii, inspirată de experienţa colaborarii cu clienţii internaţionali. Apoi colaborarea dintre universităţi şi companii, dezvoltarea unui cluster de IT sau elanul antreprenorial, pot constitui factori diferenţiatori, sporind capitalul de atractivitate al Clujului în comparaţie cu alte oraşe.”

  • Cluj-Napoca a sărbătorit, în week-end, 700 de ani. Cum arată viaţa în Silicon Valley de România

    Prima oară când am fost la Cluj, în urmă cu vreo 11-12 ani, am rămas cu genul de impresie plăcută pe care ţi-l lasă un oraş civilizat, cu clădiri vechi şi monumente bine aşezate. Îmi aduc aminte de un oraş curat, destul de agitat şi cu problemele pe care un oraş mare nu le poate evita. De atunci am mai ajuns de câteva ori la Cluj, dar nu am stat suficient de mult pentru a sesiza schimbările mai mici sau mai mari din oraşul de pe Someş. Anul acesta am avut însă ocazia de a petrece o săptămână întreagă, iar schimbările de care vorbesc mi-au fost parcă evidente. Oraşul e în continuare curat, clădirile vechi sunt tot acolo, dar printre ele şi-au făcut loc şi coloşii de sticlă şi termopan care anunţă parcă noua epocă a Clujului: transformarea sa într-un oraş modern, de genul celor pe care le vezi prin Vest. Cum a reuşit însă Clujul să depăşească alte oraşe mari din România, precum Constanţa sau Timişoara?

    Clujul, un centru universitar cu tradiţie, o zonă care a devenit în ultimii ani un magnet pentru companiile de IT şi outsourcing are, după Bucureşti, cel mai mare număr de companii din ţară (peste 32.000 de firme în 2012), are un câştig salarial mediu net de 1.990 de lei (iunie 2015), iar la capitolul „pofta de business” a tinerilor antreprenori, Clujul a bătut Capitala (cu peste 2.200 de start-up-uri ale tinerilor debutanţi faţă de 2.000 în Bucureşti). Clujul are una dintre cele mai bune rate de angajare a populaţiei stabile, chiar dacă jumătate dintre marii angajatori sunt instituţii sau companii de stat.

    Competiţia dintre Cluj şi Bucureşti i-a obligat pe specialiştii din institutele de cercetare de profil din Cluj-Napoca să adopte rapid o atitudine antreprenorială, încercând să atragă comenzi din exteriorul ţării prin intermediul institutelor sau să dezvolte mici afaceri private capabile să furnizeze soluţii proprii pentru mediul economic local şi regional, spune Stelian Brad, preşedinte al Cluj IT. „S-a constatat că institutele de cercetare de profil din Bucureşti beneficiau de marea majoritate a fondurilor publice de cercetare (peste 60-70% sau chiar mai mult). În timp relativ scurt, bazându-se pe un fond uman bun, deschis pentru învăţare şi adaptare, cu o atitudine adecvată pentru muncă şi calitate moştenită din tradiţia istorică transilvăneană, comunitatea de IT din oraş a învăţat bine lecţia afacerilor în domeniul software şi a proceselor tehnice aferente, a câştigat încrederea partenerilor externi, şi-a consolidat lanţul valorii şi şi-a dezvoltat şi diversificat reţelele internaţionale de afaceri. Beneficiind de un bazin constant de resurse umane tinere bine calificate şi motivate pentru afirmare profesională, firmele de IT locale şi-au putut creşte treptat-treptat afacerile – preponderent pe pieţele internaţionale (peste 90%). De la acest punct, evoluţia fenomenului de clusterizare în acest caz particular nu mai are rost să fie prea mult descris.”

    Industria de IT este cea care a determinat dezvoltarea rapidă a Clujului, transformând oraşul de pe Someş în al doilea “motor” al economiei după Bucureşti. Iar acest lucru a fost posibil printr-o serie de oportunităţi de care clujenii au profitat, după cum remarcă Stelian Brad. “Dintre oportunităţile acelor vremuri aş menţiona deschiderea canalelor de comunicare cu occidentul, capacitatea specialiştilor IT din oraş de a comunica uşor cu colegii omologi din occident, nivelul redus al capitalului financiar iniţial necesar pentru a porni o afacere privată în domeniul dezvoltării software, raportul preţ/calitate al serviciilor prestate de specialiştii locali extrem de competitiv, evoluţia pozitivă a industriei IT pe plan internaţional, dezvoltarea accelerată a internetului, explozia tehnologiilor hardware şi software în domeniul comunicaţiilor care a facilitat globalizarea afacerilor IT precum şi impactul IT asupra creşterii productivităţii şi competitivităţii altor sectoare economice”, spune Brad.

    În ceea ce priveşte concentrarea geografică de companii de IT din Cluj, aceasta s-a dezvoltat pe fondul cererii venite din pieţele vestice. “Acestea au ajuns la un grad de saturaţie. Clujul însemnă o masă critică de specialişti care pot fi educaţi prin interacţiunea cu pieţele mature. Motivaţiile primare au fost secondate de factori precum preţuri convenabile, competenţele lingvistice, proximitatea geografică, avantajul unei culturi europene sau reducerile de taxe”, subliniază Călin Văduva, CEO al Fortech. “În primul rând, la nivelul României, Clujul deţine cea mai mare pondere de specialişti IT raportat la populaţia activă. Totodată, Clujul este caracterizat de o forţă de muncă preponderant tânără, orientată spre învăţare. Astfel, oraşul a împrumutat repede o cultură a standardelor şi calităţii muncii, inspirată de experienţa colaborarii cu clienţii internaţionali. Apoi colaborarea dintre universităţi şi companii, dezvoltarea unui cluster de IT sau elanul antreprenorial, pot constitui factori diferenţiatori, sporind capitalul de atractivitate al Clujului în comparaţie cu alte oraşe.”

  • Oamenii care te pot face milionar peste noapte. Ei au făcut cele mai riscante pariuri şi au câştigat miliarde din asta

    Lumea afacerilor poate fi foarte atractivă pentru persoanele cu iniţiativă şi cu simţ antreprenorial, marii investitori reuşind să îşi împartă timpul între tranzacţiile de pe piaţă şi pasiunile pentru cămăşi cowboy sau pilotatul elicopterelor.

    1. Jim Goetz este un investitor american la Sequoia Capital companie de investiţii de capital americană, din Silicon Valey. Sequoia Capital a investit în 2011 suma de 8 milioane de dolari în aplicaţia WhatsApp, iar Goetz a fost cel care a condus afacerea, aceasta fiind singurul pariu făcut de american la Sequoia. El face parte din boardul Whatsapp şi Jove Software, dar şi din alte companii şi a mai investit în AdMob şi Paolo Alto Networks.

    2. Steve Anderson este fondator şi partener la Baseline Ventures, companie de investiţii de capital, cu sediul în San Francisco,California, fiind cunoscut pentru investiţia făcută în Instagram, care a fost vândută ulterior către Facebook pentru un miliard de dolari.

    3. Chris Sacca deţine Lowercase Capital, un fond de investiţii şi este cel care a pariat pe Uber, serviciul alternativ celui de taxi, care a luat amploare în întreaga lume. Sacca a mai investit şi în alte start-up-uri, cum ar fi Twilio, Docker, Lookout şi Automatic. Compania sa, Lowercase Capital a fost una dintre primele care au investit în Instagram, iar Sacca este cunoscut pentru cămăşile sale cowboy pe care obişnuieşte să le poarte şi pentru aroganţa sa.

     4. Mary Meeker, partenerul general al companiei Kleiner Perkins Caufield & Byers, specializată în investiţii în tehnologie este supranumită „regina internetului” după ce în 1995 a anticipat succesul pe care îl vor avea site-urile şi internetul. În timpul în care a fost manager al diviziei de cercetare la firma Morgan Stanley, Meeker a creat peste 500.000 de joburi noi, iar afacerea a crescut cu peste 1,5 trilioane de dolari în 20 de ani, potrivit Forbes.

    5. Peter Fenton este unul dintre cei şase acţionari ai companiei americane Bechmark în portofoliul căreia intră Twitter, Uber sau Dropbox. Fenton deţine o parte dintre acţiunile Twitter şi este persoana care a facilitat negocierea unei tranzacţii de 420 de milioane de dolari între VMWware şi SpringSourceăs. Pentru a se relaxa, Fenton participă la triatloane şi pilotează elicoptere, scrie Forbes.

     

     

  • Sergey Brin avertizează tinerii să nu vină în Sillicon Valley pentru a începe o afacere

    Co-fondatorul Google, Sergey Brin, afirmă că dacă vrei să începi o afacere într-un garaj, atunci nu ar trebui să o faci în Silicon Valley. El a declarat, în cadrul unui summit despre antreprenoriat, că este mult mai uşor să începi o afacere în afara Silicon Valley decât în regiunea californiană.

    Afaceristul a mai declarat că poate fi foarte costisitor să începi o afacere în Silicon Valley.
    „De-a lungul anilor, aşteptările în ceea ce priveşte costurile, imobiliare şi salariale, aşteptările oamenilor şi angajaţilor au ajuns foarte ridicat şi sunt greu de atins. Poate fi dificil să porneşti o afacere capabilă să se autosusţină”, a spus Brin. Acesta mai afirmă că Silicon Valley devine un mediu de afaceri favorabil abia pentru pasul doi, când businessul generează venituri

    „Silicon Valley îţi poate oferi şansa să obţii un capital mai mare, să scalezi afacerea mai repede, dar şi riscurile pe care ţi le asumi sunt mai mari”, este de părere Sergey Brin.

     

  • Povestea omului care deţine acţiuni la Apple, Google, Oracle şi YouTube

    S-a născut în Yonkers, o suburbie a New Yorkului, şi încă de mic a studiat în şcoli cu profil catolic. Odată cu armata a ajuns pentru prima dată în California şi a descoperit că există locuri unde iarna nu ninge, aşa că a decis să se mute în California.

    După ce a absolvit Fordham University Valentine şi-a început cariera ca inginer de vânzări la Raytheon. În mai puţin de un an s-a mutat la Fairchild Semiconductor, unde a construit echipa de vânzări timp de şapte ani. Apoi a plecat şi a fondat National Semiconductor.

    În 1972 Valentine a fondat firma de venture capital Sequoia Capital, fiind una dintre primele companii de acest fel. În calitate de fondator a fost primul investor la Apple şi Atari, locul unde l-a cunoscut pe Steve Jobs. În 1978 Sequoia a investit 150.000 de dolari în Apple. Din 1972 şi până în prezent Sequoia Capital a finanţat start-up-uri care în prezent au o valoare la bursă combinată de 1.400 de miliarde de dolari.

    Majoritatea capitaliştilor venture spun că investesc în principal în oameni, iar pieţele şi tehnologiile sunt pe plan secund. Don Valentine nu crede asta. El pariază pe piaţa care este pe cale să explodeze. Acesta ştia că piaţa calculatoarelor (Apple), bazelor de date (Oracle) sau routerelor (Cisco) o să explodeze înainte ca alţi investitori să intre pe fir. Se spune că atunci când Valentine participa la o şedinţă a unuia dintre start-up-uri şi primea hârtiile îndosariate, le scotea şi înapoia foliile spunând că acestea costă bani şi că sunt metode mai bune de a cheltui banii. Valentine a cedat controlul managerial asupra Sequoia la mijlocul anilor ’90.

    De-a lungul anilor a făcut parte din boardul mai multor companii de tehnologie, precum: Apple, Atari, Cisco Systems, LSI Logic, NetApp, Oracle sau Microchip Technology.

    Valentine a fost prezentat în documentarul „Something Ventured“ care a avut premiera în 2011 şi spune povestea primilor capitalişti venture şi a companiilor pe care le-au ajutat să crească. Don Valentine nu a avut niciodată diplome de la şcoli celebre precum Caltech sau Stanford Business School. El este un newyorkez ce spune lucrurilor pe nume şi s-a descurcat în viaţă datorită viziunii sale şi talentului său de vânzător. Are o avere estimată la 3,6 miliarde de dolari, trei copii şi şapte nepoţi.

  • Un start-up din Republica Moldova ajunge în Silicon Valley după câştigarea Startup Avalanche

    Planable, startup-ul creat de 4 tineri din Republica Moldova, este marele câştigător al competiţiei Startup Avalanche, organizată în cadrul Techsylvania. Proiectul tinerilor,  dezvoltat în Spherik Accelerator, a reuşit să se impună într-o competiţie la care s-au înscris peste 100 de proiecte din 15 ţări.

    Cei cinci finalişti au fost: Planable (Chişinău), Visitor Analytics (Cluj), Approd (Cluj), HalftonePro (Moscova), ExigeApp (Bucureşti).

    Planable, câştigătorul Startup Avalanche, va pleca spre Silicon Valley, unde vor avea ocazia să discute cu unii dintre cei mai importanţi investitori şi fonduri de investiţii în tehnologie. Plecarea este programată pentru septembrie, echipa având cateva luni pentru a pregăti discuţiile cu investitorii în cadrul Spherik, la Cluj.

    Planable este o platformă destinată colaborării în timp real pentru crearea campaniilor de social media în cele mai importante medii sociale. Echipa Planable este formată din Xenia Muntean (CEO), Nicolae Gudumac (CTO), Vlad Caluş (CMO) şi Veronica Zubcu (PR). Cei patru tineri sunt din Republica Moldova şi s-au mutat anul trecut în Cluj-Napoca pentru a beneficia de sprijinul Spherik Accelerator în dezvoltarea startup-ului lor.

    Disputa la vârf s-a purtat între Planable şi Approd.ro, un alt startup accelerat de Spherik, anunţând lupta deschisă cu birocraţia din România. Platforma lor permite înfiinţarea unei companii în mai puţin de 5 minute.

    “Techsylvania este o conferinţă cu adevărat uimitoare, depăşind ca anvergură multe evenimente similare din SUA sau vestul Europei. Suntem mândri că împreună cu Techsylvania am reuşit să organizăm o competiţie fără precedent în România, intrând astfel în atenţia investitorilor din întreaga lume. Nu am nicio îndoială că putem transforma Clujul într-o destinaţie globală pentru antreprenoriat”, a declarat Jennifer Austin, Managing Director Spherik Accelerator.

  • Povestea omului care deţine acţiuni la Apple, Google, Oracle şi YouTube

    S-a născut în Yonkers, o suburbie a New Yorkului, şi încă de mic a studiat în şcoli cu profil catolic. Odată cu armata a ajuns pentru prima dată în California şi a descoperit că există locuri unde iarna nu ninge, aşa că a decis să se mute în California.

    După ce a absolvit Fordham University Valentine şi-a început cariera ca inginer de vânzări la Raytheon. În mai puţin de un an s-a mutat la Fairchild Semiconductor, unde a construit echipa de vânzări timp de şapte ani. Apoi a plecat şi a fondat National Semiconductor.

    În 1972 Valentine a fondat firma de venture capital Sequoia Capital, fiind una dintre primele companii de acest fel. În calitate de fondator a fost primul investor la Apple şi Atari, locul unde l-a cunoscut pe Steve Jobs. În 1978 Sequoia a investit 150.000 de dolari în Apple. Din 1972 şi până în prezent Sequoia Capital a finanţat start-up-uri care în prezent au o valoare la bursă combinată de 1.400 de miliarde de dolari.

    Majoritatea capitaliştilor venture spun că investesc în principal în oameni, iar pieţele şi tehnologiile sunt pe plan secund. Don Valentine nu crede asta. El pariază pe piaţa care este pe cale să explodeze. Acesta ştia că piaţa calculatoarelor (Apple), bazelor de date (Oracle) sau routerelor (Cisco) o să explodeze înainte ca alţi investitori să intre pe fir. Se spune că atunci când Valentine participa la o şedinţă a unuia dintre start-up-uri şi primea hârtiile îndosariate, le scotea şi înapoia foliile spunând că acestea costă bani şi că sunt metode mai bune de a cheltui banii. Valentine a cedat controlul managerial asupra Sequoia la mijlocul anilor ’90.

    De-a lungul anilor a făcut parte din boardul mai multor companii de tehnologie, precum: Apple, Atari, Cisco Systems, LSI Logic, NetApp, Oracle sau Microchip Technology.

    Valentine a fost prezentat în documentarul „Something Ventured“ care a avut premiera în 2011 şi spune povestea primilor capitalişti venture şi a companiilor pe care le-au ajutat să crească. Don Valentine nu a avut niciodată diplome de la şcoli celebre precum Caltech sau Stanford Business School. El este un newyorkez ce spune lucrurilor pe nume şi s-a descurcat în viaţă datorită viziunii sale şi talentului său de vânzător. Are o avere estimată la 3,6 miliarde de dolari, trei copii şi şapte nepoţi.