BusinessMagazin

Tag: scoli

  • Zi liberă pentru elevi. Cursuri suspendate în TOATE şcolile din Bucureşti pentru vizita Papei în România

    Toate şcolile şi grădiniţele din Capitală vor avea, vineri, 31 mai, cursurile suspendate cu prilejul vizitei Papei în Bucureşti, iar în cursul zilei de joi, doar o parte din unităţile de învăţământ îşi vor închide porţie. Decizia a fost luată în cadrul în cadrul comandamentului întrunit la Primăria Capitalei.

    Soluţia a venit de la Poliţia Capitalei, Gabriela Firea declarând că salută această propunere.

    „La summitul de la Sibiu s-au închis şcolile în tot oraşul, timp de o săptămână şi a fost o decizie foarte bună. (…) Cine spune că şcolile trebuie închise parţial, nu ştie care este intensitatea acestui eveniment”, a declarat Gabriela Firea.

    La rândul său, Ioana Neacşu, inspector general, a anunţat că vor fi demarate procedurile necesare.

    „Ţinând cont de recomandările Poliţiei, vă propunem ca pentru data de vineri să suspendăm cursurile în toate şcolile din Bucureşti, iar joi să fie suspendate parţial. Vom demara procedurile pentru suspendarea cursurilor total pentru data de vineri”, a anunţat Ioana Neacşu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bullying-ul în şcolile din România, situaţie ce nu mai poate fi ignorată. Cum a ajuns România pe locul 3 în Europa în acest clasament

    La nivel european, România se situează pe locul 3 în clasamentul celor 42 de ţări în care a fost investigat fenomenul, potrivit unul raport  al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), cu 17% dintre copiii de 11 ani care au recunoscut că au agresat alţi elevi cel puţin de trei ori în luna anterioară, procentajul celor de 13, respectiv 15 ani, fiind de 23%.
     
    Frica, umilinţa, complicitatea forţată, toate acestea creează un context psiho-social vulnerabil, în care relaţiile sociale sunt denaturate, iar încrederea, una dintre achiziţiile esenţiale ale unui elev, este fisurată şi compromisă. 
     
    Având la bază Studiul naţional privind bullying-ul în rândul copiilor al Organizaţiei Salvaţi Copiii, Parlamentul României a adoptat noi reglementări care interzic comportamentele de tip bullying în unităţile de învăţământ, bullying-ul fiind definit ca “acea acţiune sau serie de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, menite să provoace disconfort fizic şi/sau suferinţă emoţională, care implică un dezechilibru de putere între agresor şi victimă, care se manifestă în mod repetat şi care are ca finalitate crearea unei atmosfere ostile, umilitoare, discriminatorii sau ofensatoare la adresa victimei.”
     
    Consecinţele psihologice în rândul copiilor victime ale bullying-ului sunt devastatatoare: depresie, ideaţie suicidară, concept de sine negativ, anxietate, vinovăţie, retragere socială etc. Totodată, consecinţele negative afectează nu doar sănătatea mintală a victimelor, ci şi rezultatele academice, precum şi motivaţia de a merge la şcoală şi de a învăţa.
     
     
    Copiii agresori sunt şi ei expuşi la riscuri mari de a manifesta, ca adolescenţi şi tineri, comportament antisocial şi delincvent, dar şi la implicarea în comiterea de infracţiuni cu caracter penal, ca adulţi.
     
    Aceasta este una dintre provocările pe care Organizaţia Salvaţi Copiii o lansează prin campania Alege să te opui bullying-ului! – o campanie naţională ce urmăreşte să conştientizeze, să genereze o schimbare de atitudine şi astfel să prevină şi să combată comportamentele de bullying între copii.
     
    Principalele obiective ale campaniei sunt:
     
    Conştientizarea nivelului crescut de manifestare a comportamentelor de bullying între copii, precum şi a consecinţelor negative dramatice pe care bullying-ul le are asupra dezvoltării emoţionale a copiilor; 
     
    Conştientizarea nevoii de intervenţie integrată şcoală-familie-copil, în vederea creării unui climat pozitiv în şcoală, condiţie necesară gestionării comportamentelor de bullying;
     
    Îmbunătăţirea capacităţii de răspuns a şcolilor, în colaborare cu Ministerul Educaţiei, prin adoptarea unor mecanisme de prevenire şi intervenţie în diminuarea fenomenului de bullying, flexibile şi adaptate la specificul şi dimensiunea fiecărei şcoli;
     
    Informarea copiilor cu privire la rolul lor fundamental în apărarea victimelor bullying-ului şi în raportarea situaţiilor de bullying; 
     
    Promovarea unor metode pozitive şi eficiente de educare socio-emoţională a copiilor, victime ori agresori, atât pentru cadrele didactice cât şi pentru părinţi. 
     
    Materialele campaniei Alege să te opui bullying-ului! sunt disponibile pe site-ul www.scolifarabullying.ro şi pe canalul de Youtube Salvaţi Copiii România.

  • România, ţara unde BISERICILE sunt de 50 de ori mai multe decât SPITALELE şi de trei ori mai multe decât ŞCOLILE

    La finalul lui 2017, în România existau 576 de spitale dintre care 367 de stat. Mai precis, s-au înregistrat 132.480 de paturi de spital aferente anumitor specialităţi medicale, potrivit INS. În aceeaşi perioadă, la nivel naţional funcţionau 7.047 de unităţi şcolare, atât publice cât şi private, conform aceleiaşi surse.

    Numărul lăcaşurilor de cult la finalul anului 2015 era de 27.384, dintre care aproape 60% – 16.400 – aparţinând Bisericii Ortodoxe Române, potrivit Secretariatului de Stat pentru Culte. În România funcţionează 18 culte religioase şi 36 de asociaţii religioase.99,8% din populaţia rezidentă a României este afiliată religios, potrivit recensământului din 2011. 

     

  • Cele mai responsabile companii din România: Coca-Cola HBC – Ziua Voluntarilor Mici

    Motivaţie

    În 2015, având drept partener ONG-ul Tăşuleasa Social, Coca-Cola HBC a dezvoltat proiectul Ziua Bună! Ziua Voluntarilor Mici – un proiect care vrea să ajute comunitatea să înţeleagă importanţa îngrijirii mediului de la o vârstă timpurie. Obiectivele acestui proiect au fost: informarea comunităţilor cu privire la impactul negativ pe care îl au deşeurile de plastic atunci când nu sunt reciclate; promovarea activităţilor voluntare în zonele rurale prin încurajarea participării elevilor, dar şi a profesorilor, părinţilor şi autorităţilor locale, determinarea elevilor participanţi de a deveni mai responsabili în relaţia cu mediul şi de a-şi influenţa şi familiile în acest sens, precum şi crearea unei asocieri între companie şi platforma acesteia de sustenabilitate – După Noi – cu iniţiative de sustenabilitate de succes.

    Descrierea proiectului

    Pentru a încuraja copiii să colecteze deşeuri de plastic, caravana de informare a vizitat 174 de şcoli în 5 judeţe, unde 6 echipe de voluntari de la Tăşuleasa Social le-au povestit elevilor despre importanţa colectării selective a plasticului. Împreună cu invitaţia de a colecta deşeuri plastice, elevii au primit saci în care să strângă plasticul şi au primit îndrumare cu privire la metodele corecte de colectare a acestuia. Toţi copiii implicaţi în proiect au separat propriile deşeuri de acasă, pe durata vacanţei de Paşte.

    După zece zile, plasticul adunat de elevii din fiecare judeţ a fost strâns în dimineaţa zilei de 14 aprilie în curţile şcolilor. 30 de camioane au avut rute prestabilite, astfel încât să treacă pe la fiecare şcoală, unde, cu ajutorul voluntarilor şi al elevilor, sacii au fost urcaţi în camioane. Printr-un efort colectiv la care au participat toţi partenerii şi voluntarii, cele 30 de camioane au fost descărcate în câteva ore.

    Rezultate

    Caravana de informare a ajuns în 131 şcoli din 5 judeţe, dublu faţă de obiectivul stabilit, iar numărul de şcoli participante la proiect a ajuns la 174; 23.000 de elevi şi profesori au colectat peste 50 de tone de deşeuri plastic din gospodăriile şi şcolile lor, în peste 30.000 de saci; 30 de camioane au călătorit peste 4.000 km pentru a prelua sacii plini de deşeuri plastice, care au fost mai apoi transportaţi la centrul de reciclare; 150 de voluntari de la Tăşuleasa Social, împreună cu autorităţi, parteneri şi influenceri au participat la strângerea pungilor şi descărcarea lor din camioane. Proiectul a înregistrat 23.000 de participanţi direcţi la proiect, reuşind să aibă impact asupra a circa 50% din cele 810.500 de gospodării din cele cinci judeţe implicate.

    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    >2,2 mld. lei

    Număr de angajaţi
    1.500

    Intervalul de implementare a proiectului
    2015-2018

  • Cele mai responsabile companii din România: Lidl – Academia de leadership şi management şcolar

    Motivaţie

    Ideea proiectului are la bază trei factori: directorii de şcoală au al doilea cel mai mare impact asupra rezultatelor educaţionale ale elevilor, după profesori (conform cercetărilor citate de reprezentanţii Lidl), dar în România directorii de şcoală au doar pregătirea/ calificarea de profesori; în toate ţările care au sisteme educaţionale performante există programe dedicate pentru instruirea directorilor de şcoli (înainte şi după ce au preluat mandatul de management); educaţia din România are nevoie de lideri care să înţeleagă rolul directorului de şcoală în rezultatele educaţionale, să fie antreprenori autentici şi capabili să conducă în mod strategic echipele lor; comunitatea trebuie să susţină obiectivele legate de îmbunătăţirea şcolii.

    Descrierea proiectului

    Academia de leadership şi management şcolar este primul program de dezvoltare a abilităţilor de leadership şi management dedicat directorilor de şcoli din România. Programul oferă oportunitatea pentru ca 40 de directori de şcoli să lucreze timp de un an într-un format de tip MBA împreună cu manageri de companii din business, directori de şcoli din alte ţări şi experţi internaţionali în educaţie. 

    Programul a fost implementat de Asociaţia Pentru Valori în Educaţie în colaborare cu manageri din business şi cu cele mai mari organizaţii din educaţie şi experţi în educaţie din alte ţări. Au fost implicaţi peste 60 de manageri din business şi profesionişti care lucrează lunar cu directorii de şcoli pentru a îi ajuta să transforme planurile de management şi şcolile pe care le conduc. Programul a început în aprilie 2018 şi se va finaliza în iunie 2019; ulterior va fi selectată o nouă promoţie pentru a face parte din program. Pentru fiecare generaţie programul durează 18 luni. Cele 40 de şcoli din program au fost selectate în urma unui anunţ public la care au participat 500 de aplicanţi din toată ţara. În program participă 17 şcoli din mediul rural şi 23 din mediul urban. Investiţia Lidl în program a fost de 108.000 euro. Costul pentru fiecare participant este de 10.000 de euro, dintre care 600 de euro sunt achitaţi în mod direct de către director, iar 9.400 euro reprezintă o bursă privată din partea unei companii din mediul de business. Raportând impactul programului la numărul de elevi din şcolile participante, costul pentru impactul oferit în viaţa unui elev este de 18 euro per elev. 

    Rezultate

    În anul 2018, 40 de directori de şcoli au fost selectaţi (dintre 500 de aplicanţi din întreaga ţară) pentru a face parte din programul care a îmbunătăţit calitatea educaţiei şi rezultatele şcolare pentru 23.000 de elevi din 20 de judeţe ale ţării. Rezultatele obţinute de program în şcolile pe care le conduc se referă la îmbunătăţirea rezultatelor educaţionale ale elevilor şi transformarea culturii şcolii prin diminuarea abandonului şcolar, reducerea analfabetismului funcţional, creşterea ratelor de promovabilitate, programe de îmbunătăţire a capacităţii profesorilor de a lucra cu grupurile dezavantajate din şcolile lor şi modernizarea şcolilor pentru copiii cu dizabilităţi.

    Cifră de afaceri netă în anul 2018
    7,5 mld. lei

    Număr de angajaţi
    >5.000

    Valoarea investiţiei
    108.000 euro

  • Compania din România care a investit 2,9 milioane de euro în dotarea „şcolilor copilăriei”

    Motivaţie
    Necesitatea derulării proiectului rezidă în existenţa la nivel de comunitate a unor bariere de ordin material, care împiedică facilitarea accesului copiilor din şcoli la un sistem nou de iluminat, economic, ecologic, durabil şi confortabil.

    Descrierea proiectului
    Proiectul  „Energie în şcolile copilăriei” presupune înlocuirea integrală a sistemului de iluminat din şcolile beneficiare cu corpuri de iluminat moderne, pe bază de tehnologie LED, având un consum redus de energie. Proiectul a fost iniţiat intern, în anul 2012, la nivelul departamentului Responsabilitate Corporatistă din cadrul E.ON România şi a ajuns până la acest moment la cinci ediţii. Conceptul, criteriile de selecţie a beneficiarilor, precum şi paşii necesari implementării au fost, de asemenea, concepute intern. Grupul ţintă al proiectului este format pe de o parte din beneficiari direcţi – copiii care învaţă în unităţile de învăţământ şi cadrele didactice – cât şi beneficiari indirecţi – autoritatea locală care asigură resursele necesare administrării şcolilor. Obiectivul proiectului este să faciliteze accesul elevilor şi al cadrelor didactice la un sistem de iluminat modern, durabil si ecologic şi, implicit, să ofere un mediu propice performanţei şcolare. În acelaşi timp, comunitatea, prin autorităţile locale, va fi susţinută în modernizarea infrastructurii şcolare şi în realizarea unui consum de energie scăzut, urmare a montării noilor sisteme de iluminat.
    Printre principalele criterii care au stat la baza selecţiei unităţilor de învăţământ incluse în proiect au fost: sursele de iluminat să nu fi fost modernizate în ultimii cinci ani şi vulnerabilitatea şcolii din punctul de vedere al capacităţii de a-şi achita consumul de energie. Colaborarea în cadrul proiectului s-a făcut în principal cu unităţile de învăţământ incluse, dar şi cu autorităţile locale sau judeţene. Implementarea s-a facut în perioada mai – octombrie, cu concentrarea pe lunile vacanţei şcolare de vară. Intervenţia echipelor specializate a fost una punctuală, cu preluarea şi finalizarea succesivă a câte unei săli de clasă. Schimbarea sistemului a presupus înlocuirea corpului de iluminat şi a neoanelor vechi cu noi corpuri şi tuburi cu LED.

    Rezultate
    Campania de modernizare a infrastructurii şcolare prin schimbarea sistemului de iluminat în unităţile de învăţământ a debutat în 2012. Pe parcursul a cinci ediţii a fost modernizat sistemul de iluminat în 54 de unităţi de învăţământ, inclusiv în structurile aparţinătoare, totalizând un număr aproximativ de 35.000 de beneficiari. Investiţia totala a fost de aproximativ 2,9 mil. euro.
    În intervalul 2017 – 2018 s-au derulat două ediţii, având 17 unităţi de învăţământ beneficiare şi însumând o investiţie de aproximativ 1,3 mil. euro. Peste 30.000 de tuburi cu LED au fost montate în ultimii doi ani în şcolile incluse în proiect, beneficiari direcţi fiind 15.000 de elevi şi cadre didactice. Tehnologia LED asigură o economie considerabilă de energie, consumul fiind cu circa 50% mai scăzut decât iluminatul cu becuri fluorescente şi cu circa 80% mai mic decât cel clasic, cu becuri incandescente. 


    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    (e.on energie)
    4,8 mld. lei

    Număr angajaţi
    6.850


    Profit în anul 2017
    (e.on energie)
    173,6 mil. lei 

  • Cum a evoluat numărul celor care merg la şcoli de meserii – VIDEO

    Carmen Muşat, inspector asigurarea calităţii, Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic: “În ultimul timp se vede un interes pentru învăţământul profesional şi tehnic, Şcoala de Artă şi Meserii a fost desfiinţată la un moment dat prin 2009. În 2012 s-a reînfiinţat şcoala profesională, adică se făcea clasa a noua şi apoi urmau doi ani de scoala profesională – nu a fost o soluţie foarte bună. De aceea din 2014 s-a reefiinţat învăţământul profesional şi tehnic.

    Numărul de candidaţi a început să crească de la an la an. Din 2017, 2018 s-a înfiinţat şi învăţământul profesional dual, unde primesc copiii şi burse. Învăţământul profesional dual se diferenţiază de învăţământul profesional obişnuit prin faptul că acesta se înfiinţează la cererea companiilor, a agenţilor economici, aceştia implicându-se mult mai mult în formarea profesională iniţială a acestor elevi. Practic partea de practică se face la companie, iar programa se realizează de către companie în parteneriat cu şcoala respectivă, cu dezvoltarea de competenţe pentru necesităţile companiei respective.

    Acum înscrişi în învăţământul profesional şi tehnic în clasa a noua avem 84.958 de elevi, dintre care 6.566 sunt în învăţământ profesional dual, iar restul sunt în învăţământ profesional obişnuit. A crescut destul de mult numărul şi sperăm ca în viitor să crească şi mai mult. Asta depinde şi de colaborarea care o să existe între companii şi mediul educaţional. Este o problemă foarte mare pentru agenţii economici mici pentru că nu-şi permit încă să îşi pregătească forţa de muncă.  De aceea şcolile vor face parteneriate cu mai mulţi agenţi economici pe o anumită calificare. În momentul de faţă nu se pot forma mai mult de maxim trei calificări pe clasă, cam două sunt uzual în momentul de faţă, deoarece este limitat numărul minim de elevi pe o anumită grupă şi acesta nu trebuie să fie mai puţin de opt elevi, deci maxim trei calificări. Aşa că pentru meseriile în care avem nevoie de mai puţină forţă de muncă o să fie o problemă la început de calificare.”

  • Exaterina Andronescu, după ce a fost majorat bugetul Ministerului Educaţiei: Şcolile trebuie să aibă cantină

    „Există un amendament, care a şi trecut, potrivit căruia, 140 de milioane de lei se iau de la Autoritatea Electorală Permanentă şi această sumă trece la capitolul cheltuieli de capital, din care noi urmează să facem investiţii. De asemenea, au mai trecut 100 de milioane prin redistribuire la cheltuielile pentru susţinerea universităţilor. Să putem să facem masa caldă, trebuie să pregătim şcolile. 
     
    Şcolile trebuie să aibă cantină, în care noi să dăm masa caldă copiilor. Extinderea mesei calde se loveşte de acest impediment. Noi, în acest moment, avem OUG, funcţionează acum şi avem 50 de şcoli care servesc masa caldă, sunt alese în aşa fel încât sunt şcoli cu elevi cu probleme sociale. Programul acesta este de 3 ani. Ca să-l putem extinde, va trebui să ne gânduim cum să facem investiţii în şcoli să avem cantine”, a declarat Ecaterina Andronescu după ce Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au dat, marţi, raport favorabil bugetului Ministerului Educaţiei Naţionale.
     

  • Ecaterina Andronescu a anunţat numărul de şcoli care încă au grupuri sanitare în curte

    “Avem 1.460 de şcoli care au grupurile sanitare în curte şi din această pricină nu au autorizaţie sanitară pentru că ea se dă în măsura în care există apă curentă în şcoală. În proiectul de buget sper ca această sumă să fi rămas, nu am văzut ultima variantă, dar aşa cum ştiu în buget există bani în aşa fel încât în acest an să încercăm să lichidăm acest subiect”, a declarat Ecaterina Andronescu.
     
    De asemenea, ministrul Educaţiei a mai precizat că serviciul de pază în unităţile de învăţământ este asigurat de autorităţile locale.
     

  • Ministrul Educaţiei anunţă că dotarea claselor cu tablă „inteligentă” şi tablete costă 400.000.000 de euro/ Andronescu: Nu ar trebui interzis telefonul mobil în şcoli

    „Am scris fişele pe proiecte, vedem cum ne acceptă. E un proiect foarte mare, trebuie să mergem la Comisia Europeană să le aprobe. Probabil va dura până când demarăm proiectul. Din informaţiile pe care le am este vorba despre cel puţin două-trei luni. (…) O sumă mare. 400.000.000 de euro”, a declarat, marţi, ministrul Educaţiei Naţionale, Ecaterina Andronescu.
     
    Ministrul a subliniat că speră ca începând cu anul viitor proiectul să fie pus în practică.
     
    „Am putea spera (n.r- de anul viitor să fie în şcoli). Noi avem prevăzute toate şcolile pentru toţi copii din gimnaziu şi liceu, dar rugămintea mea e să avem răbdare pentru că nu se poate totul o dată. Nu cred că găsim un producător care să cuprindă 90.000 de table inteligente, câte clase avem, şi un număr important de copii (…) probabil un milion jumătate – milion şi şapte sute de mii”, a adăugat Ecaterina Andronescu.
     
    În decembrie 2018, Ministrul Educaţiei Naţionale, Ecaterina Andronescu, a anunţat că îşi propune ca, din fonduri europene, să amenajeze fiecare clasă cu o tablă inteligentă, iar fiecare profesor să dispună de laptop, precizând că elevii vor avea câte o tabletă.