BusinessMagazin

Tag: schimbare

  • Foloseau un vas pentru a ţine în el mingi din tenis. O vizită din partea unui evaluator le-a schimbat viaţa

    Un vas din bronz pe care o familie din Germania îl folosea pentru a ţine mingi de tenis s-a vândut recent cu 5 milioane de dolari.
     
    Evaluatorul Regi Preiswerk, invitat pentru a oferi informaţii legate de alte obiecte deţinute de familie, a observat imediat vasul de pe masă. După mai multe teste efectuate de specialişti, s-a dovedit că vasul din bronz avea o vechime de peste 300 de ani, fiind realizat la comanda unui împărat chinez, scriu cei de la DailyMail.
     
    În primă fază, casa de licitaţii a evaluat obiectul la 50.000 de dolari, însă interesul clienţilor a urcat preţul până la aproape 5 milioane de dolari.
     
    “Nu ştiu dacă familia respectivă avea un teren de tenis în grădină, dar acum cu siguranţă şi-l pot construi”, a declarat celor de la DailyMail un reprezentant al casei de licitaţii.

  • Olanda dă tonul schimbării: Amsterdam aduce primul raion de supermarket fără plastic din lume

    Primul raion de supermarket în care nu există plastic a fost lansat în Amsterdam de către lanţul olandez de magazine Ekoplaza, potrivit BBC.

    Cei care au organizat campania fac apel la magazinele din Marea Britanie să preia acest model olandez.

    Circa 700 de produse pot fi găsite pe rafturile supermarketului din lanţul Ekoplaza, raionul respectiv neavând deloc ambalaje de plastic.

    Astfel, în loc de plastic sunt folosite materiale bio care se degradează în aproximativ 12 săptămâni.

    „Este necesar. Nu doar din punct de vedere al businessului, dar şi din punct de vedere social. Este ceea ce ne dorim pentru copii noştri”, explică Erik Does, CEO al Ekoplaza.

    Acesta a mai spus pentru BBC că Ekoplaza a absorbit costurile acestui proiect încât clienţii scot din buzunar aceleaşi sume pentru aceste produse.

     

  • ING Bank şi-a schimbat conducerea. Cine este noul CEO

    Ea ocupă în prezent funcţia de Head of Wholesale Banking şi Director General Adjunct. Din luna mai 2018, Mihaela Bîtu este şi membru al Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor. Numirea vine după un mandat de 7 ani al lui Michal Szczurek, care va prelua conducerea diviziei de Retail a grupului ING din regiunea Asia.

    ING Bank ocupă al şaselea loc în topul băncilor locale, cu o cotă de piaţă, cu puţin peste 10% şi o creştere organică în tot acest timp. Dinamica ultimilor ani a fost mai accentuată, dat fiind focusul pe tendinţele digitale şi crearea unei experienţe diferenţiatoare pentru clienţii săi. Numărul de clienţi individuali ING activi a ajuns la 1,32 milioane, cu un trend pozitiv prefigurat în continuare.

  • Schimbare majoră pe zona serviciilor cloud: Microsoft şi Oracle îşi unesc forţele

    Companiile vor putea de azi să-şi conecteze serviciile Microsoft Azure precum Analytics sau AI, la serviciile Oracle Cloud, precum Baza de Date Autonome. Prin facilitarea operaţiunilor între cele două tipuri de pachete şi posibilitatea de a finaliza o parte din volumul de muncă în cadrul Azure şi o altă parte din acelaşi volum de muncă în cadrul Oracle Cloud, parteneriatul anunţat astăzi în California, Statele Unite ale Americii va oferi numeroase beneficii utilizatorilor.
     
    Piaţa globală a serviciillor cloud are o valoare estimată la 272 miliarde dolari, şi ar putea depăşi 620 de miliarde dolari până în 2023.
     
    Luate împreună, Azure şi Oracle Cloud vor oferi clienţilor lor o singură poartă de acces către toate serviciile şi aplicaţiile cloud dezvoltate de cei doi giganţi,  necesare pentru păstrarea operativităţii companiilor.
     
    Acest parteneriat oferă conectivitate directă, rapidă şi foarte fiabilă între cele două platforme cloud, continuând să furnizeze servicii şi sprijin operativ de primă clasă pentru clienţi, aşteptări pe care companiile se aşteaptă să le furnizeze Microsoft şi Oracle.

  • Se pregăteşte o schimbare COLOSALĂ la una dintre principalele surse de venit pentru milioane de români. Ce se întâmplă cu tichetele de masă

    „A crescut ponderea românilor care folosesc tichetele în restaurante, pentru că a crescut şi valoarea tichetelor, dar s-a schimbat, în timp, şi educaţia în acest sens. Cu siguranţă pe viitor va creşte numărul angajaţilor care vor folosi tichetele de masă pentru a mânca la prânz.“

    „Valoarea tichetelor de masă a crescut la 15,18 lei/ zi anul trecut în luna mai (faţă de valoarea ante­rioară de 15,09 lei aplicată din mai 2017 – n.red.), iar anul acesta indexarea ar putea să aibă loc în august, ţinând cont că noua lege a voucherelor a intrat în vigoare în ianuarie.

    Conform studiilor noastre, între 22 şi 25 de lei costă, în medie, o masă la prânz la un restaurant, cam aceasta ar fi suma necesară pentru a acoperi valoarea unei mese. Există în Parlament o iniţiativă legislativă de creştere a valorii tichetelor de masă la 20 de lei, o măsură care ar fi benefică pentru angajaţi“, a spus Dana Sîntejudean, directorul general al emi­tentului de tichete valorice Edenred Ro­mânia şi Moldova.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Vântul schimbării bate în piaţa muncii: 8 din 10 angajaţi ar vrea să lucreze de acasă măcar o zi pe săptămână

    Pe de altă parte, tot mai multe companii au început să ofere angajaţilor posibilitatea de a lucra de acasă, IT-iştii şi angajaţii din poziţii de middle management fiind cei care beneficiază de cel mai mult timp lucrat remote, aproape dublu faţă de top manageri, spre exemplu, unde mai puţin de 10% dintre executivi aleg să lucreze remote.
     
    Gestionarea mai bună a timpului de lucru, creşterea nivelului de confort personal, reducerea cheltuielilor aferente transportului sau mesei de prânz reprezintă câteva dintre motivele pentru care românii preferă să lucreze de acasă
     

  • Cea mai mare schimbare prin care trece industria auto. A început încă în urmă cu două secole

    Impulsul companiilor din industria auto este alimentat şi de noile reguli ale Uniunii Europene de reducere a emisiilor de CO2 pentru autoturismele şi camionetele noi. Din cauza poluării abundente, se preconizează că până în 2040, mai mult de jumătate din totalul maşinilor noi din întreaga lume vor fi alimentate numai pe baterii, însă ne putem aştepta la o schimbare mult mai rapidă.

    Cum a început totul?

    Primul automobil electric a fost conceput la sfârşitul anilor 1800 şi începutul anilor 1900. În 1899 şi 1900, vehiculele electrice surclasau toate celelalte tipuri de maşini. Producţia de automobile electrice a atins punctul culminant în 1912, iar până în 1920 producătorii au reputat mai multe succese. Dar până în 1935 apetitul pentru maşinile electrice scăzuse în mod dramatic, pe fondul ascensiunii motorului cu ardere internă.

    Zeci de ani mai târziu, progresele tehnologice şi preocupările legate de mediul înconjurător au stimulat treptat renaşterea maşinilor electrice. În Romania, autoturismele “verzi” (electrice şi hibride) au înregistrat o creştere puternică începută din 2016. Anul trecut au fost vândute 987 unităţi, aproximativ de două ori mai mult ca în 2017. Potrivit unui studiu realizat de E.ON şi Kantar EMND din 2018, românii sunt cei mai interesaţi est-europeni să cumpere maşini electrice, iar patru din zece români care erau în căutarea unei maşini noi, erau interesaţi de una electrică.

    Guvernul a aprobat, în acest an, bugetul pentru programul Rabla Plus, în valoare de 93 de milioane de euro, prin care românii pot achiziţiona maşini electrice pentru o sumă mai mică, cu ajutorul eco-voucher-ului de aproximativ 10.000 de euro.

    Conform studiului realizat de EV Volumes, livrările globale de vehicule plug-in, inclusiv autoturisme, camioane uşoare în SUA şi Canada şi vehicule utilitare uşoare în Europa şi China au ajuns la 2,1 milioane de unităţi în 2018, cu 64% mai mari decât în 2017. Ponderea lor pe piaţa mondială a vehiculelor uşoare a fost de 3,8% în decembrie şi de 2,2% pe tot parcursul anului 2018, cu 69% din vânzări vehicule electrice (BEV) şi 31% hibride plug-in (PHEV).

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Cine este italianul stabilit în România care conduce un business de zeci de milioane de euro

    Toni Pera a venit pentru prima dată în România la începutul anilor 2000. Născut în Sicilia, studiase industria mecanică, dar şi muzica clasică şi clarinetul; cu toate acestea, a ajuns să lucreze în industria jucăriilor, în nordul Italiei, pentru compania americană Mattel, din portofoliul căreia fac parte, printre altele, păpuşile Barbie, Monster High şi Polly Pocket, maşinuţele Hot Wheels şi diverse jocuri de societate.

    Când Mattel şi-a deschis un punct de lucru în România, Toni Pera a fost trimis de oficialii din Italia să coordoneze activitatea de aici. Iniţial, un coleg al său fusese desemnat pentru această funcţie, însă contextul a făcut ca Pera să ajungă în cele din urmă în România. „Prima săptămână de lucru în România s-a transformat într-o lună, un an şi apoi într-o frumoasă experienţă în lumea jucăriilor Mattel, în perioada 2000-2005, în departamentul Industrial Engineering”, îşi aminteşte Toni Pera, acum în vârstă de 45 de ani.

    Mattel a fost cea mai bună şcoală de business, după cum spune el, fiind locul din care a învăţat cum să comunice cu oamenii pe care îi are în subordine. În 2005 însă, Mattel a decis să-şi concentreze activitatea în China şi a închis subsidiara din România, dar italianul a ales să rămână aici, chiar şi în altă companie şi în altă industrie.

    A ajuns să se angajeze în Botoşani, la o fabrică italienească de mobilă, ca responsabil de producţie. Un an de zile a trăit în nordul Moldovei, călătorind frecvent la Bucureşti, de unde spera să vină o soluţie care să-l readucă în agitaţia Capitalei.

    Salvarea a venit de la prietenul său Giulio, proprietarul unui restaurant italienesc din Bucureşti, care a făcut posibilă prima interacţiune cu Isopan, o companie din domeniul materialelor de construcţii care făcea primii paşi pe piaţa din România. După câteva interviuri, Toni Pera avea să revină în Bucureşti, luând-o de la capăt într-un domeniu nou.

    Pionieri pe piaţa panourilor termoizolante

    De zece ani conduce, din funcţia de director general, businessul din România al producătorului italian de panouri termoizolante Isopan, parte a Manni Group, cu sediul la Verona. Din grupul Manni fac parte şi companii cu activitate în sectorul energiei regenerabile, al oţelului sau al inoxului. Manni Group este o afacere de familie, fondată de familia Manni în 1945.

    În total, Isopan deţine şase unităţi de producţie în toată lumea, în Italia, Rusia, Spania, România, Mexic şi Germania. Fabrica de pe piaţa locală, care funcţionează sub numele Isopan Est, a fost deschisă în 2007, iar la scurtă vreme de la inaugurare i s-a alăturat şi Toni Pera. Isopan s-a numărat astfel printre pionierii producătorilor de panouri termoizolante din România, produsul fiind foarte puţin popularizat pe piaţa locală la acea vreme.

    „În 2007, Isopan reprezenta un nou început, o provocare în lumea construcţiilor, a panourilor termoizolante. După doi ani de învăţat bune practici, produsul şi tehnologia alături de fostul director general – care este astăzi administrator unic al Isopan – am ajuns în fruntea companiei”, spune Toni Pera.

    Cu afaceri de 52 de milioane de euro în 2018, Isopan Est reprezintă circa 20% din totalul businessului la nivel de grup, fiind cea mai profitabilă subsidiară din întregul concern. O bună parte din angajaţii actuali din Isopan sunt foşti colegi pe care Toni Pera i-a avut pe vremea când lucra pentru Mattel.

    Când nu e la birou – un loc conceput având ca sursă de inspiraţie identitatea vizuală alb-negru a echipei de fotbal Juventus Torino, al cărei fan este Toni Pera călătoreşte, fiind adept al principiului că „cine călătoreşte trăieşte de două ori”. Iar pasiunea pentru muzică – pe care a şi studiat-o, de altfel – încearcă să i-o insufle şi băieţelului său de 11 ani, Raphael, care urmează cursuri de pian, unul dintre instrumentele preferate ale tatălui său.

    O fabrică de 25 mil. euro

    Pe platforma din Popeşti-Leordeni, în fabrica de panouri termoizolante Isopan Est, lucrează 130 de angajaţi. Practic, produsele pe care le realizează sunt un înlocuitor pentru prefabricatele din ciment, simplificând astfel munca firmelor de construcţii şi făcând ca proiectele pentru care se pretează să fie finalizate mai rapid.

    „Livrăm produse către clienţi din domenii diferite, precum agricultură sau retail”, spune Toni Pera.

    Magazinele Dedeman, spre exemplu, sunt construite pe baza panourilor termoizolante (sau panouri sandwich, cum mai sunt numite în industria construcţiilor), retailerul de bricolaj fiind, de altfel, unul dintre principalii clienţi ai Isopan. La fel şi multe din depozitele logistice care împânzesc anumite segmente de autostradă, de o parte şi de alta. Depozitul retailerului francez de articole sportive Decathlon din localitatea Ştefăneştii de Jos (judeţul Ilfov), centrul logistic al retailerului Lidl din Roman (judeţul Neamţ) sau centrul logistic al retailerului online eMAG sunt alte proiecte construite cu panouri termoizolante de la Isopan Est.

    Isopan a intrat pe piaţa locală la mijlocul anilor ’90, iar până în 2007 a adus în România panourile termoizolante produse în fabrici din Italia. Când piaţa locală a devenit suficient de mare pentru grupul italian, s-a luat decizia construirii unei fabrici pe plan local. Investiţia iniţială a fost de aproximativ 15 milioane de euro; la aceasta se mai adaugă o investiţie de 10 milioane de euro finalizată anul trecut, prin care Isopan Est a început să producă, pe lângă panouri cu poliuretan expandat, şi panouri cu vată minerală.

    „Am văzut un interes tot mai mare pentru panourile cu vată minerală, de aceea am decis să facem această investiţie”, explică Toni Pera.
    Acum, Isopan Est are o capacitate totală de producţie de 3,5 milioane de metri pătraţi de panouri sandwich, însă piaţa locală nu generează suficientă cerere cât să acopere întreaga capacitate. Totuşi, România este principala piaţă pentru producţia de la Isopan Est. În 2018, vânzările pe plan local au cumulat 31 de milioane de euro, din cifra de afaceri totală de 52 de milioane de euro a companiei. Restul a mers la export, în special în ţările apropiate României – Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Bosnia, Muntenegru, Slovacia şi Ungaria.

    La nivel de grup, Manni mai deţine o firmă care livrează clienţilor structurile din panouri sandwich gata făcute în fabrică, urmând să fie doar asamblate de cumpărător la faţa locului. Practic, este vorba despre câteva etape de care clientul este scutit în procesul de construcţie. Compania care se ocupă cu aceste structuri modulare – Manni Green Tech – va ajunge pe piaţa locală în 2020, viitoarea fabrică urmând să fie lipită de actuala unitate de producţie.

    „Investim continuu în inovaţie şi tehnologie. Pentru 2019 avem un buget de investiţii de un milion de euro, destinat softului, îmbunătăţirii serviciilor de încărcare a produselor şi amenajării vestiarelor pentru angajaţi, ţinând cont că anul trecut am recrutat 25 de oameni noi. Salariul mediu net la Isopan Est este de 1.000 de euro pe lună, iar cel minim porneşte de la 700 de euro, pentru un motostivuitorist, de exemplu”, spune Toni Pera.

    Capacităţi duble faţă de cerere

    Pentru 2019, directorul general al companiei estimează că afacerile Isopan Est se vor menţine la acelaşi nivel cu anul trecut, ca urmare a creşterilor de preţ înregistrate la materia primă şi care se vor reflecta în bilanţurile financiare ale companiei. Producţia ar urma însă să avanseze cu 10%. Printre furnizorii companiei se numără ArcelorMittal – cel mai mare producător de oţel din lume, Marcegaglia – producător italian din domeniul siderurgic – şi austriecii de la Voestalpine, tot din industria siderurgică.

    „Întreaga piaţă de panouri termoizolante din România se situează la un volum de 6,5 milioane de metri pătraţi ca cerere, însă capacitatea de producţie este mai mult decât dublă, de 13,5 milioane de metri pătraţi. Cota noastră de piaţă este de 20%”, spune Toni Pera.

    La o valoare medie de 20 de euro pe metru pătrat de panou sandwich şi o piaţă de 6,5 milioane de metri pătraţi, înseamnă că piaţa de profil se situează la o valoare de 130 de milioane de euro.

    Printre competitorii Isopan Est pe piaţa locală se numără Joris Ide (parte din grupul Kingspan), TeraSteel (parte a grupului TeraPlast din Bistriţa, controlat de Dorel Goia), Topanel (deţinut de politicianul Cristian Boureanu), polonezii de la Impro sau Proinvest Grup din Paşcani (judeţul Iaşi).
    „România este percepută de străini ca o ţară în care merită să faci investiţii. Trebuie însă rezolvată cumva problema forţei de muncă din construcţii, dar şi alte aspecte, precum infrastructura, dacă vrem să vină în continuare investitori”, încheie Toni Pera.

  • Unul dintre cei mai mari producatori de ţigări din lume le recomandă clienţilor să nu le cumpere produsul

    Cum ar putea supravieţui o companie care le transmite în mod explicit clienţilor să nu le cumpere produsul? Se pare că gigantul Philip Morris International are răspunsul prin noua campanie lansată de companie, potrivit Bloomberg.

    Producătorul ţigărilor Marlboro a lansat saptămâna aceasta rezultatele financiare pentru primul trimestru şi le-a arătat investitorilor cât de repede scad volumele pe vânzările de ţigări.

    Philip Morris nu încearcă să lupte cu acest trend, ba chiar descurajează fumatul prin noua sa campanie şi accelerează pariul pe device-urile IQOS, care se vând deja în 44 de ţări.

    „Are sens din punct de vedere financiar pentru că noul business este mult mai sustenabil, şi aduce un produs mai bun pentru consumatori (…) Nu ne este frică de canibalizare.”, spune Jacek Olczak, director operaţional al companiei.

    Philip Morris a lansat anul trecut o campanie prin care încurajează oamenii să nu mai fumeze, împânzind în special presa britanică de reclame în acst sens.

    Atunci, organizaţiile non-guvernamentale au început să critice mişcarea şi să o numească ipocrită, potrivit CNBC.

    „Este o ipocrizie uluitoare din partea unei companii de tutun să promoveze campanii anti-fumat în Marea Britanie în timp ce continuă să îşi vândă produsele în toată lumea”, a transmis George Butterworth, policy manager în cadrul organizaţiei Charity Cancer Research din Marea Britanie, la finalul lunii octombrie 2018.

    Acum, Philip Morris se adânceşte mai mult în campaniile anti-fumat într-o perioadă în care declinul din vânzările de ţigări accelerează. În SUA, vânzările de ţigări au scăzut cu 7,8% de la începutul anului. La nivel global, vânzările scad în medie cu circa 3% în fiecare an, potrivit Bloomberg.

     

     

  • Nepotul lui Hitler a fost găsit după zeci de ani. In ce ţară locuieşte acum şi care este numele lui

    Stranepotul lui Hitler a acordat primul interviu dupa zeci de ani in care a stat ascuns. Numele lui este Alexander Stuart-Houston si locuieste in Patchogue, Long Island, statul New York.
     
    Alexander Stuart-Houston este stranepotul lui Adolf Hitler, insa familia lui si-a schimbat numele de familie la finalul celui de-al doilea Razboi Mondial.
     
    Alexander si fratii sai, Brian si Louis, au refuzat sa apara in presa si s-au ascuns timp de zeci de ani in SUA.
     
    La 68 de ani, Alexander a decis sa vorbeasca cu un reporter de la ziarul Bild din Germania.
     
    Alexander a marturisit ca numele sau mijlociu este chiar Adolf, este republican si a votat cu Donald Trump, iar din Germania o simpatizeaza pe Angela Merkel.
     
    “Nu pot sa spun ca il admir pe Donald Trump, nu e intre favoritii mei. Unele lucruri pe care le spune sunt ok, dar maniera in care o face ma enerveaza. Si nu imi plac mincinosii. Eu am votat mereu persoana care face treaba cea mai buna. Imi place de Angela Merkel, e buna. Pare o persoana inteligenta si desteapta si spune ca face ceea ce trebuie atunci cand e intrebata de situatia refugiatilor.”, a spus nepotul lui Hitler.
     
    Tatal sau, William Patrick Hitler, s-a mutat in SUA si a luptat impotriva unchiului sau pentru armata americana. Dupa razboi, familia si-a schimbat numele din Hitler in Hiller, si mai tarziu in Stuart-Houston.
     
    Tatal lui William era fratele vitreg al lui Adolf Hitler, Alois Hitler, nascut in Liverpool in 1911 dintr-o mama irlandeza.
     
    A plecat din Anglia in Gernania in 1930, acolo unde s-a devenit membru al partidului national socialist si a lucrat la o banca din Berlin, scrie sport.ro