BusinessMagazin

Tag: salariu minim

  • Cum este economia Kazahstanului, punctul fierbinte al planetei în acest moment, cu un PIB de 171 miliarde de dolari şi vaste resurse de petrol şi uraniu? Salariul minim pe economie este de 84 de dolari pe lună

    Kazahstanul, cea mai importantă economie din Asia Centrală şi fostă ţară sovietică, are un Produs Intern Brut de 171 de miliarde de dolari, exporturi în valoare de 51 miliarde de dolari şi vaste resurse de uraniu, zinc, cupru, aluminiu şi petrol, conform datelor publicate de Banca Mondială. Ca nivel de trai, salariul minim pe economie este de 84 de dolari, de aproape 4 ori mai mic decât în România.

    Kazahstanul este cea mai mare dintre republicile din Asia Centrală şi a noua ţară ca mărime din lume, cu o suprafaţă de aproximativ 2,7 milioane de kilometri pătraţi. Se învecinează cu Rusia la nord, Marea Caspică la sud-vest, Turkmenistan, Uzbekistan şi Republica Kârgâză la sud şi China la est.

    Kazahstanul şi-a câştigat independenţa faţă de fosta Uniune Sovietică la 16 decembrie 1991. În 1998, capitala a fost mutată din sud-estul ţării, de la Almaty, în nord, la Astana. La 23 martie 2019, capitala a fost redenumită „Nur-Sultan”, după numele preşedintelui Nursultan Nazarbayev, cel care a condus ţara cu o mână de fier timp de 30 de ani.

    Populaţia actuală a Kazahstanului este de aproximativ 19 milioane de oameni, dintre care 68% sunt etnici kazahi. Există, de asemenea, o comunitate rusă importantă (19 % din populaţie) şi comunităţi mai mici de uzbeci, ucraineni, uiguri, tătari şi germani. Conform unui recensământ din 2009, apartenenţa religioasă este împărţită între islam (70% din populaţie) şi ortodocşii rusi (26%).

    Economia Kazahstanului a avut o performanţă puternică între 2001 şi 2007, alimentată de exporturile de energie şi minerale în expansiune şi facilitată de reforma economică, investiţiile străine şi – mai ales – de o serie de recolte bune. Potrivit Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kazahstanul a susţinut o creştere medie anuală a PIB-ului de 9,7% pe an între 2001 şi 2007. Cu toate acestea, această creştere solidă a încetinit în timpul crizei financiare globale la doar 1,2% în 2009. O redresare puternică a înregistrat o creştere economică, potrivit raportului FMI, de 7,5% în 2011, 5,1% în 2012 şi 5% în 2013. În mare parte, ca urmare a preţurilor scăzute ale petrolului şi a presiunilor externe cauzate de situaţia economică din Rusia şi de devalorizarea rublei ruse, creşterea a scăzut la 2% în ultimul trimestru din 2015, potrivit site-ului Departamentului de Afaceri Externe şi Comerţ al Guvernului Australiei. Produsul Intern Brut al Kazahstanului este de aproximativ 171 de miliarde de dolari, iar PIB-ul nominal pe cap de locuitor, de 9,122 USD pentru 2020, îl depăşeşte cu mult pe cel al vecinilor săi din Asia Centrală şi este comparabil cu cel al Rusiei.

    Din motive istorice şi geografice, economia Kazahstanului este strâns legată de cea a Rusiei, care rămâne cel mai mare partener de import. Rusia continuă să închirieze aproximativ 6.000 km pătraţi de teritoriu kazah în jurul instalaţiei spaţiale Cosmodromul Baikonur, unde a fost lansat Sputnik I în 1957, primul satelit artificial al Pământului. Cosmodromul este în uz activ, iar închirierea sa a fost prelungită până în 2050. Kazahstanul, totuşi, devine, de asemenea, aproape integrat cu China, care a devenit cel mai mare partener de export în 2011. Împreună cu Rusia, Belarus, Armenia şi Kârgâzstan, Kazahstanul este, totodată, membru al Uniunii Economice Eurasiatice, o uniune vamală menită să faciliteze o mai bună integrare economică în regiune.

    Cererea Kazahstanului de a adera la Organizaţia Mondială a Comerţului a fost acceptată de Consiliul guvernatorilor OMC în iunie 2015, iar aderarea sa oficială a început la 30 noiembrie 2015.

    Pe lângă uraniu, Kazahstanul deţine rezerve vaste de combustibili fosili şi resurse naturale, în mare parte neexploatate. La nivel global, Kazahstanul este pe locul 12 ca rezerve dovedite de petrol şi pe locul 14 ca rezerve de gaze naturale şi se clasează în primele zece ţări pentru rezerve de cărbune, aur, crom, zinc, plumb şi bauxită. Kazahstanul deţine 8% din zincul mondial, 7% din mangan şi 4% din minereul de fier. În ceea ce priveşte producţia, însă, industria minieră din Kazahstan rămâne departe de a-şi realiza întregul potenţial. Producţia zilnică de petrol a Kazahstanului în 2016 a fost de 1,6 milioane de barili, din care 73% au fost exportaţi. Se crede că sectorul Mării Caspice al Kazahstanului deţine alte câteva rezerve importante de petrol şi gaze încă neexploatate.

    Având în vedere că terenurile sale vaste de stepă sunt capabile să găzduiască atât creşterea de animale, cât şi producţia de cereale, agricultura este o industrie importantă pentru Kazahstan, fiind un mare producător de grâu. Principalele sale pieţe de export sunt vecinii săi din Asia Centrală, Iran şi Turcia; deşi în ultimii ani a început să exporte în China, Coreea de Sud şi Japonia. Departamentul Agriculturii al SUA a estimat că producţia totală de grâu din Kazahstan pentru 2019/20 a fost de 14 milioane de tone.

    Investiţiile străine directe în Kazahstan au depăşit 129 de miliarde de dolari în 2014. Atragerea de investiţii suplimentare este parte integrantă a planurilor guvernului Kazahstanului de a diversifica economia, în special în domenii precum producţia de metale neferoase, care completează dotarea sa energetică.

    De asemenea, Kazahstanul a devenit a treia ţară ca mărime în ceea ce priveşte energia consumată pentru a „mina” Bitcoin, cea mai renumită criptomonedă din lume, o dezvoltare impresionantă pentru o ţară care funcţionează în esenţă pe cărbune.

    Datele de la Cambridge Bitcoin Electricity Consumption Index arată că ponderea globală a Kazahstanului în puterea de procesare a criptomonedei a crescut semnificativ, în timp ce alte ţări majore în „criptominat” au decelerat. China, de departe cel mai mare producător de criptomonede, a înăsprit reglementările privind monedele digitale, ceea ce a determinat pe mulţi să treacă la servere din Kazahstan, potrivit The Diplomat.

     

  • Creşterile salariale au oprit migraţia externă. Un instalator din Bucureşti: „Am salariul de 4.800 – 5.000 de lei net şi mai fac pe lângă 1.500- 2.000 de lei. De ce să plec în altă ţară?“

    ♦ Veniturile muncitorilor calificaţi din construcţii încep să le echivaleze pe cele din străinătate în oraşele mari din România ♦ În Bucureşti un instalator ajunge la 5.000 de lei net pe lună; salariul mediu din construcţii la nivel naţional a ajuns la aproape 3.400 de lei net l Un antreprenor din construcţii: „Când s-a dat Ordonanţa 114, am prins curaj să îmi dezvolt afacerea. Ştiam că pot plăti oamenii mai bine şi am crescut de la 200 la 700 de angajaţi în câteva luni“.

    Creşterea salariilor din construcţii, odată cu apli­carea facilităţilor fis­cale pentru acest sector începând cu anul 2019, a condus la o reducere a feno­menului migraţiei externe în acest domeniu.

    „Lucrez pe un şantier mare din Bucureşti, program de 9 ore pe zi, şi ajung la 4.800 – 5.000 de lei net pe lună. Cu ce mai fac pe lângă, mai iau 1.500- 2.000 de lei pe lună. Nevasta mea ia şi ea 3.500 de lei. De ce să mai plec în străinătate, să stau departe de familie, în casă cu cine ştie cine, dacă eu pot câştiga la fel aici?“, spune un instalator în vârstă de 50 de ani din Bucureşti, care a adăugat că mai are colegi care au renunţat să plece la muncă în străinătate odată cu creşterea salariilor. Într-adevăr, salariul mediu din construcţii a crescut cu aproape 50% în 2019 prin comparaţie cu anul 2018, ca urmare a aplicării Ordonanţei 114/2018 care şi-a produs efectele în 2019 şi care a acordat diverse facilităţi fiscale com­paniilor de construcţii. Acor­darea acestor facilităţi a fost condiţio­nată de o creştere a salariului minim din acest sector la 3.000 de lei brut pe lună (circa 2.400 de lei net), cu aproape o treime mai mult decât era salariul minim la nivel naţional la acea vreme.

    Prin urmare, dacă în 2018, înainte de aceste prevederi, un angajat din cons­trucţii câştiga mai puţin de 2.000 de lei net pe lună (adică 75% din sa­lariul mediu net la nivel naţional la acea vreme), în august 2021 salariul me­diu din construcţii a ajuns la aproa­pe 3.400 de lei net pe lună (repre­zen­tând 96% din salariul mediu la nivel naţio­nal). În plus, în oraşele mari, an­ga­jaţii din construcţii primesc sa­larii cu mult peste media pe economie.

    „Salariile sunt mari şi muncitorii nu mai pleacă. În funcţie de orele suplimentare, un muncitor câştigă în Bucureşti între 4.000 şi 6.000 de lei net (800-1.000 de euro – n.red.). În străinătate ar câştiga între 1.200 şi 2.000 de euro pe lună, din care îşi achită cheltuielile de masă, cazare şi transport şi dorm în case cu alte persoane, departe de familie. Odată cu această ordonanţă am putut să creştem salariile şi oamenii nu mai pleacă“, a explicat Daniel Piţurlea, preşedinte şi CEO al grupului de construcţii Concelex.

    Acordarea facilităţilor fiscale din construcţii a condus la o creştere a nu­mărului de angajaţi din acest sec­tor, puternic afectat de migraţia exter­nă, dar guvernul vrea să elimine aceste scutiri de taxe în contextul im­ple­mentării aşteptatului PNRR – Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

    Antreprenorii din acest sector susţin că o astfel de măsură ar afecta grav sectorul, care are deja cheltuieli mai mari din cauza creşterii preţurilor materialelor de construcţii.

    „Când s-a dat ordonanţa 114, eu am prins curaj să îmi dezvolt afacerea. Ştiam că pot plăti oamenii mai bine şi am crescut de la 200 la 700 de angajaţi în câteva luni. Iar beneficiile pentru stat s-au văzut: în 3-4 luni au crescut taxele plătite de firmele de construcţii către stat cu 40%, în domeniu s-au angajat mai mulţi oameni, a crescut salariul minim, s-a albit economia. Ca o părere personală, cred că şi alte sectoare – cum sunt agricultura şi transporturile – ar trebui să beneficieze de astfel de facilităţi, pentru a rezolva problema deficitului de personal“, a mai spus Daniel Piţurlea de la Concelex.

    Construcţiile, sector în care lucrează 430.000 de angajaţi, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, au avut o contribuţie de 6,6% la formarea PIB-ului în 2020. Deşi migraţia externă a angajaţilor din acest sector s-a temperat, nu există date oficiale care să confirme acest fenomen (la fel cum nu există date exacte a numărului de români care vin sau care pleacă anual la muncă în străinătate), angajatorii se confruntă cu deficit de personal, dar şi cu un fenomen de îmbătrânire a forţei de muncă. Prin urmare, suplimentează nevoia de personal cu muncitori din state non-UE.

    „Din păcate tinerii nu vor să lucreze în acest domeniu, nu le place, e greu, se stă în frig, în noroi, în ploaie. Majoritatea muncitorilor noştri au peste 45 de ani. Am adus angajaţi din alte state, avem vreo 100 din Vietnam,  vreo 16 din Uganda şi 40- 50 din Republica Moldova. Cheltuiala noastră cu ei e undeva la 1.400- 1.500 de euro pe lună pentru fiecare şi include masă, cazare, transport şi, când e nevoie, ne asigurăm că ajung la medic dacă se îmbolnăvesc“, a mai spus Daniel Piţurlea.

  • Eurodeputat: Suntem cu un pas mai aproape de succesul Directivei salariilor minime

    Verde pentru salariul minim european, start negocierilor, anunţă eurodeputatul Eugen Tomac: „Suntem cu un pas mai aproape de succesul Directivei salariilor minime”.

    „Verde pentru salariul minim european, start negocierilor. Suntem cu un pas mai aproape de succesul Directivei salariilor minime! Miniştrii Muncii din statele membre UE au ajuns la un acord în Consiliu, astfel încât pot începe negocierile dintre cele trei instituţii ale UE – Parlamentul European, care acum două săptămâni şi-a votat poziţia, Consiliul Uniunii Europene şi Comisia Europeană. Mesajul transmis de Parlament două săptămâni în urmă şi, acum, de Consiliu este unul puternic. Salariile decente şi echitabile pentru cetăţenii europeni care muncesc nu sunt opţionale, sunt un deziderat clar al Uniunii”, scrie pe Facebook Eugen Tomac.

    El afirmă că, potrovit noilor reguli, este de aşteptat ca salariile minime să crească în mai mult de jumătate din statele membre, ajutând peste 25 de milioane de lucrători.

    „Datorită acestei directive, România se poate apropia de un trai decent, oferit de salariile din statele Europei de Vest. Aşa vom învinge sărăcia şi vom deveni o ţară în care românii vor trăi aşa cum merită”, conchide Tomac.

     

  • La mulţi ani, România! Unde se află România la 1 decembrie 2021, la 32 de ani de democraţie şi aproape 2 ani de pandemie

    La aniversarea de 103 ani a României de astăzi, la 32 de ani de la Revoluţie şi la 2 ani de pandemie, România înregistrează progrese notabile din punctul de vedere al calităţii vieţii, al nivelului de trai, al businessului, chiar dacă este încă departe de Vest, arată cifrele care creionează tabloul macro al economiei româneşti la final de 2021.

    În momentul Revoluţiei România avea un PIB de sub 40 de miliarde de dolari. Acum, la 32 de ani de la schimbarea regimului, de la comunism la capitalism, are un PIB de mai bine de 250 de miliarde de dolari (240 mld. euro).

    Un salariu mediu net ajung în Bucureşti la aproape 4.500 de lei (aproape 900 de euro), iar salariul mediu pe ţară este de peste 3.500 de lei net (710 euro). Dar, cu un salariu minim de 280 de euro în 2021, România mai are mult de tras pentru a ajunge din urmă alte state din Uniunea Europeană, care au salarii minime mult mai mari decât salariul mediu din România.

  • Care e cea mai importantă problemă pentru companii: lipsa forţei de muncă sau presiunea pentru creşterea salariilor?

    Conform ultimului sondaj Confidex, realizat de Impetum Grup (CITR), fondurile de investiţii ROCA şi ROCAX, care analizează percepţia managerilor asupra evoluţiei viitoare a economiei României (percepţia este în scădere), lipsa forţei de muncă a ajuns pentru prima dată în topul problemelor celor care conduc companiile. La polul opus este accesul la finanţare, care aproape că nu mai este o problemă pentru companii.

    Aproape toată lumea reclamă probleme cu forţa de muncă: numărul de candidaţi este redus, din ce în ce mai redus, prima problemă, iar a doua este legată de calitatea forţei de muncă – nu vin la interviu, cer salarii prea mari pentru ceea ce ştiu să facă, nivelul de educaţie este redus, pleacă prea repede din companie etc. La întrebarea care e cea mai importantă problemă pentru companii – lipsa forţei de muncă sau presiunea creşterii salariilor, Sorin Faur, de la Academia de HR, cu o experienţă de peste 20 de ani pe piaţa muncii, răspunde cu tărie că lipsa forţei de muncă este mai importantă decât presiunea creşterii salariilor. În ciuda declaraţiilor, companiile nu sunt prea darnice în privinţa creşterilor salariale, bugetele fiind destul de conservatoare când este vorba de majorări salariale în corpore.

    Alina Popescu, talent information solution leader SEE Europe la Mercer Marsh Benefits, a spus la conferinţa ZF HR Conference, Cum se pregătesc marii angajatori pentru anul 2022, că bugetele companiilor de creştere a salariilor se învârt în jurul a 5% şi poate, prin excepţie, se ajunge la 6% sau 7%. Însă chiar şi aşa, creşterile salariale preconizate de companii nu vor acoperi inflaţia pentru toţi angajaţii.

    Companiile preferă să acorde mai multe beneficii extrasalariale, mai degrabă decât să majoreze salariile, datorită “taxării” mai reduse a acestor beneficii şi a faptului că nu toată lumea va accesa toate beneficiile, ceea ce va reduce costul acestora. Ori de câte ori se majorează salariul minim pe economie, marile organizaţii patronale, care au în spate multinaţionale cu mii şi zeci de mii de angajaţi, îşi exprimă nemulţumirea, considerând că această majorare este artificială, nu are în spate nimic, nu vine dintr-o creştere a productivităţii muncii. De obicei, datele arată că această creştere a productivităţii se întâmplă, şi chiar în nişte procente mai mari decât procentele de creştere a salariilor. Atâta timp cât salariile nu cresc mai repede, astfel încât să se reducă decalajul dintre România şi pieţele Occidentale, piaţa nu va genera mai mulţi candidaţi. Până când salariul minim pe economie nu va ajunge la 3.000 de lei net, adică dublu faţă de acum, piaţa nu va genera o ofertă de candidaţi mai mare decât cererea.

    Foarte mulţi dintre cei care stau acum pe tuşă şi care nu sunt înregimentaţi într-o companie, fac Uber, Bolt, Glovo, Tazz sau alte comisioane, de unde câştigă mult mai mult decât într-o companie. Salariul mediu pe economie este de 3.600 de lei net, în Bucureşti depăşeşte 4.000 de lei net, dar prin aceste forme independente poţi să câştigi mai mult. Bineînţeles că sunt sectoare unde creşterile salariale nu vor fi satisfăcute, pentru că acestea nu pot fi transferate în preţul produsului final, iar companiile vor fi nevoite să-şi închidă operaţiunile.

    Dar sunt sectoare unde companiile au rezerve pentru creşteri salariale, dar preferă să nu facă excese pentru a nu scăpa de sub control bugetul total de salarii. Chiar şi în IT, unde sunt cele mai mari salarii din economie – 8.200 de lei net –, companiile nu sunt atât de darnice când înaintează oferta salarială unui candidat, preferând să pună accentul pe beneficiile aferente unui pachet salarial. Dar candidaţii nu calculează aceste beneficii, deoarece înţelegerea în piaţă este că firmele trebuie să acorde aceste câştiguri nonbăneşti de la sine. Nu ştiu cum se va rezolva pe piaţa forţei de muncă din România, dar în America, unde lumea se confruntă cu aceeaşi situaţie, companiile au fost nevoite să majoreze salariile mai mult decât se aşteptau, pentru a-i readuce la muncă pe cei care au preferat să rămână acasă în ultimul an, trăind pe banii daţi de Joe Biden în criza Covid.

    În ultimele două decenii, economiile occidentale au fost ferite de presiunile salariale, pentru că au beneficiat de globalizarea businessurilor, transferând activităţile cu valoare adăugată redusă în alte ţări, au importat forţă de muncă pe pieţele naţionale, ceea ce a ţinut salariile în fâu, au robotizat şi automatizat procesele care se pretau la acest lucru – roboţii, chiar dacă costă mai mult la început, pe parcurs îşi scot banii, pentru că nu cer majorări salariale, muncesc 24/24, nu pleacă în concediu –, lipsa sindicatelor, inflaţia extrem de redusă. Aceste condiţii par să se schimbe acum din cauza creşterii inflaţiei şi nemulţumirii tot mai ridicate a celor care nu au forţa de a obţine majorări salariale. Va urma un deceniu extrem de interesant pentru piaţa forţei de muncă, dar până la urmă, dincolo de beneficiile salariale – abonament la sală, abonament de asigurări, psiholog – tot la creşterea salarială se ajunge.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Cum să nu plece românii din ţară? Salariul minim din Marea Britanie va creşte la 9,5 lire sterline pe oră din aprilie 2022, de 3,8x mai mult decât va fi salariul minim brut pe oră din România anul viitor

    Salariul minim din Marea Britanie va creşte la 9,5 lire sterline pe oră începând din aprilie 2022, într-o mutare care va aduce creşteri salariale pentru milioane de oameni care încasează venituri la acest nivel, potrivit The Guardian.

    Miniştrii britanici au aprobat o creştere de 6,6% de la nivelul actual de 8,91 lire sterline pe oră, care se aplică salariaţilor cu vârste de peste 23 de ani. Pentru salariaţii de 21 şi 22 de ani creşterea va fi de la 8,36 de lire pe oră la 9,18 lire pe oră.

    Guvernul a anunţat că această creştere va aduce circa 1.000 de lire sterline pe an în plus pentru un angajat cu normă întreagă. Politicienii susţin că această mutare va ajuta populaţia să reziste în faţa inflaţiei şi în faţa reducerii aşa-numitului credit universal – reprezentând bani viraţi cetăţenilor pentru a-i ajuta să facă faţă costurilor de trai.

    Partidul Laburist susţine că acastă creştere nu este suficientă, întrucât ţinta pe termen scurt ar trebui să fie aceea a unui salariu minim de 10 lire pe oră. Ei susţin că mare parte din această creştere va fi anulată de creşterile de taxe programate de guvern, de reducerea creditului universal şi de eşecul politicienilor de a ţine sub control facturile la energie.

    Pentru comparaţie, salariul minim brut din România este 2.300 de lei pe lună. Cu 22 de zile lucrate pe lună, reprezentând 176 de ore, salariul minim brut pe oră în România se situează la 13,06 lei pe lună.

    La acest nivel, un român angajat pe salariul minim câştigă echivalentul a 2,23 lire sterline pe oră, la un curs BNR de 5,8647 lei pentru o liră. Asta înseamnă de circa 4 ori mai puţin decât salariul minim pe oră din Marea Britanie.

    Salariul minim brut va creşte în România de la 1 ianuarie cu circa 10,9%, ajungând la un nivel de 2.550 lei, ceea ce înseamnă un salariu minim brut pe oră de 14,49 lei, echivalentul a 2,47 de lire sterline.

    Concret, după creşterile salarile din România şi din Marea Britanie, un salariat angajat pe salariul minim în Marea Britanie va câştiga de circa 3,8 ori mai mult decât unul din România.

    Problematica este una complexă în contextul în care criza de forţă de muncă din ţări precum Marea Britanie ar putea declanşa o criză de forţă de muncă mai puternică în România. Criza politică şi haosul declanşat prin proasta gestionare a crizei sanitare ridică temeri cu privire la un nou exod al românilor. 

  • Veşti bune: Tinerii vor primi mai mulţi bani atunci când vor face un internship

    Începând din 2022 salariul minim brut pe ţară a crescut la 2.550 de lei, astfel cei care vor efectun un internship vor primi mai mulţi bani, conform legii privind internshipul.

    Legea nr. 176/2018 privind internshipul, intrată în vigoare la 18 august 2018,  reglrementă indemnizaţia pentru cei care desfăşoară stagii de internship – “Cuantumul indemnizaţiei pentru internship stabilită potrivit alin. (1) este egal cu cel puţin 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi se acordă proporţional cu numărul de ore de activitate desfăşurată”.

    În momentul de faţă, cum salariul minim brut pe ţară este de 2.300 de lei, astfel indemnizaţia de internship se situează la cel puţin 1.150 de lei brut.

    Creşterea salariului minim brut pe ţară este prevăzută de Hotărârea Guvernului nr.1.071/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 950 din 5 octombrie 2021.

    Neachitarea de către organizaţia-gazdă a indemnizaţiei pentru internship în condiţiile reglementate de lege se sancţionează cu amendă de la 2.000 la 4.000 de lei.

    De asemnea, nerespectarea obligaţiei de a încheia contractul de internship anterior începerii activităţii se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 20.000 de lei.

    Constatarea contravenţiilor, precum şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către: Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin structurile sale teritoriale, pentru anumite contravenţii prevăzute de legea internshipului.

     

     

  • Este oficial: Creşterea salariului minim până la 2.550 de lei a fost publicată în Monitorul Oficial. De anul viitor nu va mai exista salariul minim pentru studii superioare

    Salariul minim brut pe economie va creşte cu circa 10,9% de la 1 ianuarie 2022, până la 2.550 de lei, de la 2.300 de lei cât este în prezent, potrivit HG nr. 1.071 din 2021, publicată ieri în Monitorul Oficial.

     Ca urmare a acestei majorări, taxele datorate la stat pentru un angajat încadrat cu salariul minim şi normă întreagă vor creşte de la 966 la 1.083 lei pe lună.

    Mai mult, începând de anul viitor nu va mai exista salariul minim pentru angajaţii pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor absolvite. Salariul minim pentru studii superioare dispare pentru că, odată cu această majorare a salariului brut pe economie este depăşită valoarea brută de 2.350 lei atribuită acestui tip de salariu minim.

    În schimb, salariul minim pentru angajaţii din sectorul construcţiilor nu a suferit vreo modificare. Aceşti salariaţi vor fi plătiţi în continuare cu minimum 3.000 lei brut lunar, vor fi scutiţi de contribuţia la sănătate, impozitil pe venit şi Pilonul II.

    O altă consecinţă a majorării salariului minim este creşterea plafoanelor prin a căror depăşire persoanelor fizice ce obţin venituri non-salariale le poate reveni obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale şi asigurări sociale de sănătate până la 30.600 lei.

    Statisticile arată că aproape unu din trei angajaţi din România (29%), adică 1,6 milioane dintr-un total de 5,5 milioane de contracte de muncă, este remunerat cu salariul minim pe economie. În 2011, doar 400.000 de contracte de muncă dintr-un total de 5,5 milioane erau la nivelul minim.

     

  • Contzilla.ro: Ultimele noutăţi în domeniul muncii. Majorarea salariului minim începând cu anul 2022, zile libere pentru părinţi în cazul întreruperii activităţii unităţilor de învăţământ şi măsura şomajului tehnic reintrodusă până la 31 decembrie 2021

    1.Salariul minim din 2022

    În şedinţa de Guvern din 4 octombrie 2021 s-a aprobat majorarea salariului minim pe economie, începând cu 1 ianuarie 2022. Noua valoare va fi de 2.550 lei, cu 250 de lei mai mult decât în prezent. Ca urmare a acestei majorări, taxele datorate la stat pentru un angajat încadrat cu salariul minim şi normă întreagă , vor creşte de la 966 la 1083 lei pe lună.

    Corelat cu creşterea salariului minim, va creşte şi contribuţia pentru persoane cu handicap neîncadrate. De exemplu, o firma cu 50 de angajaţi, ar trebui să angajeze minim 2 persoane cu handicap. Dacă nu fac angajările respective, pot opta să platească la stat salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap şi/sau parţial să facă achiziţii de la unităţi protejate. Presupunând că nu fac angajări şi nu achizitionează produse de la unităţi protejate, valoarea obligaţiei va creşte cu  500 lei/luna.

    O altă consecinţă a majorării salariului minim este creşterea plafoanelor prin a căror depăşire persoanelor fizice ce obţin venituri non-salariale le poate reveni obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale şi asigurări sociale de sănătate.

    Noul plafon în 2021 va deveni 12* 2.550 lei = 30. 600 lei (în prezent, 27.600 lei).

    Noua valoare a contribuţiei la asigurări de sănatate, care se calculează la acest plafon este 10%*30.600 lei = 3.060 lei/an, cu 300 de lei in plus faţă de 2021.

    La contribuţia la pensii, noua valoare minimă va fi de 25%*30.000= 7.500 lei/an , cu 600 de lei în plus faţă de anul 2021.

    2. Zile libere pentru părinţi

    În 4 octombrie 2021 s-a publicat în Monitorul Oficial Ordonanţa de urgenţă nr. 110 privind acordarea unor zile libere plătite părinţilor şi altor categorii de persoane în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2.

    Actul normativ prevede că se acordă zile libere unuia dintre părinţi pentru supravegherea copiilor cu vârsta de până la 12 ani inclusiv, precum şi pentru părinţii care au în întreţinere copii sau adulţi cu handicap cuprinşi într-o formă de învăţământ, respectiv înscrişi în cadrul unei unităţi de învăţământ preuniversitar, inclusiv de educaţie timpurie antepreşcolară.

    Prevederile se aplică pe perioada stării de alertă şi după încetarea acesteia, dar nu mai târziu de finalizarea cursurilor anului şcolar 2021-2022, fără a se include vacanţele, în situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice care presupun prezenţa fizică a copiilor în unităţile de învăţământ şi în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară, unde aceştia sunt înscrişi.

    Nu se va putea beneficia de aceste zile libere în cazul în care unul dintre părinţi se află de exemplu în concediu de odihnă sau fără plata, sau are raportul de muncă suspendat pentru întreruperea temporară a activităţii angajatorului.

    Pentru zile libere se acordă o indemnizaţie în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Indemnizaţia este supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor de asigurări sociale, de asigurări sociale de sănătate, precum şi plăţii contribuţiei asiguratorii pentru muncă.

    3.Şomaj tehnic

    Tot în data de 4 octombrie 2021 s-a publicat o altă ordonanţă de urgenţă OUG nr. 111 din 2 octombrie 2021 pentru stabilirea unor măsuri de protecţie socială a angajaţilor şi a altor categorii profesionale în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităţilor economice, determinate de situaţia epidemiologică generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

    Această ordonanţă prevede că până la 31 decembrie 2021, pentru perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă, din iniţiativa angajatorului, în baza art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2, indemnizaţiile de care beneficiază salariaţii se stabilesc la 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat şi se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut (în prezent câştigul salarial mediu brut este de 5.380 lei).

    De aceste prevederi pot beneficia salariaţii angajatorilor pe perioada întreruperii temporare a activităţii, total sau parţial, în contextul creşterii incidenţei răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2 şi al măsurilor pentru diminuarea impactului tipului de risc prevăzute de hotărârile Guvernului pentru prelungirea stării de alertă pe teritoriul României.

     

     

     


     

  • El Salvador pune la lucru energia generată de un vulcan pentru a mina bitcoin. Până acum a minat echivalentul a 269 de dolari, aproape un salariu minim din România

    El Salvador a minat deja 0,00599179 bitcoin, echivalentul a 269 de dolari, exploatând energia generată de un vulcan, potrivit CNBC.

    Preşedintele Nayib Bukele şi-a pariat deja viitorul politic pe experimentul realizat la nivel naţional când a adoptat bitcoin ca metodă oficială de plată, fapt ce a atras proteste stradale masive. El a publicat joi un videoclip care ilustra momentul în care tehnicienii pregăteau echipamentele pentru a începe minarea de bitcoin.

    Conducerea statului a anunţat în luna iunie că discută cu o companie de stat care lucrează cu energie geotermală să pregătească un plan pentru viitoare facilităţi unde să poată fi instalate echipamente pentru minarea de bitcoin.

    Bukele a transmis vineri că proiectul este încă în lucru şi că se află în procesul de „instalare şi testare” a echipamentelor de minare.

    În ecosistemul criptomonedelor, monedele digitale funcţionează pe infrastructura blockchain, care este un registru digital ce stochează toate datele şi interacţiunile pe care utilizatorii le au cu reţeaua. Această reţea este guvernată de noduri şi de mineri, unde nodurile deţin câte o copie a registrului, iar minerii sunt un soi de contabili, care utilizează echipamente specifice pentru a verifica şi a înscrie datele de la utilizatori în blockchain. Minerii sunt recompensaţi de reţea pentru activitate.

    Minarea utilizând energie de la un vulcan nu este o premieră globală, iar în Islanda energia geotermală de la vulcani este utilizată de mai mulţi ani deja.

    În cazul El Salvador, ţara este cunoscută pentru numărul ridicat de vulcani pe care îl are în teritoriu. Pentru context, energia geotermală este a patra sursă în producţia de energie a statului.