BusinessMagazin

Tag: salariu

  • Salariu de bancher: Jamie Dimon, şeful JPMorgan Chase, cea mai puternică bancă din SUA, a încasat 36 mil. dolari anul trecut

    JPMorgan Chase i-a acordat lui Jamie Dimon 36 de milioane de dolari pentru remuneraţia sa din 2023, o creştere de aproximativ 4%, a dezvăluit joi banca, scrie WSJ. 

    Salariul său din 2023 include un salariu de 1,5 milioane de dolari şi un bonus în numerar de 5 milioane de dolari. Cea mai mare parte a salariului său este sub formă de unităţi de acţiuni restricţionate care nu pot fi încasate timp de mai mulţi ani şi care depind de performanţa băncii.

    Salariul său a crescut faţă de anul precedent, când a fost plătit cu 34,5 milioane de dolari.

    Banca şi-a anunţat săptămâna trecută cele mai recente rezultate financiare, raportând cele mai mari profituri anuale din istorie, de 50 de miliarde de dolari. Rezistenţa economiei americane a propulsat anul trecut câştigurile JPMorgan şi ale altor bănci americane de top.

  • AUR propune creşterea salariului minim la 5.000 de lei cu scăderea taxării muncii până la maxim 25%

    „În acest fel dorim să racordăm piaţa muncii la noua realitate economică din România, prin creşterea veniturilor nete ale angajaţilor dar fără a pune presiune suplimentară pe mediul de afaceri prin creşterea taxării muncii în valoare absolută. Totodată, bugetul de stat nu va fi afectat deoarece valoarea absolută colectată rămâne neschimbată”, potrivit unui comunicat de presă.

    AUR transmite că un efect pozitiv al majorării salariului minim şi al scăderii taxării muncii în forma propusă îl reprezintă creşterea consumului, ceea ce va duce la o majorare a încasărilor statului din TVA.

    „De asemenea, un alt efect benefic al măsurii propuse de AUR îl reprezintă atragerea forţei de muncă din rândul cetăţenilor români plecaţi în afara graniţelor ţării. Soluţia AUR transpune în lege o realitate deja existentă: antreprenorii
    români sunt nevoiţi să încalce legea şi să ofere plăţi suplimentare angajaţilor, scoţând banii din firme sub formă de dividende pe care le repartizează către angajaţi. Astfel, prin aplicarea prezentei măsuri legislative vor fi consecinţe pozitive asupra mediului de afaceri, prin faptul ca aceştia vor fi stimulaţi ca veniturile salariale reale să fie impozitate, aceasta fiind o soluţie pentru scoaterea economiei gri la suprafaţă şi pentru o colectare eficientă a taxelor şi impozitelor”, se menţionează în finalul comunicatului.

  • Sorin Pâslaru, ZF: Cel mai important număr din buget: 350 mld. euro PIB în 2024. Toată lumea la masă pentru un singur obiectiv – 1.000 miliarde euro PIB şi 1.000 euro salariul minim net pe economie în 2035

    Cel mai important număr din bugetul pe 2024 proaspăt afişat pe site-ul Ministerului Finanţelor este valoarea estimată în euro a PIB-ului pe anul următor: 350 mld. euro. Cu toate suişurile şi coborâşurile, economia României acumulează putere an după an şi iată că în valoare absolută suntem la un PIB de zece ori mai mare decât cel din 1999.

    Pe măsură ce intrăm în categoria unui PIB măsurat în sute de miliarde de euro, orice procent de creştere reală de 3-5% în lei, care cu ajutorul stabilităţii cursului valutar devine 7-10% în euro, înseamnă zeci de miliarde de euro bune de valoare adăugată suplimentară anual. De acum înainte, miza cea mare este să ne ducem spre 1.000 miliarde euro PIB, iar până în 2035 ţinta este fezabilă. Cu o creştere reală de 5% pe an, România poate ajunge să îşi exprime PIB-ul în patru cifre în miliarde de euro până 2035, peste 12 ani.

    De obicei statisticienii se uită mai mult la valoarea PIB per capita, care înseamnă produsul intern brut împărţit la numărul populaţiei. Aici, România stă foarte prost, fiind la penultimul loc în Uniunea Europeană, înaintea Bulgariei, la valoarea absolută şi nu la valoarea puterii de cumpărare. Dar economiile mari, în momentul în care ajung în zona unor volume de PIB semnificative, puterea în sine a economiei creează un magnetism pentru celelalte ţări mai mici din regiune, care accelerează creşterea noului pol.

    Pe măsură ce România îşi va acorda puterea economică cu puterea populaţiei, puterea geografică şi puterea suprafeţei, atractivitatea României, a Bucureştiului, a marilor oraşe şi a  ţării în general va creşte semnificativ în regiune.

    Un alt indicator esenţial care este necesar să fie urmărit pentru ca puterea în regiune a economiei româneşti să ajungă la ceea ce merită cu adevărat este salariul minim net pe economie, astăzi aflat la sub 450 de euro. Cu un PIB de 1.000 miliarde euro, economia României va fi capabilă, în 2035, să plătească un salariu minim de 1.000 euro net.

    Acestea sunt cele două cifre pe care oricine vine la putere în următorul deceniu în România trebuia să le aibă în minte. 1.000 miliarde euro PIB şi 1.000 euro salariul minim net pe economie.

    În 2024, salariul mediu net prognozat este de 950 euro. Dacă rămâne un ritm de creştere de peste 10% pe an a salariului mediu, cum a fost în ultimii cinci ani, există posibilitatea atingerii acestui nivel al salariului minim de 1.000 euro chiar mai repede decât va atinge PIB-ul 1.000 miliarde euro.

    Aceste ţinte nu pot deveni realitate decât dacă businessul şi politicul, multinaţionalele, antreprenorii, guvernul şi primarii se aliniază pentru a atinge aceste obiective. Odată puse pe masă aceste cifre: 1.000 miliarde euro PIB şi 1.000 euro salariul minim net pe economie, se vor identifica resursele şi mijloacele necesare pentru atingerea lor într-un timp cât mai scurt.

    Bucureştiul va juca un rol esenţial pe acest drum. În condiţiile în care în jurul nostru până la Varşovia, la vest, şi până la Istanbul, la sud, nu există ţări mai numeroase şi capitale mai puternice, Capitala va deveni, odată cu extinderea internaţională a firmelor cu capital privat românesc, un hub al Balcanilor, iar ambiţia ar trebui să fie o rivalitate cu marile centre de business din Vest şi noile rezervoare de bani din Golf.

    A trecut neobservată în România o pierdere colosală a Europei în faţa ţărilor din Golf: capitala Arabiei Saudite, Riad, a câştigat dreptul de a organiza în 2030 Expoziţia Internaţională, un concept care energizează toate ţările lumii pentru a-şi arăta o dată la cinci ani ce au mai preţios, ce tehnologii au adoptat şi cum văd viitorul. Turnul Eiffel a fost de altfel un prim produs al Expoziţiei Internaţionale, în 1889. Riadul a concurat cu Roma, iar banii Qatar-ului, Arabiei Saudite şi ai Dubaiului au convins inclusiv Franţa să voteze cu arabii şi să îşi trădeze vecinii. Centrele de putere şi financiare ale lumii se mută spre est.

    România trebuie să se uite cu atenţie în jur şi odată ce îşi stabileşte obiectivele să găsească şi soluţia. Toată lumea la masă pentru un singur obiectiv: 1.000 miliarde euro PIB şi 1.000 euro salariul minim net pe economie în 2035.

  • Jianu: Guvernul propune o majorare a salariului la 3.700 de lei, de la 1 iulie 2024

    „Patronatele au propus creşterea salariului minim pe economie să fie făcută în două etape, 3.500 de lei de la 1 iulie 2024 şi 3.700 de lei de la 1 ianuarie 2025. Sindicatele au venit cu o propunere de creştere de 3.800 de lei de la 1 iulie 2024, iar Guvernul a venit cu o propunere de majorare de 3.700 de lei, de la 1 iulie 2024. Pentru industria agroalimentară să rămână comun salariul minim pe economie de 3.700 de lei şi să nu umble la salariul minim pe economie pentru construcţii, pentru că ei au un salariu diferenţiat la 4.500 de lei”, spune Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Intreprinderor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), după consultările dintre premierul Marcel Ciolacu şi reprezentanţii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social.

    El precizează că acestea au fost propunerile „pe masă”.

    „Acum vom vedea care este decizia Guvernului. Ei sunt în analize, am înţeles de ce am avut această discuţie, astăzi, pentru că se construieşte bugetul de stat şi atunci trebuia să ia o decizie în zilele următoare. Bugetul am înţeles că se pune astăzi în transparenţă decizională, noi am cerut câteva lucruri, o cerere consistentă pentru mediul de afaceri şi am înţeles că este o creştere de 12% a bugetului privind IMM-urile. Nu am primit un răspuns foarte clar, dar credem şi sperăm şi o să fim atenţi la construcţia bugetului să existe sume pentru start-up-uri, pentru IMM-uri, pentru nivelul de garanţii pentru anul viitor, pentru că dacă vom discuta numai despre taxe şi impozite şi nu discutăm şi despre reconstrucţia şi de susţinerea mediului de afaceri nu cred că suntem într-un trend bun”, încheie Jianu.

     

  • Eu nu am vrut să plec din România, am fost forţat să plec pentru că nu am găsit de lucru din cauza vârstei, aş putea spune că sunt un refugiat economic, un sirian. În afară nu este aşa cum se spune, copilul meu, care stă în Bucureşti, o duce mai bine decât o duc eu în Irlanda. Aş vrea să mă întorc, dar cine mă angajează la 56 de ani, când nu m-au angajat la 47 de ani?

    Săptămâna trecută, miercuri, am avut una dintre cele mai interesante discuţii din acest an la ZF Live cu Valentin Drăguţ, un cititor al Ziarului Financiar, cu care am vorbim doar prin e-mail, niciodată faţă în faţă.

    Discuţia noastră a pornit de la un articol de-al meu, în care consemnam părerea patronilor români care cer ca cei care fac gratis o şcoală în România să rămână în ţară un anumit număr de ani, iar dacă vor să plece în afară să plătească şcoala. Acel articol a stârnit multe reacţii, cele mai multe împotrivă. El susţine ideea plăţii şcolii doar la nivelul de facultate.

    Valentin Drăguţ este un specialist în HR, stă în Irlanda de opt ani, iar acum lucrează pentru o companie de transport din Anglia.

    În spatele lui stă o poveste dureroasă, care poate este povestea multor români care au plecat la muncă în afară de nevoie, nu pentru că ar fi vrut.

    El a plecat din România în Irlanda în 2015 pentru că piaţa muncii din ţară l-a respins, fără să i-o spună direct în faţă, pe criterii de vârstă.

    Eu nu am vrut să plec, am fost nevoit să plec, eu sunt un refugiat economic, un sirian!, spune el. La 47 de ani (cât avea atunci când a plecat), nu am fost bun pentru România pentru că aveam o vârstă prea mare, dar bine că am fost bun pentru alţii, pentru alte ţări, acolo unde nu contează cine eşti tu, de unde vii, ce culoare a pielii ai, ce vârstă ai, ci contează ceea ce ştii să faci, a adăugat el.

    A fost o problemă de salariu în România, pentru că aveai o experienţă prea mare în domeniul resurselor umane şi cereai prea mult?

    Nu, deloc. Am cerut între 1.200 şi 1.500 de euro net şi nu cred că era un salariu prea mare pentru România şi pentru ceea ce ştiam şi puteam să fac, a replicat el. Mi-am pus CV-ul peste tot, am aplicat la joburi, am fost intervievat de persoane mult mai tinere decât mine, care nu aveau calificarea necesară să-mi evalueze munca şi ceea ce ştiam să fac, a adăugat el.

    Ai vrea să te întorci acum în România?

    Da, cum să nu, dar cine să mă angajeze la 56 de ani, când nu m-au angajat la 47 de ani?!, a replicat el.

    Nu ştiu dacă aţi observat, dar în România este o problemă majoră vârsta de angajare, adică firmele preferă să angajeze oameni tineri.

    Ironic, toate firmele, toţi patronii îi critică pe tineri, spun că nu ştiu nimic, că nu au învăţat nimic la şcoală, că pleacă imediat, că sunt neserioşi, dar chiar şi în aceste condiţii, când vine un CV cu cineva mai în vârstă, peste 45 de ani, cu experienţă, el este exclus din start.

    Valentin Drăguţ spune că are în ţară prieteni de aceeaşi vârstă care cred că dacă sunt daţi afară nu au nicio şansă să-şi găsească altceva pe aceeaşi poziţie, poate doar casier la Mega.

    În Germania, companiile confruntate cu o lipsă acută de oameni, de personal, se roagă de cei care ajung la pensie să mai rămână, şi mai mult decât atât, chiar au început să recruteze pensionari pentru joburile specializate care nu pot fi făcute de către roboţi, de către aplicaţii, de către oamenii mai tineri.

    Într-o Românie în care în continuare se consideră că este mai bine să pleci în afară la muncă şi să locuieşti acolo, Valentin Drăguţ vrea să se întoarcă dacă ar avea ocazia.

    Există în continuare dorinţa multor români de a pleca, dar motivele sunt greşite, menţionează el.

    Îi pot înţelege pe cei care vor să plece  din zonele economice defavorizate, acolo unde nu sunt şi nu se fac investiţii, unde nu este de lucru, dar din oraşele mari din ţară, cei care au o anumită şcoală, o anumită educaţie, nu au niciun motiv să plece, adaugă el.

    “Vino să vezi cum e să trăieşti aici în Irlanda cu 2.000 de euro pe lună, unde un RCA este peste 2.500 de euro pe an, când o chirie este de 1.800 de euro pe lună, unde este o criză acută de locuinţe şi unde poţi spera la început nu să găseşti o garsonieră, ci doar o cameră cu baie pe hol.”

    Copilul meu, care lucrează în Bucureşti şi care are 1.200 de euro pe lună, plus partenera lui care are tot 1.200 de euro pe lună, deci împreună 2.400 de euro în România, au o viaţă mult mai bună decât am eu în Irlanda şi decât mulţi alţii care sunt aici, a menţionat Valentin Drăguţ.

    Toţi prietenii mei care au rămas în ţară o duc mult mai bine financiar decât o duc eu aici, în Dublin, a adăugat el.

    Mulţi români invocă problemele legate de sistemul de sănătate, de sistemul de transport, de educaţie, dar aceste probleme sunt peste tot  în Occident, în toate oraşele mari, începând din Europa până în America de Nord. Eu am trăit şi patru ani în Canada şi este la fel, a menţionat el.

    Am prieteni care muncesc în afară şi care vin în ţară la doctor, unde cu o atenţie/şpagă intră imediat, în timp ce în Occident stai cu lunile pe listele de aşteptare să te vadă un medic.

    Este o percepţie greşită, eu chiar cred că este indusă, că în altă parte, că în alte ţări este foarte bine, mai bine, iar în România este foarte prost, a menţionat el.

    Românii care muncesc în afară nu spun tot adevărul, nu este aşa cum se spune.

    Viaţa în România s-a îmbunătăţit substanţial în ultimul deceniu, iar acest lucru îl vezi atunci când vii în ţară o dată pe an, a adăugat el. Dacă stai aici poţi să ai impresia că nu se întâmplă nimic.

    La acest lucru a contribuit şi stabilitatea cursului valutar leu/euro din ultimul deceniu şi mai ales din ultimii ani, când au fost numai crize, care a permis prin creşterea salariilor în lei creşterea puterii de cumpărare în euro.

    În ultimii ani, exodul românilor care pleacă la muncă în străinătate s-a mai temperat, plus că au început să revină în ţară cei care plecaseră la muncă în afară, dar ce-i drept, numărul acestora este încă redus.

    În ultimul său raport privind România, FMI a constatat că 2022 a fost primul an în care România a avut surplus de populaţie, provenit din asiatici, ucraineni şi românii care s-au întors în ţară.

    Dar cum să faci ca România să vrea să te întorci, când ai o anumită vârstă şi mai poţi să lucrezi, dar piaţa muncii este nemiloasă?

    O întrebare pentru care încă nu este un răspuns.

  • Ministrul Economiei nu vrea ca demnitarii să câştige mai mult: Statul trebuie să fie solidar

    Ministrul Economiei, Radu Ştefan Oprea, a spus, vineri, că nu va susţine o majorare cu 5% a veniturilor demnitarilor, începând de la 1 ianuarie, pentru că el consideră că în situaţia în care se află România, statul trebuie să fie solidar cu mediul de afaceri.

    Întrebat ce părere are despre un proiect de OUG apărut în spaţiul public potrivit căruia salariile demnitarilor se vor majora cu 5% de la 1 ianuarie 2024, ministrul Economiei a spus că nu are cunoştinţă de acest document, dar nici nu îl susţine.

    „Nu am văzut în coaliţie un astfel de document. Recunosc că am fost în delegaţia din SUA condusă de premierul Marcel Ciolacu. Am ajuns azi-noapte, după ora 8 seara. Nu am văzut un astfel de document, dar eu cred că nu este cazul, ţinând cont de ceea ce am hotărât până acum, că într-un efort de reducere a cheltuielilor, statul trebuie să fie solidar cu mediul de afaceri”, a spus Oprea.

    Acesta a precizat că în calitate de ministru al Economiei, Anteprenoriatului şi Turismului, pentru că a fost parte din dialogul consolidat cu mediul de afaceri, împreună cu premierul Marcel Ciolacu, nu poate accepta aşa ceva.

    „Mediul de afaceri a spus că înţelege constrângerile în care suntem astăzi, pentru că suntem într-o procedură de deficit excesiv generată de către un fost premier – o să îl şi numesc pentru că vinovaţii trebuie să aibă nume, este vorba de Florin Cîţu –, au spus că înţeleg efortul pe care trebuie să îl facă, dar el trebuie să fie egal în toată societatea, deci inclusiv în sistemul de stat. Şi din această perspectivă, cred că un astfel de lucru nu este de bun augur”, a mai spus Oprea.

    Un document apărut în spaţiul public arată că de la 1 ianaurie s-ar putea majora salariile bugetarilor şi al demnitarilor cu 5 procente.

  • Pe ce bazează bugetul statului în 2024: inflaţie de 4,6% la final de an, PIB de 360 mld. euro şi creştere economică de 3,4%. Salariul mediul net ar urma să ajună la 4.700 de lei. Premieră: cursul leu-euro ar urma să sară de 5 lei pentru un euro

    PIB-ul României va fi de 360 mld. euro în 2024, iar creşterea economică reală, deci după ce a fost scăzută inflaţia, va fi de 3,4% în 2024, conform celei mai noi prognoze ale Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP).

    Inflaţia la final de an ar urma să ajungă la 4,6%, iar salariul mediu net ar creşte cu 9,3%, peste inflaţie. Acestea sunt coordonatele pe care guvernul îşi construieşte bugetul din 2024.

    Conform prognozei, industria ar urma să reintre pe plus, după cinci ani de scădere, iar agricultură ar performa. Toate sectoarele economice ar urma să aducă creştere economică în 2024. Spre comparaţie, în 2023, pe plus sunt construcţiile IT-ul şi agricultura, iar industria, care face aproape un sfert din PIB, este în al cincilea an de recesiune. Comerţul, care înseamnă de asemenea 20% din PIB este în scădere.

     

  • Nu vă mai furaţi singuri căciula!

    Un sondaj recent realizat de bestjobs pentru a evidenţia principalele temeri ale angajaţilor români cu privire la jobul lor arată că una dintre principalele temeri este, pentru 23% dintre intervievaţi, creşterea volumului de muncă.

    La o analiză mai amănunţită a anunţurilor de recrutare postate pe LinkedIn poţi observa cum, pentru multe poziţii, „fişa postului” e umflată până la refuz cu responsabilităţi pe care în fapt un singur angajat ar trebui să facă sacrificii importante pentru a le acoperi, şi vorbim aici de sacrificarea timpului liber, a sănătăţii etc.

    La fel, dacă alegi la întâmplare angajatori din varii industrii şi cauţi feedbackul foştilor candidaţi/angajaţi pe platforma undelucram.ro, mulţi se plâng de faptul că după angajare au primit îndatoriri extra fără a primi şi remuneraţie extra ori că din start oferta de job a presupus o varietate de atribuţii care înglobau mai multe poziţii într-o singură funcţie, alocată unei singure persoane. Mai sunt şi cazurile când te angajezi pentru o funcţie şi, în realitate, faci cu totul altceva. Un exemplu simplu şi concret vine din retailul alimentar, unde oamenii se plâng că au fost angajaţi, de pildă, pe postul de casier şi, de fapt, munca prestată e aranjarea mărfii la raft.

    De obicei, încărcarea fişei postului unui angajat apare fie la angajare, fie când pleacă un om şi, în loc să angajezi înlocuitor, alegi, din dorinţa de a economisi timp de recrutare şi bani cu taxele unui nou salariat, să încarci un angajat mai vechi cu responsabilităţile celui care a demisionat.

    Economia pe care o faceţi însă cu un salariu pe care nu îl mai plătiţi pentru a angaja încă un om, sau chiar cu doar o jumătate de salariu economisită – căci cel mai probabil pretenţia salarială a celui care va accepta un astfel de rol va creşte direct proporţional cu lista de îndatoriri – se poate întoarce însă împotriva voastră.

    Şi asta pentru că omul pe care l-aţi angajat să acopere  munca a doi-trei lucrători, într-un orizont de timp mai apropiat sau mai îndepărtat fie va claca, fie se va sătura. Aşa că mai devreme sau mai târziu va trebui să o luaţi de la capăt cu recrutarea şi cu trainingul. În plus, vorbim şi de un randament mai scăzut al unei persoane care e nevoită să acopere sarcini multiple, aşa că acest lucru se va traduce în rezultate mai slabe sau întârziate pentru companie.

    La nivel individual, un salariu mai mare pe care îl primeşti pentru a suplini taskuri suplimentare poate fi motivant până la un punct. Punctul în care firele albe se înmulţesc, timpul petrecut cu familia se împuţinează tot mai mult şi apar certurile şi frustrările în cuplu, ratezi aniversări sau momente importante din viaţa copiilor, începi să dai banii pe prea multe şedinţe la psiholog, zilele de concediu rămân nefolosite şi prietenii devin cunoştinţe.

    O hartă realizată de Eurostat la nivelul anului 2022 colorează România în nuanţa ţărilor care lucrează peste 40 de ore pe săptămână (40,2), împreună cu doar alte patru state din Uniune (Bulgaria, Polonia, Serbia şi Grecia), comparativ, de pildă, cu Olanda, unde se lucrează doar 33,2 ore). La fel, într-un clasament realizat de remote.com cu privire la work-life balance în statele europene, România se află pe ultimul loc, cu un scor de 55,28,  luându-se în calcul, printre altele, numărul de zile de concediu, concediul medical plătit, concediul de maternitate, salariul minim şi media numărului de ore lucrătoare. Se pare că, dacă râvneşti la un work-life balance bun, după Luxemburg, ţara care conduce clasamentul, următoarele destinaţii ar fi Spania, Franţa, Norvegia, Danemarca, Ţările de Jos, Marea Britanie, Estonia, Slovenia şi Islanda.

    Fiţi atenţi la recrutare – fie că sunteţi angajaţi sau angajatori. Nu vă mai asumaţi mai mult decât puteţi duce, nu vă mai păcăliţi cu petice în echipă, angajaţi în formulă completă pentru a avea rezultate complete. Pe scurt, nu vă mai furaţi singuri căciula!  

  • Guvernul a aprobat ordonanţa privind salariul de bază minim în construcţii

    Actul normativ aprobat de Guvern stabileşte noile valori ale salariului minim în construcţii, agricultură şi industria alimentară, care se vor aplica începând cu veniturile aferente lunii noiembrie.

    În sectorul construcţiilor, salariul minim brut va fi de 4.582 de lei, iar în domeniul agricol şi în industria alimentară salariul minim brut va fi 3.436 de lei.

    Aceste valori au fost stabilite de Guvern prin consultări cu sindicatele şi patronatele, în cadrul Consiliului Naţional Tripartit şi pentru Dialog Social.

    În prezent, salariul minim brut în construcţii este de 4.000 de lei, iar în sectorul agricol şi industria alimentară este de 3.000 de lei.

    De majorarea salariului minim brut în domeniul construcţiilor vor beneficia 423.110 salariaţi, iar în sectorul agricol şi industria alimentară 168.000 de salariaţi, potrivit estimărilor.

  • Concedierile, tăierile de salariu şi munca peste program îi sperie pe angajaţii români

    În preajma Halloween-ului, platforma de recrutare online bestjobs a întrebat angajaţii români care sunt principalele lor temeri cu privire la job, iar cei mai mulţi dintre ei au menţionat o posibilă restructurare a companiei ce ar putea duce la concedieri (36%), scăderea salariului (27%), creşterea volumului de muncă (23%) sau lipsa de fonduri pentru prime sau cadouri de Crăciun (21%).

    Lista temerilor este completată de o posibilă criză economică ce ar afecta veniturile companiei pentru care lucrează (18%), de creşterea obiectivelor/ţintelor impuse de conducere (13%) sau de numirea unor şefi mai duri (10%).

    Cea mai înfricoşătoare sărbătoare a anului îi prinde pe angajaţii români cu coşmaruri la locul de muncă. Printre acestea se numără un salariu „fantomă” (35%), şefii „de coşmar” (15%), colegii „horror” (13%), programul de lucru „înfiorător” (12%), o activitate „de-şi blesteamă zilele… de lucru” (9%) sau demisia colegului/colegei „de suferinţă” (4%).

    În ceea ce priveşte activitatea de zi cu zi, respondenţii sondajului bestjobs spun că cel mai adesea le dau fiori pe şira spinării call-urile interminabile (28%), şedinţele individuale cu şefii (25%), prezentările live în faţa colegilor (11%) sau deadline-urile foarte strânse (7%). Alţi 4% dintre angajaţii intervievaţi au spus că zilele în care trebuie să-şi părăsească biroul de acasă şi să lucreze de la sediul companiei le provoacă spaimă.

    Halloween-ul nu este o sărbătoare foarte populară în rândul companiilor româneşti. Doar 5% dintre angajatori organizează o petrecere cu această temă, deşi peste 70% dintre angajaţi sunt de părere că, reunindu-se cu această ocazie relaxată, atmosfera în echipă s-ar îmbunătăţi.

    Provocaţi să aleagă în ce s-ar costuma dacă ar participa la o petrecere de Halloween la birou, respondenţii sondajului bestjobs au ales ca personaje pe şefii lor (41%), o personalitate din istorie (13%), un personaj dintr-un film de groază (9%) sau chiar într-un inspector al unei autorităţi a statului (7%).

    Sondajul Bestjobs a fost realizat în luna octombrie, pe un eşantion de 743 de utilizatori de internet.