BusinessMagazin

Tag: Rosia Montana

  • Protestatarii faţă de proiectul Roşia Montană au blocat Piaţa Universităţii din Bucureşti

    Protestatarii s-au adunat, duminică, în Capitală, la staţia de metrou 1 Mai, şi au mers în marş, timp de aproximativ trei ore, până la Piaţa Universităţii, în cea de-a şaptea săptămână de proteste faţă de proiectul minier.

    În Piaţa Universităţii, ei au ocupat intersecţia, trecând de cordonul de jandarmi care încercau să îi oprească.

    Pe traseu, ei s-au oprit în Piaţa Victoriei, unde aproximativ 3.000 de manifestanţi au format frunza ce reprezintă logo-ul campaniei “Salvaţi Roşia Montană!”, cu ajutorul unor bucăţi de hârtie verzi şi roşii pe care le-au ţinut deasupra capului.

    În faţa sediului Guvernului, ei au scandat “Demisia” şi “Trădarea de ţară, în aur se măsoară”.

    Manifestanţii au ajuns apoi la sediul DNA, unde au manifestat aproximativ 10 minute, scandând “DNA, vrem dosarul Roşia” şi “DNA fă-ţi birou la Roşia”, după care au pornit din nou în marş, spre Piaţa Universităţii, strigând “Jos Băsescu, Ponta şi Antonescu” şi “USL, PDL, aceeaşi mizerie”.

    Duminică în urmă cu o săptămână, aproximativ 100 de oameni s-au adunat la sediul DNA unde au scandat lozinci antiguvernamentale, acuzându-l pe premierul Victor Ponta că intervine în justiţie şi cerând demisia acestuia, în urma schimbărilor făcute de procurorul general Tiberiu Niţu la direcţie. Pe 2 octombrie, Tiberiu Niţu a dispus încetarea delegării procurorului Lucian Papici, şeful Secţiei I din DNA, care a finalizat urmărirea penală în dosarul Referendumului în care este cercetat vicepremierul Liviu Dragnea, şi a adjunctului acestuia, Mariana Alexandru.

    Protestatarii faţă de proiectul Roşia Montană, care, în 6 octombrie, au mers în marş timp de aproximativ trei ore, din cartierul Militari până în Piaţa Universităţii, nu li s-au alăturat atunci celor care protestau la DNA.

    Din 1 septembrie, în centrul Capitalei şi în mai multe oraşe din ţară, dar şi peste hotare au loc proteste ale celor care se opun proiectului minier de la Roşia Montană.

    Manifestanţii cer ca Parlamentul să respingă proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană şi să interzică, prin lege, folosirea cianurilor în activităţile miniere din România, Guvernul să respingă, prin hotărâre, în regim de urgenţă, acordul de mediu, Roşia Montană să fie inclusă pe lista tentativă a României pentru includerea în patrimoniul UNESCO şi demisia premierului Victor Ponta şi a celor patru iniţiatori ai proiectului de lege: miniştrii Dan Şova, Rovana Plumb, Daniel Barbu şi directorul ANRM Gheorghe Duţu.

    În urmă cu o săptămână, aproximativ 7.000 de protestatari faţă de proiectul minier de la Roşia Montană au mers în marş timp de aproximativ trei ore, din cartierul Militari până în Piaţa Universităţii, oprindu-se pe traseu la Palatul Cotroceni.

    În 29 septembrie, peste 2.000 de persoane au plecat în marş de la metrou Titan spre Universitate, pe traseul bd. Nicolae Grigorescu – bd. Camil Ressu – Dristor – bd. Mihai Bravu – str. Dristorului – str. Delea Nouă – Calea Călăraşilor – bd. Corneliu Coposu – bd. I. C. Brătianu.

    În 22 septembrie, aproximativ 15.000 de persoane au participat la marşul de protest faţă de exploatarea minieră de la Roşia Montană, aceşti mergând de la Universitate, pe Bulevardul Carol, Bulevardul Pache Protopopescu, Şoseaua Iancului, Şoseaua Pantelimon, Bulevardul Ferdinand, de unde au revenit în Piaţa Universităţii, pe care au ocupat-o timp de câteva ore.

    În 15 septembrie, aproximativ 15.000 de oameni au participat la marşul din Capitală, care s-a desfăşurat pe traseul Universitate, Unirii, Timpuri Noi, Mihai Bravu şi Tineretului, de unde au revenit în Piaţa Universităţii.

    În timpul manifestărilor din Capitală, protestatarii au blocat, în timpul nopţii, Bulevardul Regina Elisabeta şi alte artere importante, dar şi toată Piaţa Universităţii. De asemenea, ei au protestat la sediul Guvernului, al Parlamentului şi cel al Televiziunii Române.

    Protestele au început după ce Guvernul a aprobat, în 27 august, proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, documentul fiind transmis Parlamentului spre dezbatere.

    Proiectul a fost analizat de Comisia parlamentară specială, la care au fost audiaţi, până vineri, reprezentanţi ai mai multor instituţii. Membrii comisiei încep săptămâna viitoare dezbaterea proiectului pe articole.

    (Serviciul FOTO al agenţiei MEDIAFAX vă pune la dispoziţie imagini.)

  • Directorul IGR: Proiectul Roşia Montană nu este în avantajul statului român. “Avizul favorabil dat de fostul director general este un fals grosolan”

    Ştefan Marincea a criticat proiectul de la Roşia Montană, arătând că acesta nu respectă principiile dezvoltării durabile şi respectului faţă de mediu, nici “valorificarea complexă” şi nici “directiva deşeurilor periculoase”.

    Marincea a fost întrebat de către preşedintele Comisiei Roşia Montană, Darius Vâlcov, despre faptul că Institutul Geologic Român a dat un aviz favorabil pentru acest proiect atunci când institutul era condus de un alt director general.

    “E un fals grosolan, e o situaţie penală din partea fostului director general. Parchetul s-a autosesizat”, a precizat Marincea.

    Ştefan Marincea a declarat, pentru MEDIAFAX, că fostul director general al Institutului Geologic a modificat afirmaţii ale echipei care s-a dus pe teren timp de patru zile.

    “Raportul Instititului Geologic al României a fost constant împotriva formei actuale a proiectului şi pentru neacordarea avizului de mediu. A fost un hiatus pe care îl vom analiza, când fostul director general a modificat afirmaţii din echipa care s-a deplasat pe teren timp de patru zile, timp în care nu se pot cartografia geologic, investiga 363 de hectare. Deci nu se putea investiga pe baza unei excursii de patru zile că nu există fracturi şi fisuri sub acel uriaş bazin de decantare”, a explicat Marincea.

    El le-a spus parlamentarilor din Comisia specială privind Roşia Montană că preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale “nu este corect informat” şi că prin procedeul ales de companie “toate celelalte elemente se vor pierde în şlamul cianurat”.

    “Deci prin cianurare nu se pot recupera decât o parte din aur şi o parte din argint”, a precizat Marincea.

    El a arătat că nu poţi, ca român, să fii de acord pentru optimizarea profitului cu existenţa unor costuri post mediu uriaşe.

    Ştefan Marincea a mai spus că modul de prezentare a analizelor de către companie “este viciat” şi că această companie a trişat diluând conţinuturile prin probare neselectivă.

    “Susţin cu argumente ştiinţifice că modul de prezentare a analizelor de către companie este viciat. Nu este un organism al statului român care să verifice aceste analize”, a mai spus directorul general al Institutului Geologic Român care a pledat pentru o lege a serviciului geologic.

    “S-a vorbit de absenţa faliilor, un predecesor al meu care a semnat că nu există falie. În trei hărţi ale companiei sunt burduşite de falii. Am freatic şi falii, nu pot să pun deşeuri periculoase”, le-a explicat Marincea parlamentarilor din Comisia specială, arătând că proiectul este “de nota cinci” şi că ar trebui modificat substanţial şi adaptat la practicile europene.

    “În cazul acestui proiect din cauza amplorii extraordinare şi a procedeului folosit, costurile post-mining (după exploatare – n.r.) pot fi comparate cu cele de la yellowknife din Canada în care în urma falimentului unei companiei miniere, statul canadian pentru a menţine în stare de îngheţ un lac cu cianuri abandonat, cheltuieşte anual un miliard de dolari canadieni până se va găsi tehnologia necesară să neutralizeze aceste cianuri. (…) Suntem urmăriţi de serviciile geologice din ţările nordice, din Ungaria şi din Franţa care sunt îngrijorate de faptul că România va permite realizarea pe teritoriul Europei a unui proiect cu imense costuri post-minning”, a precizat Marincea.

    Directorul general al Institutului Geologic din România le-a vorbit parlamentarilor din comisie şi despre efectele de mediu în cazul în care o pasăre ar trece într-o vară secetoasă pe deasupra bazinului cianurat.

    “Am auzit de o istorie frumoasă că nu va cădea niciodată pasărea dacă trece pe deasupra bazinului cianurat. Hai să fim serioşi, în cazul în care avem o vară secetoasă oxidarea sulfocianurilor va duce la o descompunere hazardoasă a unei mase mari şi la emisii masive de acid ciarhidric pe care compania nu le-a luat în considerare”, a apreciat Ştefan Marincea.

  • Constantin: Pentru ministerul Agriculturii, proiectul Roşia Montană e bun. Votul meu ţine de riscurile de mediu

     “Din punctul de vedere al partidului, sunt foarte multe voci care sunt împotrivă şi sunt foarte multe voci pentru. După ce voi urmări dezbaterile dumneavoastră din Parlament, voi lua o decizie în privinţa votului meu. Din punctul de vedere al Ministerului Agriculturii, este un proiect bun, dar trebuie să iau în considerare şi situaţia mediului. Trebuie văzute care sunt riscurile din punctul de vedere al mediului, aceasta este singura chestiune care stă în calea votului meu”, a afirmat, la Comisia parlamentară privind Roşia Montană, Daniel Constantin, care este şi deputat PC, întrebat de parlamentari cum va vota acest proiect.

    El a spus că avizul Ministerului Agriculturii la acest proiect a fost unul favorabil şi este “un proiect absolut necesar”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Costul economic al ciondănelii politice la români

    Alianţa de guvernământ nu face faţă bine primului ei şoc – protestele contra proiectului minier Roşia Montană, care au provocat în tabăra aliaţilor liberali cereri de demisie a premierului. Deşi prim-ministrul a aprobat proiectul doar pentru a-l trimite în Parlament spre a fi respins, iar o criză de guvern a fost evitată, o astfel de fragilitate a coaliţiei indică instabilitate.

    “Totuşi, ţinând cont că nu este în curs nicio reformă structurală reală, impactul pe piaţă al unei implozii a coaliţiei s-ar putea dovedi mai slab şi mai scurt decât evenimentele din vara trecută”, conchide prezentarea ING.

    FMI notează, de asemenea, în raportul de ţară publicat la 4 octombrie că, după ce România a ieşit din procedura de deficit excesiv a UE, “presiunile în favoarea unor măsuri populiste sunt în creştere şi de natură să erodeze efectul reformelor anterioare sau să creeze noi riscuri, ca de pildă iniţierea unor parteneriate public-privat fără capacitatea corectă de evaluare a riscurilor”.

    Guvernul trebuie să reziste acestor presiuni, arată FMI. “În plus, trebuie depăşite conflictele interne care au subminat reformele instituţionale, de pildă în zona planificării investiţiilor”. Sunt necesare eforturi hotărâte pentru ameliorarea absorbţiei fondurilor UE şi reforme instituţionale menite să rezolve definitiv problema arieratelor, adaugă FMI.
     

  • Preşedintele Academiei Române, la Comisia Roşia Montană: În forma actuală proiectul nu este acceptabil

    “Concluzia generală este că în forma actuală proiectul nu este acceptabil”, a arătat acesta.

    Ionel Haiduc a subliniat că Academia Română nu este împotriva valorificării resurselor naturale ale României, inclusiv prin minerit, dar consideră că aceasta trebuie să se facă în mod inteligent, prioritar fiind interesul naţional.

    “Înţelegem prin valorificare inteligentă definirea a trei condiţii, beneficiul ţării să fie maxim, efectele negative asupra mediului să fie minime şi să se respecte principiile dezvoltării durabile”, a arătat Haiduc.

    Referitor la beneficiul economic, a spus acesta, Academia consideră că “o redevenţă de 6 la sută este puţin” şi că un asemenea beneficiu este limitat.

    Ionel Haiduc a apreciat că în România ar fi necesar să se aplice procedeul în exploatarea resurselor naturale minerale aplicat în ţările arabe la petrol şi într-o serie de ţări asiatice la petrol şi la minerale, la metale, unde s-a optat pentru o variantă bazată pe contracte de împărţire a producţiei.

    “Acestea se bazează pe faptul că resursa este proprietatea statului respectiv, a ţării respective, care este şi proprietarul producţiei extrase. Atunci din producţia extrasă operatorul primeşte o parte care acoperă cheltuieli de investiţie, cheltuielile de operare şi un profit rezonabil. În cazul petrolului se ajunge până la 80 la sută, revine statului proprietar. Oare ţările arabe ar fi atât de bogate dacă ar da petrolul cu 6 la sută redevenţe?”, a spus academicianul.

    Preşedintele Academiei Române a declarat că, în opinia Academiei, ar trebui să fie aprobate numai acele proiecte care fac exloatarea în galerii.

    “Considerăm că dacă exploatarea se face în galerii subterane şi nu în carieră deschisă, nu este afectat mediul înconjurător, nu este mutilat peisajul şi nu se pune în pericol patrimoniul construit sau arhitectonic sau de altă natură. Ar trebui aprobate, considerăm, numai acele proiecte care fac exloatarea în galerii”, a menţionat el.

    “Considerăm că este necesară folosirea unei tehnologii prietenoase pentru mediu, adică în cazul de faţă fără cianuri”, a declarat academicianul, adăugând că în prezent există tehnologii fără cianură.

    El a dat ca exemplu faptul că o firmă americană de cercetare a lansat un procedeu fără cianură, prietenos faţă de mediu, în care efectul economic este comparabil cu al cianurii, iar gradul de extracţie ar fi comparabil sau chiar mai bun.

    “Se prevede în proiect că în perioada de construcţie vor fi 2.000 de locuri de muncă sau 2.200. Această perioadă de construcţie durează doi ani. Ce se întâmplă cu locurile de muncă care dispar după doi ani când perioada operaţională va consuma între 500, în primele variante, sau 900 în ultima variantă propusă de locuri de muncă. (…) Durata proiectului este prevăzută pe 20 de ani, în care se epuizează zăcământul şi locuitorii care au funcţionat în această perioadă rămân şi ei fără locuri de muncă într-o zonă în care nu mai există nicio resursă, plus reputaţia proastă că s-a folosit cianură şi asta va îndepărta orice potenţial turist care ar veni să vadă această zonă”, a mai susţinut Ionel Haiduc.

     

  • Comisia Roşia Montană: Bisericile ortodoxă, romano-catolică şi greco-catolică, împotriva proiectului

     Reprezentantul Bisericii Ortodoxe Române, preotul Ionuţ Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal, a menţionat că Patriarhia Română reafirmă poziţia Sfântului Sinod al BOR, adoptată în şedinţa din 11 noiembrie 2003, prin care s-a pronunţat în defavoarea realizării proiectului Roşia Montană, “pentru ca această parte a ţării să poată conserva patrimoniul cultural şi integritatea mediului înconjurător”.

    “Pornind de la temeiul biblic potrivit căruia pământul este creaţia lui Dumnezeu, dăruită omului spre conservare şi cultivare şi de la faptul că tipul de exploatare a minereului propus astăzi va afecta atât ecologic, cât şi uman zona Roşia Montană, BOR reafirmă îngrijorarea faţă de efectele nocive ireversibile asupra mediului şi patrimoniului cultural pe care le-ar putea avea metoda de exploatare cu cianuri a bazinului auro-argintifer de la Roşia Montană”, a mai arătat Corduneanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Director RMGC: România ar extrage la Roşia Montană mai mult aur decât toate ţările europene împreună

     “Proiectul minier de la Roşia Montană înseamnă 5,2 miliarde de dolari pentru România, bani care intră în economia României, la bugetele de stat. Prin proiectul de la Roşia Montană, România devine principalul producător de aur, producând mai mult decât toată Europa la un loc în momentul în care vom începe acest proiect”, a afirmat Tănase.

    El le-a spus membrilor comisiei că proiectul va duce la înfiinţarea a mii locuri de muncă, directe şi indirecte, în medie pe o perioadă de operare de 3.600, şi va acea beneficii importante pentru stat.

    “Dacă raportăm cele 2,3 miliarde încasări ale statului român versus profitul investitorului, de 1,5 miliarde, doar dacă facem acest raport, constatăm o distribuţie de aproximativ 60-40 statul român investitor, în condiţiile în care investitorul finanţează sută la sută acest proiect”, a arătat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Directorul RMGC: Până astăzi, investiţia totală în patrimoniul de la Roşia Montană e de 30 milioane dolari

     “Până astăzi, investiţia totală în patrimoniu este de 30 milioane de dolari. Prin noul acord ne propunem să mai investim încă 70 de milioane de dolari doar în Roşia Montană. La Roşia Montană am adus o contribuţie la patrimoniul naţional undeva la 30 milioane de dolari”, a spus Tănase, la comisia parlamentară pentru Roşia Montană.

    El a arătat că programul de cercetare a patrimoniului de la Roşia Montană a fost cu siguranţă cel mai important program de cercetare al patrimoniului din istoria României finanţat privat, pentru că la Roşia Montană au fost 380 de cercetători care au luat fiecare aspect de patrimoniu din zonă şi l-au analizat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Traian Băsescu: Nu am spus că nu rămân un susţinător al proiectului Roşia Montană (VIDEO)

    În acelaşi timp, el a spus însă că încearcă să se menţină neutru în dezbaterea despre proiectul Roşia Montană, fiindcă dacă el s-ar pronunţa, “70% din clasa politică ar avea un punct de vedere contrar”. “Sunt un adept fără rezerve al relansării acestei industrii, de extragere de metale preţioase. Nu am spus că nu rămân un susţinător al proiectului Roşia Montană, dar când s-a creat această falie în societate am considerat că obligaţia mea e să am o atitudine neutră”, a spus preşedintele, invitat la emisiunea “După 20 de ani” de la Pro TV.

    El consideră că protestul din Piaţa Universităţii “este unul curat, iar cel de la Roşia Montană este fabricat, chiar dacă pe fond au dreptate: oamenii aceia vor locuri de muncă”. Din punctul lui de vedere, protestele contra proiectului ar putea avea un rezultat pur politic: “Dacă din stradă ar ieşi un partid curat, ar fi bine pentru clasa politică din România”.

    Băsescu a criticat însă “minciunile” pe care le vehiculează opozanţii protestului, arătând că “nu pleacă niciun gram de aur din ţară”, că utilizarea cianurilor nu este periculoasă, din moment ce cianura “este este distrusă de razele soarelui”, şi că “o altă minciună e că patru munţi vor fi retezaţi”, fiindcă “doi sunt retezaţi la ora asta”. El a spus că a avut o întâlnire cu Dragoş Tănase, directorul firmei Roşia Montană Gold Corporation, care i-a furnizat toate informaţiile, şi că săptămâna viitoare va începe o serie de conferinţe în care va prezenta informaţiile pe care le are despre proiect.

    Preşedintele României este primul din seria invitaţilor de prestigiu cu care telespectatorii Pro TV se vor întâlni în noul sezon al emisiunii “După 20 de ani”, în fiecare duminică, de la ora 10.00.

    Emisiunea “După 20 de ani” integral:

     

  • Nu cu cianură se sapă guvernarea, ci cu vitrion

    Ceea ce ar putea face însă România o ţară neguvernabilă nu e însă scandalul din jurul proiectului minier, ci instabilitatea stranie a unei coaliţii care altminteri are o majoritate foarte stabilă în Parlament, în administraţia publică centrală şi locală şi în intenţiile de vot. Ţinute în frâu cât de cât pe parcursul primului an de guvernare, tensiunile dintre PSD şi PNL motivate exclusiv de dorinţa fiecărui partener de a acapara mai multă putere au ajuns treptat la cote demne de cele din Alianţa DA sau din vremea primului guvern Boc, ambele soldate cu jalnice crize de guvern.

    După ce Crin Antonescu a reclamat că PSD nu l-a consultat la întocmirea proiectului de lege pentru Roşia Montană, aceiaşi liberali s-au gândit să se răzbune, întocmind fără consultarea PSD un proiect de lege care i-ar avantaja dacă ar candida separat la următoarele alegeri: primarii ar urma să fie aleşi din nou în două tururi de scrutin, şefii de CJ să fie aleşi nu de electorat, ci de către consilierii judeţeni, iar alegerile pentru primari şi consilieri să fie valabile indiferent de prezenţa la vot. Vicepremierul Liviu Dragnea a reacţionat cu furie, afirmând că “această ţară nu mai poate fi guvernată în acest mod”, amplificând astfel conflictul.

    Un prim rezultat e că scandalul Roşia Montană este astfel acoperit rapid de un altul care nu are legătură cu el; mai departe însă, indiferent cum se va rezolva noua ceartă între PSD şi PNL, impresia de guvernare cu năbădăi, imprevizibilă şi instabilă, va rămâne, dând apă la moară atât protestelor care vor să dea jos guvernul, cât şi amicilor din străinătate gata oricând să susţină că România nu e guvernabilă.