BusinessMagazin

Tag: revenire

  • Consumul revine la nivelul dinaintea pandemiei în zona euro, pe măsură ce europenii călătoresc, ies la cumpărături şi mănâncă în oraş. Evoluţia este ameninţată de preţuri în creştere la energie şi de perturbările din lanţurile de aprovizionare

    Europenii ies la cumpărături, călătoresc, merg la cinema şi mănâncă în oraş cu aceeaşi frecvenţă cu care o făceau şi înainte de pandemie, ceea ce se traduce în date încurajatoare pentru consum în zona euro, potrivit FT.

    Datele referitoare la activitatea economică pentru luna septembrie sugerează că populaţia europeană se simte încurajată de ratele ridicate de vaccinare. De cealaltă parte, temerile vin dinspre facturile scumpe la energie, perturbările din lanţurile de aprovizionare şi o potenţială încetinire a economiei chineze.

    „Pentru moment, datele rămân consistente cu un ritm decent al revenirii”, a punctat Davide Oneglia, economist în cadrul firmei de cercetare şi consultanţă TS Lombard.

    O parte din revenirea consumului vine dinspre elevii care se întorc la şcoală şi dinspre angajaţii care se întorc la birouri.

    Aceste evoluţii sunt reflectate în activitatea din aeroporturi şi din liniile de transport public din zona euro, care au ajuns la cel mai înalt nivel de la începutul pandemiei, potrivit datelor de mobilitate agregate de FT de la Google şi Apple.

    Consumul a reprezentat 1,9 puncte procentuale din creşterea economică de 2,2% a zonei euro pentru trimestrul al doilea. În acest context, analiştii de la Nomura consideră că revenirea economică a blocului european va continua şi estimează o expansiune de 2,3% în al treilea trimestru.

  • Majoritatea angajaţilor nu se aşteaptă se revină la birou cu normă întreagă. Devine munca de acasă o soluţie de viitor?

    Majoritatea oamenilor nu cred că lucrătorii se vor întoarce la birou cu normă întreagă, sugerează un sondaj realizat de BBC News.

    Un total de 70% din 1.684 de persoane chestionate au prezis că lucrătorii „nu se vor mai întoarce nicidoată la birou în acelaşi număr”.

    Majoritatea lucrătorilor au declarat că preferă să lucreze de acasă, full-time sau part-time.

    În acest context, managerii devin îngrijoraţi de scăderea creativităţii angajaţilor la locul de muncă.

    În cadrul sondajului, jumătate dintre cei 530 de lideri chestionaţi au fost de părere că lucrul de acasă ar putea afecta atât creativitatea angajaţilor, cât şi colaborarea dintre aceştia.

    Şefii marilor firme, cum ar fi banca de investiţii Goldman Sachs şi gigantul technologic Apple, au dat dovadă de ceva mai puţină flexibilitate, numind lucrul de acasă „o aberaţie”.

    Cu toate acestea, atât managerii cât şi angajaţii chestionaţi pentru BBC au fost de acord că nici productivitatea, nici economia nu vor fi afectate de continuarea lucrului la domiciliu.

    Directorul executiv al BT, Philip Jansen, a declarant pentru BBC că intenţionează să-şi lase angajaţii, pe viitor, să lucreze de acasă trei sau patru zile pe săptămână – deşi mii de ingineri nu vor beneficia de aceeaşi flexibilitate.

    Potrivit sondajului, mai mult de trei sferturi dintre angajaţi sunt de părere că, pe viitor, superiorii lor le vor permite să lucreze o parte din timp de acasă.

    Conform celor mai recentre cifre oficiale, proporţia angajaţilor care au lucrat de acasă în 2020 a crescut la 37%, o creştere semnificativă faţă de 27% în anul precedent.

    Aproximativ 60% dintre persoanele chestionate au considerat că tinerii vor avea dificultăţi în a se adapta fără contactul direct cu colegii lor de muncă.

    De asemenea, jumătate dintre lucrătorii chestionaţi au declarat că randamentul femeilor poate fi sporit de munca la domiciliu, sarcinile de îngrijire a copiilor fiind mai puţin un obstacol.

    În Anglia, prim-ministrul Boris Johnson a recomandat o „revenire traptată la muncă” în timpul verii, deoarece măsurile legate de coronavirus s-au mai relaxat. În restul Regatului Unit, oamenii sunt încă sfătuiţi să continue lucru la distanţă, acolo unde este posibil.

     

  • Cum s-a schimbat piaţa de office şi cum vor reveni corporatiştii înapoi în birouri. Dezvoltatorii şi proprietarii de birouri pun accent pe inovaţie, iar furnizorii mizează pe noi concepte de mobilier

    ♦ Noile proiecte de birouri vin cu facilităţi suplimentare dar şi cu un mobilier diferit, tocmai pentru a se adapta noilor condiţii şi a respecta reglementările introduse în timpul pandemiei.

    Activitatea companiilor care în mod tradiţional îşi desfă­şurau activitatea pre­pon­derent în clădiri de birouri migrează spre un model de lucru hibrid, în ciuda faptului că ponderea angajaţilor care au revenit la sedii a fost într-o creştere constantă de la debutul pandemiei.

    „Acum vedem o atenţie mai mare pe individ, regândirea spaţiilor de birouri, de spaţiu în care îşi desfăşoară activitatea şi lucrăm cu companiile pentru a construi o reţea, un mod de lucru ca spaţiul să ajungă o destinaţie pentru oameni. Acum contează flexibilitatea, adaptabilitatea şi birourile au acum spaţii multifuncţionale, adaptabile în funcţie de activitate şi ne gândim şi la mobilitate – utilizator care lucrează şi de acasă“, explică Andrei Angelescu, manager of architecture&design, COS.

    Immofinanz va continua planul de modernizare a clădirilor de birouri din portofoliul său, pornind cu  myhive Victoriei, fostul sediu al BCR de pe calea Victoriei.

    „Clădirea de pe Calea Victoriei este în faza de planificare şi autorizare. Vorbim de o modernizare şi o transformare într-o clădire care să ofere spaţii de lucru de o înaltă calitate, moderne, cu infrastructură amplă şi sustenabilă şi adaptată conceptului myhive. Una dintre modificări va viza o împrospătare a spaţiului public, dorim să construim o terasă verde generoasă, cu spaţiu de relaxare care va deveni un punct de atracţie. Clădirea va avea aproape 28.000 mp GLA cu spaţii de birouri, retail şi relaxare. Vom începe lucrările imediat după autorizare în a doua jumătate a anului viitor iar finalizarea este programată pentru anul 2024“, a spus Andreea Cotiga, senior manager, Leasing Office, Immofinanz.

    Cel mai mare proiect aflat în dezvoltare în România pentru Immofinanz este myhive Victoriei, iar alte proiecte vizează clădirile myhive IRIDE eighteen şi myhive IRIDE nineteen, care sunt deja renovate.

    În plus, Immofinanz va miza şi pe o componentă nouă de coworking pentru a creşte flexibilitatea birourilor.

    „Activitatea de leasing se mulează pe noile tendinţe şi la nivel de grup avem un modul de business complementar şi care va fi introdus şi în România – flexibilitatea de a închiria spaţii complet amenajate pe anumite perioade de timp în funcţie de nevoia reală de la un moment dat. E o componentă care aduce un upgrade conceptului myhive, cu oferte variate. Vom putea avea contracte pe termen lung sau scurt, all inclusive, de a creşte sau reduce suprafeţele în funcţie de nevoie sau de a folosi toate locaţiile myhive din oraş. Nu părăsim zona închirierilor tradiţionale dar va fi completată de coworking. Acestea vor fi operate de Immofinanz şi închirate pe perioade scurte de la o zi“, a spus Andreea Cotiga.

    Andrei Păuna, senior project manager, Mobexpert Office, explică faptul că în cazul companiilor, acestea au pus mai mult accent pe confortul celor care vin la birou şi au achiziţionat un mobilier nou.

    „Pandemia a schimbat piaţa de mobilier office iar volumele au scăzut în aceşti doi ani, însă acum vedem noi semne de revenire. Spre exemplu sunt căutate birourile reglabile pe înălţime şi panouri fonoabsorbante şi observăm o creştere a confortului pentru angajat cu zone de relaxare, zone comune mai generoase“, a subliniat Andrei Păuna.

     

    Andrei Angelescu, manager of architecture&design, COS

    ♦ Acum vedem o atenţie mai mare pe angajat. Sunt regândite spaţiile de de birouri şi transformate din spaţiu în care îşi desfăşoară activitatea la un mod de lucru ca spaţiul să ajungă o destinaţie pentru oameni.

    ♦ Acum contează flexibilitatea, adaptabilitatea şi sunt căutate birourile au acum spaţii multifuncţionale, adaptabile în funcţie de activitate.

    ♦ Viitoarele birouri COS din Băneasa sunt o traducere a conceptului pe care îl lansam la începutul anului legat de adaptabilitate şi flexibilitate.

     

    Andrei Păuna, senior project manager, Mobexpert Office

    ♦ Pandemia a schimbat piaţa de mobilier office iar volumele au scăzut în aceşti doi ani, însă acum vedem noi semne de revenire.

    ♦ Sunt căutate birourile reglabile pe înălţime şi panouri fonoabsorbante.

    ♦ Observăm o creştere a confortului pentru angajat cu zone de relaxare, zone comune mai generoase.

     

    Francesco Curcio, executive general manager, Pinum Doors&Windows

    ♦ Pinum este recunoscut ca producător de uşi şi ferestre pentru locuinţe, dar de doi ani am intrat pe piaţa de birouri.

    ♦ Am livrat pentru noile birouri ale Poliţiei de Frontieră, pentru Politehnica Business Tower, se lucrează în Pallady şi Nicolae Caramfil. Lucrăm pentru birouri de dimensiuni mai mici.

    ♦ Creşte cererea pentru ferestre de aluminiu pe măsură ce avem faţade tot mai mari cu suprafeţe vitrate tot mai mari.

     

    Mihai Păduroiu, CEO, Office division, One United Properties

    ♦ A existat o contracţie a cererii, dar nu una ridicată. Piaţa de birouri din Bucureşti este şi va fi în continuare una dintre cele mai atractive destinaţii din Europa Centrală şi de Est şi s-a văzut acest lucru şi pe timp de pandemie.

    ♦ Noi, ca dezvoltator şi investitor în proiecte de birouri, vedem că pe termen scurt avem o schimbare care a adus o reducere mar­ginală a cererii, dar pe termen lung sunt schimbări benefice.

    ♦ Ne concentrăm pe facilităţi şi servicii complementare cum este conceptul de office hospitality The One din proiectul din Floreasca şi care va fi şi în prima fază din proiectul din Cotroceni.

     

    Andreea Cotiga, senior manager, Leasing Office, Immofinanz

    ♦ Anii 2020-2021 au reprezentat o perioadă de schimbări extreme şi fiecare a trebuit să îşi dezvolte capacitatea de a fi agil şi de a se adapta noilor realităţi.

    ♦ Activitatea de leasing se mulează pe noile tendinţe şi la nivel de grup avem un modul de business complementar şi care va fi introdus şi în România – flexibilitatea de a închiria spaţii complet amenajate pe anumite perioade de timp în funcţie de nevoia reală de la un moment dat.

    ♦ Conceptul myhive l-am implementat în clădiri în urmă cu câţiva ani cu accent pe comunitate. Piaţa închirierilor de birouri este una tot mai dinamică. Pandemia a determinat în multe feluri accelerarea sectorului de birouri iar în 2021 a început să se simtă activitatea mai dinamică.

     

    Horaţiu Didea, managing partner, Workspace Studio

    ♦ S-a schimbat paradigma funcţionării biroului deoarece angajaţii au descoperit că pot lucra şi de acasă iar productivitatea este una bună. În continuare piaţa este afectată că marile companii nu au decis ce vor face cu spaţiile de birouri.

    ♦ Schimbările constau în faptul că munca individuală se poate face de acasă şi angajaţii vor refuza naveta e dinainte de pandemie.

    ♦ Biroul a devenit un loc al jocurilor de putere, al comunicării, al trainingului, muncii de proiect şi identităţii. Acum se lucrează la proiecte operaţionale şi gândim viitoarea paradigmă a birourilor.

     

    Sheila Ionescu, CEO, The One

    ♦ Paradigma spaţiilor de birouri este definită de serviciile complementare.  Dinamica a fost diferită în ultimele 12 luni şi flexibilitatea a fost foarte importantă.

    ♦ Noi venim cu servicii integrate pentru business şi lifestyle. Majoritatea clienţilor sunt companii mari care nu au renunţat la propriile birouri dar au dorit un birou reprezentativ într-o clădire emblematică. Sunt o extensie.

    ♦ Avem componenta de birouri şi o a doua de facilităţi precum concierge, simulator de golf, business lounge, zonă de bar şi restaurant. Vom avea roof-top bar şi restaurant cu capacitate de 500 de persoane, investiţie de aproape un milion de euro doar pentru acea zonă.

     

  • Veşti proaste pentru români: Preţurile gazelor nu vor reveni la nivelurile pre-pandemice VIDEO

    Preţul gazelor rămâne o problem pe termen lung pentru toţi consumatorii finali, iar acestea nu vor reveni la nivelul de dinaintea pandemiei. Potrivit CEO-ului Energy, această creştere a preţurilor nu  se va tempera decât în momentul în care economia se va contracta, forţând o scădere de preţ a energiei. Momentul contractării este necunoscut.

    „Iti dau dreptate, nici eu nu cred că vom reveni la nivelurile înainte de pandemie. Cred că în mod natural aceste preţuri mari la gaze vor cauza creşterii în lanţ la produse şi servicii care vor face ca economia să se contracte. În momentul în care se va contracta economia, va scădea cererea pentru bunuri şi servicii şi implicit cererea pentru produse energetice, ceea ce va duce la o scădere a preţului gazelor. Scăderea acesta nu ştim exact când va veni şi cât de mare va fi acum. În mod logic ar trebui ca cererea şi oferta să ajungă la echilibru. Analiza unui grup trebuie să permită pe de-o parte anumitor companii să facă profit. Aici nu vorbim de furnizori,  vorbim în special de produc producătorii, cu aceste profituri să poată să investească pentru a crea noi surse de energie şi de gaze. Totodată preţul să permită să fie suportabil de către consumatorii finali şi să fie suportabil de către industrie” a declarat CEO-ul Restart Energy, Armand Domuta, la ZF Live.

  • Lanţul de cafenele TED’S Coffee, fondat de Vasi Andreica, va deschide trei noi locaţii în Bucureşti, în luna septembrie. “Suntem într-un proces de revenire în HoReCa, dar ne aflăm în continuare într-o zonă cu turbulenţe”

    Lanţul de cafenele TED’S Coffee, fondat de Vasi Andreica, va deschide trei noi locaţii în Bucureşti, în luna septembrie, investigaţia într-o cafenea fiind cuprinsă între 50.000 euro şi 100.000 euro.

    Reţeaua cuprinde 44 cafenele la nivel naţional, după ce în ultimele 15 luni au fost inaugurate 11 unităţi noi, unele dintre ele testând noi concept, cum este cel de cafenea bancară, dezvoltat alături de Techventures Bank.

    “Continuăm investiţiile în creşterea reţelei de cafenele şi ne dezvoltăm, în principal, prin parteneriate. Ca antreprenor, sunt optimist şi cred în puterea parteneriatelor, atât cele strategice, cu alţi co-investitori şi francizaţi, cât şi parteneriate financiare şi investiţionale. Două dintre deschiderile din luna septembrie din Bucureşti vor fi în formate noi şi cu suprafeţe mai mari, cu o ofertă mai mare pe partea de food: o cafenea în zona Dorobanţi – Piaţa Romană – ASE şi a doua în complexul One Floreasca City. A treia cafenea va fi o redeschidere a locaţiei din clădirea de birouri Euro Tower, într-un format nou”, a declarat Vasi Andreica, CEO TED’S Coffee.

    Compania vrea să continue dezvoltarea reţelei în perioada următoare, atât prin locaţii proprii, cât şi prin francize.

    “Suntem într-un proces de revenire a activităţii de afaceri din HoReCa şi nu aflăm în continuare într-o zonă cu turbulenţe. Avem segmente de business, în special cele din zona de birouri, care sunt închise sau după caz ​​deschise, dar cu rezultat destul de slabe comparativ cu anul de referinţă 2019. Piaţa de birouri dă uşoare semne de revenire, aşteptăm mijlocul lunilor septembrie să vedem dacă se vor repopula clădirile, şi, bineînţeles, sperăm să nu fie cazul unui nou lockdown ”.

    Vasi Andreica spune că deocamdată cafenelele stradale şi cele din mall-uri ele revin mai rapid, iar unele dintre acestea au ajuns la nivelul de vânzări anterior pandemiei.

    TED’S COFFEE CO. Este un brand de cafenele lansat în anul 2013 care se dezvoltă la nivel naţional în centru comercial, în clădiri de birouri şi stradal.

  • Consumul continuă să alimenteze revenirea zonei euro în ciuda creşterii numărului de cazuri de COVID-19

    Deteriorarea situaţiei epidemiologice în ţările din zona euro nu a avut un impact semnificativ asupra revenirii blocului economic, conform unor date neoficiale citate de FT care arată consumul ca factor principal în această revenire.

    Consumul, călătoriile şi chiar angajările sunt aproape de cele mai înalte niveluri atinse de la începutul pandemiei, ceea ce sugerează că revenirea economică a zonei euro este una susţinută în al treilea trimestru din 2021.

    Aceşti indicatori neofciali au fost urmăriţi cu atenţie încă de la începutul pandemiei, întrucât oferă o perspectivă timpurie asupra potenţialului revenirii economice. Trebuie menţionat că aceste date sunt mai puţin sugestibile decât datele oficiale.

    „Se pare că varianta Delta nu are un impact economic foarte mare în prezent”, a explicat Jack Allen-Reynold, economist în cadrul Capital Economics.

    După creşteri abrupte în iunie şi iulie, un indice agregat de OCDE – care utilizează date de la Google pentru a măsura intensitatea din piaţa muncii, consumul şi sentimentul din piaţă – s-a menţinut stabil în luna august, la cel mai ridicat nivel de la începutul pandemiei.

    „Marile econonomii din zona euro se dovedesc a fi mai rezistente în faţa celui de-al patrulea val de infectări Covid-19 în comparaţie cu valurile anterioare”, a notat Nicolas Woloszko, economist în cadrul OCDE.

    Cu toate acestea, revenirea economică alimentată de consum este în contrast cu sectorul de producţie al blocului economic. Întârzierile din ce în ce mai mari din lanţurile de furnizare alimentează o serie de temeri cu privire la perspectivele mediului de business în lunile următoare.

  • Corporatiştii revin la munca de la birou: „Se face transferul de la work from home la modul de muncă hibrid“

    „Ne-am întors la birou de pe 7 iunie, în proporţie de 30% din fiecare echipă. Mulţi vin prin rotaţie.“

    Toamna se anunţă a fi una efer­ves­centă pentru clădirile de bi­rouri din Bucureşti, unde an­ga­jaţii companiilor au început deja să revină să lucreze. Cum acum este o perioadă de con­cedii, gradul de ocu­pare rămâne încă redus – deşi considerabil mai mare faţă de vara trecută – însă proprietarii de birouri se aşteaptă ca, din toamnă, numărul corporatiştilor care revin să lucreze în clădirile lor să crească semnificativ. Cei mai mulţi se aşteaptă însă la un regim de muncă hibrid, cu an­gajaţi care vin prin rotaţie la serviciu.

    „În ultimele săptă­mâni, am înregistrat creş­teri săp­tă­mânale de 4% în ocu­­parea fizică a porto­fo­­liu­lui nostru din Ro­mânia. Momentan, aceas­tă re­ve­nire se supra­pu­ne şi cu pe­rioa­da de con­cedii, însă, din discuţiile cu par­te­nerii noştri, chiriaşii celor 16 clădiri din România, se pare că în prezent şi în viitorul apro­piat, se face transferul de la work from home la modul de muncă hi­brid, pentru a ne acomoda cu toţii cât mai uşor la noua normalitate“, spun reprezen­tan­ţii Globalworth, cel mai mare proprietar de birouri din România.

    Oamenii se întorc la birou, treptat, în ture, alternând munca de acasă cu zilele pe­tre­cute la birou, tendinţa fiind aceea de a creş­te prezenţa fizică, adaugă ei. În clădirile de birouri Globalworth din România lucrea­ză 210 companii. Per clădire, procentele de re­venire sunt cuprinse între 10% şi 40%, în spe­cial în rândul firmelor din industrii pre­cum banking, telecomunicaţii, IT&C şi retail.

    „Dacă vara trecută clădirile erau aproape goale, acum suntem contactaţi constant de com­pa­nii care îşi anun­ţă reve­ni­rea treptată la bi­rou, cu rugă­min­tea de a pre­găti spaţiile cores­pun­zător“, mai spun reprezen­tanţii Globalworth.

    În condiţiile în care an­ga­jatorii şi angajaţii au cer­ti­tu­dinea că măsurile de siguranţă împotriva îm­bolnăvirii cu COVID-19 sunt imple­men­ta­te, tot mai mulţi aleg să revină la birou. În clă­direa SkyTower, cel mai înalt imobil office din România, numărul anga­jaţilor care vin la birou cu regularitate s-a dublat faţă de vara anului trecut. Cei mai mulţi din­tre cei care revin sunt activi în domeniul ban­car, energie, arhitectură şi IT.

    „În alegerea de revenire la activitatea de birou cântăresc foarte mult nevoia de con­tact social şi de colaborare directă“, spune Leo Forstner, managing director RPHI Ro­mâ­­nia, compania care deţine şi admi­nis­trea­ză SkyTower. Clădirile din portofoliul dezvoltatorului austriac Immofinanz au rămas şi ele aproape în întregime închiriate, iar acum se remarcă o întoarcere graduală a angajaţilor la birou.

    „În această perioadă, majoritatea chi­riaşilor au implementat sistemul de muncă hi­brid. Cu siguranţă în clădiri sunt mai mulţi an­gajaţi comparativ cu vara trecută. Numă­rul celor care au revenit şi lucrează de la birou variază în funcţie de chiriaşi şi do­me­niul de activitate“, spun reprezentanţii Immofinanz.

    Pe termen mediu şi scurt, ei se aşteaptă ca multe companii să se axeze pe sistemul de lucru hibrid, cu o zi sau două pe săptămână în care angajaţii să poată lucra remote.

    „Credem că va creşte nevoia de flexibi­li­tate în ceea ce priveşte procesul de ne­go­cie­re a contractelor de închiriere, dar şi legat de utilizarea spaţiului din clădirile de birou­ri“, adaugă oficialii Immofinanz.

    Relaxarea restricţiilor a adus în discuţie reîntoarcerea la birou a angajaţilor, iar 4 din 10 spun că ar prefera să revină sau să aibă un sistem de lucru hibrid, care ar presupune mai mult lucru de la birou, arată un sondaj realizat de BestJobs.

    În acelaşi timp, aproape un sfert dintre respondenţi (24%) spun că s-au adaptat suficient de bine astfel încât să prefere lucrul de acasă sau un sistem hibrid care favorizează acest mod. Totuşi, o treime dintre angajaţi sunt încă nehotărâţi.

    „Ne-am întors la birou de pe 7 iunie, în proporţie de 30% din fiecare echipă. Mare parte din procentaj a fost atins de oamenii care au vrut să vină non-stop la birou, printre care şi eu. Restul vin prin rotaţie, câte unu sau doi pe echipă, ca să completeze treimea. Purtatul măştii este obligatoriu peste tot, cu excepţia locului de fumat şi a bucătăriei“, spune Adrian, un angajat al unei companii cu sediul în zona de nord a Capitalei.

    Cererea totală de spaţii de birouri din Capitală a marcat anul trecut o scădere de aproximativ 40% faţă de 2019, până la 214.000 de metri pătraţi, cel mai jos nivel din 2012, iar cererea nouă a fost de aproximativ 70.000 de metri pătraţi, potrivit companiei de consultanţă imobiliară Colliers.

     

     

  • Wizz Air revine la viaţă: Capacitatea din sezonul de vară poate ajunge la 90%-100% din nivelurile pre-pandemie

    Operatorul low-cost Wizz Air se aşteaptă să atingă în iulie şi august o capacitate de 90%-100% din nivelurile pre-pandemie, în condiţiile în care cererea pentru călătorii continuă să crească în Europa, rezultatele putând fi alimentate din plin de ridicarea restricţiilor impuse de Regatul Unit, conform Reuters.

    Autorităţile britanice se pregătesc să elimine în următoarele zile obligativitatea perioadei de carantină pentru călătorii vaccinaţi din Uniunea Europeană. CEO-ul Wizz Air Jozsef Varadi a declarat că mişcarea ar ajuta Marea Britanie să prindă din urmă blocul comunitar.

    „Europa continentală a fost mai deschisă în ceea ce priveşte călătoriile şi, drept rezultat, cererea a reacţionat mult mai repede şi intens în timpul verii”, afirmă Varadi, adăugând că Wizz ar putea depăşi până la finalul anului nivelurile înregistrate înainte de criza sanitară, însă rezultatele depind de posibila reaplicare a restricţiilor de circulaţie.

    Piaţa britanică reprezintă 15-20% din businessurile Wizz. Compania aeriană şi-a extins recent operaţiunile spre vest, în Marea Britanie şi Italia, şi spre est în Abu Dhabi, continuând să adauge noi aeronave în timpul pandemiei, când majoritatea competitorilor şi-au redus flota de avioane.

    În T2, Wizz Air a zburat 33% din capacitatea pre-pandemie, adică un total de 2,95 milioane de oameni, perioadă în care a raportat pierderi nete de 118,7 milioane de euro.

    Recent, Ryanair – cel mai mare operator low-cost din Europa – a declarat că va angaja 2.000 de piloţi de-a lungul următorilor trei ani, de vreme ce grupul irlandez intenţionează să atragă din cota de piaţă a rivalilor afectaţi de criza Covid-19.

     

  • Bitcoin recuperează din pierderi şi revine peste pragul de 30.000 de dolari, în creştere cu peste 6%. Analiştii încep să vorbească despre „depăşirea unui test” important în interiorul pieţei

    Bitcoinul a recuperat o parte din pierderi şi a ajuns miercuri la peste 31.400 de dolari, în creştere cu 6,4% în ultimele 24 de ore, după ce scăzuse ieri sub pragul psihologic de 30.000 de dolari.

    Marţi, cea mai valoroasă criptomonedă din lume, a închis ziua sub nivelul de 30.000 de dolari pentru prima dată din luna ianuarie, scrie Yahoo Finance. În consecinţă, piaţa crypto a pierdut circa 100 de miliarde de dolari în doar câteva ore.

    „Toată lumea a observat cu religiozitate pragul de suport, iar fricile din interiorul pieţei spuneau că, dacă Bitcoinul scade sub 30.000 de dolari, preţul va continua să înregistreze în mod violent pierderi. Însă în realitate, situaţia a fost diferită, preţul Bitcoinului a fost stabil şi nu am văzut vreun val de vânzări alimentate de panică”, spune Naeem Aslam, chief market analist la furnizorul de date AvaTrade.

    Valoarea pieţei criptomonedelor a crescut cu 4% în ultimele 24 de ore, conform informaţiilor agregate de CoinMarketCap.

    „Este suficient să spunem că situaţia putea fi mult mai gravă. Faptul că moneda a coborât sub un asemenea nivel psihologic după săptămâni întregi de testare şi nu a continuat trendul descendent surprinde un semnal foarte agresiv în interiorul pieţei”, susţine Matii Greenspan, fondator şi CEO al furnizorului de servicii financiare Quantum Economics.

    În ciuda recuperării de miercuri, 21 iulie, Bitcoinul rămâne extrem de departe de maximul atins în aprilie – peste 64.000 de dolari. De la începutul lunii mai, criptomoneda s-a tranzacţionat constant între 30.000 şi 35.000 de dolari, Bitcoinul pregătindu-se să termine a patra lună consecutivă de pierderi.

    Cocreatorul Dogecoin explică de ce nu se va întoarce în piaţa crypto: „Este controlată de un puternic cartel al bogaţilor”

    Declinul a coincis cu o serie globală de măsuri de reglementare, de la represaliile lansate asupra minerilor de Bitcoin din China la interzicerea exchange-ului Binance în Marea Britanie. Marţi, Uniunea Europeană a propus un set de reguli care ar le-ar cere companiilor cu expunere pe Bitcoin sau alte monede să păstreze detalii despre expeditori şi destinatari, într-o încercare de limitare a fraudelor cu active digitale.

     

  • Bernhard Spalt, CEO al Erste, vorbeşte despre revenirea economică din România dar şi despre planurile grupului austriac, cel mai mare din Europa Centrală şi de Est, în anii care vin

    Bernhard Spalt, CEO al Erste, cel mai mare grup financiar din Europa Centrală şi de Est a răspuns pentru ZF la câteva întrebări legate de situaţia economică din Europa Centrală şi de Est, cum se vede de la Viena revenirea economică din România şi către ce se va concentra grupul austriac in viitor.

    Cum vedeţi perspectivele pentru regiunea Europei Centrale şi de Est, mai ales acum că pare să aibă în spate cele mai grave valuri ale crizei pandemiei? Cum vedeţi revenirea Europei Centrale şi de Est şi României, în special după anul COVID 2020?

    Ceea ce vedem în întreaga regiune este o scădere puternică a numărului de noi cazuri de COVID şi creşterea bruscă a nivelurilor de vaccinare în ultimele trimestre. Acest lucru a permis redeschiderea economiilor din regiune şi s-au dovedit a fi foarte puternice şi robuste în ultimele luni. PIB-ul mediu real în regiunea Europei Centrale şi de Est a scăzut cu 4% în 2020. La Erste, ne aşteptăm acum ca economiile regiunii să revină cu 5,1% în 2021 şi cu4,8% în 2022. Asta înseamnă că regiunea noastră va reveni la rolul său depăşind restul Europei în ceea ce priveşte creşterea.

    În ceea ce priveşte România, analiştii noştri văd creşterea PIB-ului ţării că depăşeşte regiunea în acest an, în creştere cu 6,7%. Aceasta este o revenire bruscă faţă de scăderea de 3,9% înregistrată de România anul trecut. De asemenea, este semnificativ mai mare decât creşterea de 4,2% pe care o prognozasem iniţial pentru 2021. În timp ce dinamica de creştere a anului curent se va tempera puţin în 2022, economia României ar trebui să crească în continuare cu încă 4,5% anul viitor.

    Unul dintre factorii-cheie pentru revenirea economică atât în România, cât şi în regiunea Europei Centrale şi de Est, în ansamblu, este cererea gospodăriilor, deoarece consumatorii încep să cumpere, să călătorească şi, în general, să se bucure din nou de viaţă după multe luni de blocaje. Dar creşterea pe care o trăim este, de asemenea, determinată de investiţii, atât din sectorul public, cât şi de companii, care sunt încrezătoare în viitor. Regiunea noastră şi Europa în ansamblu vor beneficia de prevederile cadrului UE pentru susţinerea revenirii, care se concentrează pe asigurarea unei schimbări pe termen lung către sustenabilitate, o digitalizare mai mare şi reformele structurale necesare.

    Perspectivele revenirii economice ale regiunii sunt promiţătoare, dar nu riscă băncile să fie afectate în continuare de impactul întârziat al pandemiei? Odată cu încheierea moratoriilor şi pierderea sprijinului companiilor zombie care le-a menţinut în viaţă, există posibilitatea ca băncile să vadă rezultatele lor demolate de pierderi?

    La Erste, am adoptat o abordare foarte anticipativă la începutul crizei, acum peste un an. Chiar dacă nu aveam nicio insolvenţă în acel moment, ştiam că economia suferea de o scădere fără precedent al cărei rezultat final era foarte neclar la acea vreme. Am decis că nu vrem să lovim pur şi simplu cutia pe drum. În schimb, am încărcat frontal cât mai multe provizioane posibil.

    Această abordare prudentă a dat roade. Suntem acum într-o situaţie în care de departe cea mai mare majoritate a oamenilor şi a companiilor sunt într-o poziţie solidă de a-şi rambursa datoriile, chiar şi după încheierea moratoriilor. Economiile din regiunea noastră se dovedesc a fi foarte rezistente. Au digerat durerile anului COVID 2020 şi s-au întors pe calea performanţei economice pe care o aveau de mulţi ani înainte de criză. Noi toţi, statele, publicul şi băncile, vom beneficia de această revenire şi de o creştere continuă.

    Având în vedere cele mai imediate provocări ale crizei COVID care se întrevăd acum, eforturile şi obiectivele de mediu şi societale au căpătat din nou un focus cheie la nivel global, european şi naţional, dar şi pentru multe companii. Ce înseamnă această schimbare fundamentală pentru Erste Group?

    Erste a fost fondată în urmă cu peste 200 de ani, cu scopul de a promova creşterea prosperităţii în regiunea noastră şi de a combate sărăcia. În acest sens, ESG (guvernare de mediu, socială şi corporativă) a fost încorporată în ADN-ul nostru. În trecut, eforturile noastre s-au concentrat puternic pe „S” în ESG, şi anume problemele societale. Acum, punem tot mai mult accent şi pe „E”, dimensiunea de mediu a activităţilor bancare.

    Aceasta începe cu o curăţare în faţa uşii. Erste a făcut acest lucru printr-o gamă întreagă de măsuri, inclusiv reducerea bruscă a emisiilor noastre de CO-2, trecerea la surse mai verzi de energie pentru clădirile noastre şi reducerea consumului de hârtie. Dar băncile au şi o responsabilitate mai largă faţă de societate, nu în ultimul rând pentru că rolul lor central în economie le permite să servească drept motor pentru schimbare. Şi să nu existe nicio îndoială: trebuie să existe schimbări, pentru că nu se poate întoarce la o eră pre-pandemică.

    Pentru mine este clar că transformarea într-o economie verde va oferi un impuls turbo pentru creşterea în regiunea noastră. Inovaţiile ecologice şi tranziţia către tehnologii durabile trebuie să fie sprijinite şi finanţate, astfel încât companiile din regiunea noastră să poată contribui la transformarea în realitate a tranziţiei către un viitor ecologic.