BusinessMagazin

Tag: responsabilitate

  • CSR 2021: „Acţionăm pentru Ape! – A.P.A.”, ediţia 2020

    Kaufland România

     

    Motivaţie: „Acţionăm pentru Ape! – A.P.A.” este un amplu program ecologic la nivel naţional, dezvoltat de Kaufland România, alături de Asociaţia Act for Tomorrow, cu sprijinul Administraţiei Apele Române Dobrogea-Litoral. Reprezentanţii Kaufland România spun că programul ilustrează responsabilitatea companiei de a se implica în prevenirea şi combaterea poluării cu deşeuri a apelor din România, prin realizarea de studii referitoare la poluare, campanii de educaţie la nivelul comunităţilor şi de reciclare a deşeurilor, integrarea de noi tehnologii de valorificare a deşeurilor în vederea tranziţiei către o economie circulară. Proiectul a luat naştere în contextul în care animalele acvatice şi sănătatea noastră sunt puse în pericol de poluarea cu deşeuri a Dunării şi Mării Negre, a doua cea mai poluată mare din Europa. Ediţia 2020 a A.P.A. a avut obiectivul strategic de a mobiliza comunităţile să se implice în prevenirea şi combaterea poluării cu deşeuri a apelor din România şi de a aduce acest subiect pe agenda publică, sub umbrela „Stop deşeurilor din ape”.

     

    Descrierea proiectului: Programul A.P.A a contribuit activ la îndeplinirea a patru obiective de dezvoltare durabilă asumate de ONU pentru 2030: Viaţa acvatică, Consum şi producţie responsabilă, Acţiune climatică, Oraşe şi comunităţi durabile. Printre activităţile desfăşurate în cadrul proiectului se numără: mobilizarea instituţiilor publice, a societăţii civile şi a actorilor privaţi de la nivel local; instalarea a patru infrastructuri de colectare separată, sub forma unor animale marine gigant, reprezentând cele mai cunoscute specii protejate din Marea Neagră, Dunăre şi Dobrogea; mobilizarea şi organizarea voluntarilor care au încurajat turiştii să colecteze separat; dezvoltarea şi lansarea campaniei „Faţă în faţă cu deşeurile din ape”, prin care oamenii au fost îndemnaţi să spună „Stop deşeurilor din ape!”, ajutaţi de imaginile cu puternic impact vizual, care au pus în oglindă cele mai importante specii de animale acvatice sau protejate din Marea Neagră, Dunăre şi Dobrogea cu cele mai întâlnite deşeuri din ape, precum şi şase evenimente de ecologizare desfăşurate în cinci luni, în care voluntarii au curăţat: zona Defileul Oltului, lacul Tăbăcăriei din Constanţa, barajul şi malurile lacului de acumulare Goleşti (râul Argeş), plaja Reyna din Constanţa, Insula Mangaliei şi malurile Dunării la Brăila.

     

    Rezultate: În cadrul proiectului au fost colectate de pe litoral şi din cele mai poluate râuri şi lacuri din ţară peste 18,8 tone de deşeuri. 400 de voluntari au participat la cele şase evenimente organizate în cadrul ediţiei 2020 şi alţi 21 de voluntari au informat turiştii cu privire la procesul de colectare selectivă. S-au acordat 2.146 de premii turiştilor care au colectat, iar 1 milion de persoane au fost informate cu privire la pericolele poluării apelor prin campania „Faţă în faţă cu deşeurile din ape”.

  • CSR 2021: Pădurea JYSK la Abrud

    JYSK România

     

    Motivaţie: În urma unui chestionar realizat în rândul clienţilor JYSK, la care au răspuns peste 60.000 de persoane, la întrebarea „Care ar trebui să fie prioritatea JYSK în ceea ce priveşte grija faţă de mediu?”, pe primul loc s-au situat împăduririle, peste 40% dintre clienţi spunând că cel mai important este să sprijinim acţiunile de plantare şi creştere a suprafeţei de păduri din România. Dacă parcelele alese nu s-ar fi împădurit, solul s-ar fi degradat treptat şi şi-ar fi pierdut caracteristicile fizico-chimice şi biologice. A fost luat în calcul şi un criteriu de natură socială, respectiv capacitatea financiară a proprietarului (UAT-urile partenere) de a împăduri zonele respective.

     

    Descrierea proiectului: Proiectul „Pădurea JYSK” a fost realizat la iniţiativa şi cu sprijinul JYSK România şi a fost conceput şi implementat de „Plantăm fapte bune în România”. Obiectivul proiectului a fost plantarea a 26.000 de puieţi pe nouă parcele cu o suprafaţă totală de 6,5 hectare în zona Abrud. Alegerea speciilor s-a făcut în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice în vigoare. În septembrie 2020, alături de „Plantăm fapte bune în România” şi Ocolul Silvic Abrud, compania a stabilit parcelele de teren pe care vor avea loc împăduririle. În octombrie – noiembrie 2020 a avut loc plantarea, iar la începutul lunii decembrie s-a finalizat împădurirea tuturor celor nouă parcele. Acestea vin în completarea altor 6,5 de hectare împădurite în anul 2019 în zonele Roşia Montană. Evoluţia puieţilor a fost urmărită de inginerii silvici de la Plantăm fapte bune în România şi Ocolul Silvic Abrud. În cadrul ultimei vizite pentru monitorizare, pe parcelele de teren plantate în anul 2020 s-a constat un procent de prindere a puieţilor de 90%. JYSK România a sprijinit acţiunea de împădurire din zona Abrud în anul 2020 cu suma de 300.000 de lei.

     

    Rezultate: În cadrul acţiunii de împădurire au fost plantaţi 26.000 de puieţi, dintre care 20.000 de puieţi de molid, 4.000 de puieţi de brad si 2.000 de puieţi de larice. „Pădurile furnizează locuri de muncă în exploatări forestiere, unităţi de prelucrare a lemnului sau surse de câştigare a traiului zilnic pentru cei ce practică meşteşugurile tradiţionale, culesul fructelor de pădure şi a ciupercilor comestibile, cu atât mai mult cu cât cealaltă activitate tradiţională a moţilor – mineritul în galerii este în totalitate închis”, spun reprezentanţii JYSK România, motivând decizia de implicare în acest proiect.


  • CSR 2021: Dosarul Digital

    Vodafone România

     

    Motivaţie: Pentru asistenţii sociali, inclusiv cei care activează în zone vulnerabile, unde accesul la servicii sociale şi medicale pentru membrii din comunităţi este redus sau inexistent, realizarea şi actualizarea „dosarului beneficiarului” constituie o muncă  manuală anevoioasă şi mare consumatoare de timp, susţin reprezentanţii Vodafone România.

    În comunităţile defavorizate, spre exemplu, femeile însărcinate ajung pentru prima oară la medic în momentul naşterii. O monitorizare a sănătăţii viitoarelor mame pe tot parcursul sarcinii ar face acordarea de asistenţă medicală – atunci când este cazul – mult mai eficientă, medicii având acces la o fişă minimală de sănătate a beneficiarelor. Proiectul „Dosarul Digital” a fost lansat din dorinţa de a facilita munca asistenţilor sociali şi de a înlocui clasicul dosar cu şină care, în multe dintre cazuri, ajunge să cântărească kilograme, cu o soluţie digitală, sigură şi modernă, accesibilă oricând, de pe orice dispozitiv electronic.

     

    Descrierea proiectului: „Dosarul digital” a fost finanţat de Fundaţia Vodafone România cu un buget de 266.500 de lei prin programul strategic „Connecting for Good” şi a fost dezvoltat de Fundaţia Dezvoltarea Popoarelor Filiala Cluj (FDP Cluj), cu sprijinul Code for Romania, în cadrul programului Civic Labs.

    Proiectul constituie alternativa electronică a dosarului clasic, cu şină, şi le permite asistenţilor sociali colectarea datelor despre beneficiari în format electronic, păstrarea unui istoric al acestora accesibil oricând, de pe telefon, tabletă, sau PC, raportarea simplificată către Direcţiile Generale de Asistenţă Socială, dar şi reducerea timpului alocat centralizării, transcrierii şi construirii de rapoarte, datele putând fi colectate şi introduse în platforma „Dosarul Digital” în timp real. Nu în ultimul rând, soluţia permite configurarea unor formulare conform nevoilor fiecărei organizaţii sau instituţii.

     

    Rezultate: Până în prezent, 45 de ONG-uri şi instituţii publice din sectorul serviciilor sociale şi asistenţei sociale utilizează „Dosarul Digital” în activitate curentă, eficientizând-o şi maximizând timpul petrecut cu beneficiarii. 150 de profesionişti din domeniul serviciilor sociale au utilizat soluţia digitală până acum. Ţinta este ca până în martie 2022 un număr de 120 de instituţii şi ONG-uri să utilizeze platforma.

  • CSR 2021: #donationdays

    Fashion Days

     

    Motivaţie: Campania de CSR #donationdays, lansată de Fashion Days în preajma Black Friday 2020, este o iniţiativă ce încurajează donarea hainelor nepurtate sau de care nu mai avem nevoie către persoane şi familii aflate în nevoie din întreaga ţară. „Fiecare persoană deţine în garderobă cel puţin un obiect vestimentar în stare bună pe care nu îl mai poartă şi pe care ar putea să îl doneze. Până anul trecut, soluţiile pentru doritori în această direcţie erau reduse. Asociaţiile de profil deseori refuză primirea hainelor dacă nu sunt noi, prin urmare şansele de a dona se reduc considerabil. Mai mult decât atât, multe dintre acestea nu dezvăluie în mod transparent finalitatea donaţiilor, astfel că donatorii au un control redus privind informaţia despre potenţialii beneficiari”, susţin reprezentanţii companiei. Fashion Days şi-a dorit să încurajeze donaţiile înainte de achiziţia unor articole vestimentare noi, implementând un întreg proces logistic care să uşureze iniţiativa celor care doresc să doneze.

     

    Descrierea proiectului: Din noiembrie 2020, împreună cu agenţia de publicitate Leo Burnett, Fashion Days a implementat întregul proces logistic de donaţii: de la amplasarea a nouă containere special amenajate, apoi colectarea, sortarea, igienizarea şi până la transportul donaţiilor către Banca de Bine, inclusiv suport financiar în trimiterea acestora către beneficiarii finali.

    Procesul logistic include cinci paşi: colectare – hainele sunt colectate din cele nouă containere Fashion Days de câteva ori pe săptămână sau chiar zilnic, în funcţie de ritmul donaţiilor; depozitare – articolele sunt depozitate, iar la faţa locului trec printr-o primă sortare, cele în stare bună fiind separate de textilele deteriorate; reciclare – textilele deteriorate sunt trasportate în centre speciale de reciclare. Ele reprezintă în medie aproximativ 10% din totalul donaţiilor primite; igienizare –articolele în stare bună sunt sortate pe gen şi vârstă şi ajung la partenerul Drop&go pentru igienizare completă; donare – articolele igienizate ajung la Banca de Bine – principalul partener, fiind o organizaţie nonprofit ce are în grijă numeroase comunităţi şi familii nevoiaşe către care direcţionează săptămânal donaţii de articole vestimentare, încălţăminte, articole pentru casă şi jucării, şi de unde pleacă spre comunităţi în nevoie.

    Containerele au fost iniţial amplasate în Bucureşti (cinci) şi câte unul în Cluj, Timişoara, Braşov şi Constanţa, însă pentru a facilita şi a încuraja oameni care să doneze din cât mai multe zone ale ţării, acestea au fost mutate la începutul anului în alte oraşe din ţară. De atunci, la interval de două-trei luni, containerele sunt mutate în alte oraşe din România şi în diverse benzinării OMV din Bucureşti. În acest demers s-au alăturat parteneri precum OMV, drop&go #1st laundry app, Mastercard şi câteva branduri din portofoliul Fashion Days care au contribuit pe de-o parte în procesul logistic, iar pe de altă parte au direcţionat donaţii către Banca de Bine în numele campaniei. Costurile lunare de gestionare a campaniei se ridică la aproximativ 40.000 de euro.

     

    Rezultate: Până în prezent, campania a reuşit să cumuleze peste 91 de tone de articole donate, aproximativ 40 de tone au fost deja igienizate şi donate, iar aproximativ 25.000 persoane au primit donaţii în urma campaniei. Doar în prima săptămână de lansare, s-au donat zece tone de haine, număr record înregistrat pe întreaga durată a campaniei. În prezent, în medie pe săptămână, se donează aproximativ trei tone de articole.

  • CSR 2021: Plan de viaţă

    AFI Europe Management

     

    Motivaţie: Potrivit reprezentanţilor companiei, în fiecare an, în România, aproximativ 3.500 de copii părăsesc sistemul de protecţie a copilului atunci când împlinesc 18 ani. Dintre aceştia, doar unu din 40 îşi găseşte loc de muncă legal. Pentru ceilalţi, opţiunile sunt foarte limitate, ei lovindu-se de bariere care nu ţin doar de lipsa de resurse financiare pentru nevoile primare (locuinţă, hrană, îmbrăcăminte), ci şi de lipsa cunoştinţelor necesare pentru a se descurca singuri în societate, stigma socială la care sunt supuşi, traumele psihice cu care ies din centrele de plasament şi aşa mai departe. „Plan de Viaţă” e un program iniţiat de AFI Europe şi Asociaţia The Social Incubator, care îşi propune să încurajeze integrarea socială şi profesională a tinerilor ce părăsesc sistemul instituţionalizat. La 18 ani, mulţi dintre ei sunt nevoiţi să iasă de sub tutela statului şi trebuie să se descurce pe cont propriu. De multe ori însă, nu au pregătirea necesară să facă faţă acestei provocări uriaşe.

     

    Descrierea proiectului: Încă de la lansare, la începutul lui 2020, programul „Plan de Viaţă” a selectat, alături de asociaţia The Social Incubator, zece tineri cărora le asigură un cămin şi le oferă consiliere personală şi profesională pe o perioadă de doi ani, încercând să le faciliteze accesul pe piaţa muncii şi integrarea socială. Tot ca parte a programului, tinerii primesc consiliere psihologică şi au acces la ateliere specializate pe diferite subiecte educaţionale, dar şi la diverse cursuri de spcializare, în funcţie de preferinţele fiecăruia. O altă componentă a proiectului este job portalul dedicat pentru companiile care doresc să sprijine procesul de integrare socială a tinerilor ce vin din sistemul de protecţie a copilului, prin oferirea de locuri de muncă direct pe platforma www.plandeviaţă.ro.

     

    Rezultate: De-a lungul primei etape a programului, tinerii au beneficiat de o serie de ateliere, pe teme precum independenţă şi responsabilitate, ce au avut ca scop conştientizarea nevoilor ce vor apărea la finalizarea proiectului şi găsirea modalităţilor potrivite de dezvoltare a abilităţilor de viaţă independentă. De asemenea, ei au avut parte de consiliere psihologică individuală, consiliere educaţională şi mediere pe piaţa muncii. Mai mult, după câteva luni petrecute în programul „Plan de Viaţă”, unul dintre cei zece tineri a ieşit din proiect, el identificându-şi, deja, un drum în carieră şi în viaţa personală şi atingând, de fapt, obiectivul principal al programului: integrarea în societate şi accesul la independenţa financiară şi personală. Locul său a fost ocupat de un alt tânăr introdus în program, pentru care a fost creată o schemă personalizată de suport şi consiliere. De asemenea, pentru majoritatea tinerilor din proiect au fost identificate oportunităţi de interviuri pentru joburi, multe dintre ele finalizate cu angajări, tinerii având, astfel, ocazia să facă cunoştinţă pentru prima oară cu provocările pieţei muncii şi ale angajatorilor.

  • CSR 2021: lucrezdinnou.ro

    Sistemul Coca-Cola România

     

    Motivaţie: Potrivit filosofiei Sistemului Coca-Cola România, care investeşte anual peste 1 milion de euro în proiecte de responsabilitate socială, derulate alături de parteneri din mediul nonguvernamental, „fiecare decizie pe care o luăm astăzi poate lăsa o lume mai bună pentru generaţiile viitoare”. Pentru o viziune comună de sustenabilitate, toate proiectele, inclusiv cele prezentate mai jos, sunt reunite sub umbrela „După Noi”, o platformă dedicată implicării, gesturilor de responsabilitate şi grijii faţă de oamenii şi mediul care ne înconjoară. 2020 a fost anul în care un virus nou, imprevizibil, a cuprins întreg globul şi a provocat o criză sanitară de proporţii, cu impact devastator asupra economiei.

    Piaţa muncii a fost puternic afectată şi angajatorii s-au văzut nevoiţi să-şi reducă activitatea sau chiar au fost obligaţi să îşi închidă afacerile. Peste un milion de români au rămas fără loc de muncă, iar criza n-a ţinut cont nici de pregătirea profesională, nici de domeniul de activitate. Pierderea jobului şi pespectiva de a o lua de la zero, într-un domeniu nou, reprezintă întotdeauna o situaţie dificilă, cu atât mai mult într-un context atât de volatil ca cel al pandemiei, sunt de părere reprezentanţii businessului. Pentru a veni în sprijinul celor care au rămas fără loc de muncă în această perioadă, Coca-Cola HBC România, în parteneriat cu Asociaţia The Social Incubator, organizaţie nonguvernamentală care sprijină integrarea socială şi profesională a persoanelor vulnerabile din România, a lansat platforma Lucrezdinnou.ro.

     

    Descrierea proiectului: Gândit ca o platformă care să ofere un ajutor în găsirea unui loc de muncă şi vizând în principal oamenii ale căror competenţe digitale sunt limitate, proiectul „Lucrez din nou” include şapte componente esenţiale: un agregator de joburi care integrează şase portaluri principale, inclusiv portalul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), fiind astfel singura platformă care cuprinde oferta de locuri de muncă atât din spaţiul public, cât şi din cel privat; un CV-builder uşor de utilizat şi conceput astfel încât să fie poată fi completat de persoane ale căror competenţe digitale nu sunt foarte avansate; 11 teste de orientare profesională, aptitudini şi abilităţi; 18 lecţii video susţinute de traineri specializaţi atât pe probleme de dezvoltare profesională, cât şi pe componenta de dezvoltare personală; două secţiuni de informaţii relevante pentru persoanele care îşi caută un loc de muncă – o secţiune de informaţii utile din punct de vedere legislativ şi o secţiune de blog; o echipă de consilieri profesionali, specializaţi nu doar în medierea relaţiei cu angajatorul, dar şi în componenta de reconversie profesională, precum şi consilierea telefonică realizată de echipa de consilieri ai asociaţiei şi contactul constant cu utilizatorii, care îi apelează, până la angajare, componentă despre care reprezentanţii companiei spun că e, în multe cazuri cea mai importantă.

     

    Rezultate: De la lansarea programului şi până acum, aproape 7.000 de utilizatori şi-au creat cont pe platformă, iar peste 200 de persoane au beneficiat, complet gratuit, de sesiuni de consiliere personală şi profesională în cadrul proiectului „Lucrez din nou”. Astfel, utilizatorii au putut să se descopere atât din perspectivă profesională (prin intermediul testelor de orientare în carieră), cât şi personală, aflând astfel mai multe despre abilităţile lor (cu ajutorul testelor de personalitate, creativitate, limba engleză). Cu ajutorul informaţiilor dobândite astfel, utilizatorii îşi pot regândi parcursul profesional şi se pot reorienta spre alt domeniu pe piaţa muncii.

  • CSR 2021: Adoptă un Proiect

    ING Bank România

     

    Motivaţie: „Adoptă un Proiect” este programul de granturi prin care anual ING Bank îşi propune atât sprijinirea organizaţiilor nonprofit, cât şi implicarea angajaţilor în cauze sociale.

     

    Descrierea proiectului: Programul a păstrat două obiective principale pe tot parcursul celor nouă ani de desfăşurare:

    1. Implicarea angajaţilor ING în cauze sociale, încurajarea voluntariatului şi creşterea notorietăţii proiectelor cu impact social pozitiv.

    2. Sprijin financiar pentru organizaţii neguvernamentale din România. Proiectele finanţate urmăresc să contribuie la atingerea unui standard decent de viaţă pentru grupuri care se află în situaţii dificile (copii abandonaţi, persoane bolnave, bătrâni singuri, victime ale violenţei, persoane afectate de calamităţi naturale, persoane cu dizabilităţi, protecţia animalelor).

    Anual, timp de două luni, angajaţii ING au posibilitatea de a propune organizaţii non-guvernamentale pentru care voluntariază şi de a se implica în promovarea şi explicarea cauzelor sociale către alţi colegi. În final, exclusiv în baza votului deschis către toţi angajaţii, sunt votate proiectele care beneficiază de finanţare timp de un an din partea ING Bank. Spre exemplu, ediţia din 2020 a desemnat patru câştigători ale căror proiecte se află în faza de implementare în 2021: Asociaţia Dăruieşte Aripi, Asociaţia PAVEL, Fundaţia Inimă de Copil, Asociaţia Ana şi Copiii. Pe lângă sprijinul oferit de ING, angajaţii au gândit şi implementat alte iniţiative suplimentare pentru a-i ajuta, precum „Swimathon”, unde
    46 de colegi au înotat virtual şi au strâns fonduri în plus de peste 14.000 de euro, cei 20 de angajaţi care pe timpul verii au oferit meditaţii şi sesiuni de mentorat pentru tineri liceeni proveniţi din medii vulnerabile sau campanii de strângere de fonduri pe canalele de social media ale ING şi în aplicaţia Home’Bank.

     

    Rezultate: Din 2013, programul de granturi sprijină organizaţiile nonprofit, dar încurajează şi implicarea angajaţilor în cauze sociale. Până acum, a susţinut 57 de proiecte, exclusiv în baza votului echipei ING, cu finanţare totală de peste 1,2 milioane de euro.  Anual sunt finanţate 3-4 iniţiative, fiecare dintre ele având un impact pozitiv în comunităţile în care activează.

    Între cele mai votate organizaţii se numără Asociaţia Dăruieşte Aripi şi Asociaţia MAME. Cu fondurile primite de la ING Bank (150.000 de euro) acestea au realizat în 2019 şi 2020:

    • Primul Registru Naţional al Cancerelor la Copil (Asociaţia MAME) ‒ un instrument cheie care să sprijine oferirea unei asistenţe de calitate şi dezvoltarea resurselor pentru a răspunde nevoilor pacienţilor;

    • Asociaţia MAME a implementat proiectul VR în spitale, prin care 320 de copii din Centrul Steluţelor şi Institutul Oncologic Bucureşti au beneficiat de terapie complementară prin VR. Copiilor le-a fost distrasă atenţia de la durere, stările de stres le-au fost diminuate, iar relaţia dintre medici şi micuţi s-a îmbunătăţit considerabil.

    • Proiectul Tratamente la domiciliul copiilor cu boli cronice grave din Dobrogea, (Asociaţia Dăruieşte Aripi). Programul a pornit de la un număr de 265 de cazuri de pacienţi pediatrici din Dobrogea. Dintre aceştia, programul sprijină constant 107 cazuri de copii cu boli cronice grave sau boli incurabile, progresive, cu prognostic limitat (oncologie, hematologie, boli rare).

  • CSR 2021: Şcoala de olărit de la Colţi, o şansă de reînviere a unui vechi meşteşug românesc

    Xella România

     

    Motivaţie: Tradiţia milenară a ceramicii de pe Valea Buzăului a fost dată uitării odată cu închiderea ultimelor ateliere şi dispariţia fizică a ultimilor olari din zonă, spun reprezentanţii companiei, potrivit cărora cele mai cunoscute centre de olărit buzoiene erau la Olari, Mânzăleşti, Grabicina, Joseni, Bisoca, Poşta Câlnău, fiind legate, fiecare, de câte un filon excepţional de lut.

    „Această poveste trebuie spusă în continuare şi creat un nou viitor pentru meşteşugul olăritului, unul sustenabil care să susţină dezvoltarea comunităţii locale din Buzău şi să-i servească pe cei în situaţii vulnerabile.” Xella este principalul producător de BCA din ţară, reprezentat în România de brandurile Ytong, Macon, Silka şi Multipor. An de an, Xella alege să contribuie măsurabil la îmbunătăţirea mediului construit în România.

    Tocmai în spiritul acestei determinări, a decis susţinerea „Şcolii de olărit de la Colţi”, primul atelier de acest fel din zonă, deschis ca spaţiu de lucru al artiştilor în regim de rezidenţă şi şcoală. Şcoala de olărit este un proiect dezvoltat „în spiritul valorilor care ne ghidează întreaga activitate – solidaritate şi responsabilitate – şi suntem mândri să fim parte dintr-un proiect ce va reprezenta un viitor reper cultural important din zona Buzăului, care va susţine olăritul local şi naţional şi care va avea, de asemenea, beneficii sociale pentru comunitatea locală”, spun reprezentanţii companiei.

    Descrierea proiectului: Şcoala de olărit de la Colţi va funcţiona sub forma unui spaţiu cultural şi va avea ca domeniu principal de activitate olăritul. Totodată, la noua şcoală se vor desfăşura workshopuri şi ateliere de olărit pentru copii şi adulţi, ateliere de terapie prin artă, cât şi cursuri de formare profesională în domeniul ceramicii. Casa de rezidenţă a şcolii va funcţiona ca atelier, rezidenţă permanentă şi şcoală unde artişti ceramişti români vor putea crea, lucra şi transmite mai departe doritorilor arta olăritului şi a ceramicii. De asemenea, aici se vor organiza tabere de artă în parteneriat cu instituţii culturale, cum ar fi UNARTE Bucureşti sau Uniunea Artiştilor Plastici.

    Proiectul reprezintă efortul Centrului de Artă Aluniş care a reuşit să atragă parteneri importanţi, Xella reprezentând furnizorul ales pentru soluţii de zidărie eficiente energetic, necesare construirii unei clădiri cu un consum redus de energie. Soluţia aleasă, zidăria Ytong, este un material natural produs din nisip, var, ciment şi apă, materii prime extrase prin procedee neinvazive, echilibrul natural nefiind astfel afectat, iar produsul obţinut fiind unul ecologic şi sustenabil. În suprafaţă totală de aproximativ 200 de metri pătraţi, Xella sprijină construcţia cu toată zidăria necesară finalizării clădirii, atât pentru zidurile exterioare, cât şi pentru cele interioare.

    Rezultate: După terminarea lucrărilor, la „Şcoala de olărit de la Colţi” vor fi create obiecte de artă din ceramică care, ulterior, vor fi promovate împreună cu moştenirea local culturală printr-o serie de expoziţii în ţară, dar şi în mediul online. Obiectele de artă vor fi, totodată, introduse şi în circuitul comercial, magazinul Centrului de Artă Aluniş, Muzeul Chihlimbarului, Casa Vergu-Mănăilă, dar şi alte magazine de obiecte tradiţionale şi artizanat din ţară.

    Pe lângă impactul cultural,  „Şcoala de olărit de la Colţi” are o importantă componentă socială, de a ajuta la dezvoltarea zonei, a comunităţii locale şi a oferi sprijin celor aflaţi în situaţii vulnerabile. Pe termen lung, şcoala va susţine practica olăritului din România, va îmbogăţi viaţa culturală a Buzăului, va atrage turişti şi va contribui la veniturile locale. Construirea acestei şcoli va transmite un semnal pozitiv comunităţii de artişti români, cu atât mai mult în această perioadă pandemică, în care activitatea culturală are de suferit.

  • Cum a reuşit o constănţeancă să ajungă la conducerea unui gigant mondial cu afaceri de 10 miliarde dolari şi cu peste 40.000 de angajaţi

    „Niciodată în cariera mea obţinerea unui titlu nu mi-a fost compas. Nu am aplicat pentru niciunul din rolurile mele anterioare şi nici să fiu CEO”, descrie Angela Creţu modul în care spune că s-a raportat la reuşitele sale profesionale. Şi nu au fost puţine, în contextul în care din momentul în care a început să lucreze pentru Avon în Constanţa, în urmă cu aproximativ 21 de ani, a evoluat în salturi spectaculoase.

    Cel mai recent rol pe care l-a obţinut, de CEO al Avon, a ţinut titlurile publicaţiilor de business în luna ianuarie – şi nu doar pe ale celor din România, ci din toată lumea. Compania anunţa atunci că executivul român a preluat conducerea Avon la nivel global, cu excepţia pieţelor din America Latină, după ce a în ultimii trei ani a fost vicepreşedinte al grupului Avon şi CEO pentru Europa Centrală şi de Est, fiind responsabilă de 18 ţări din regiune.

    Numirea româncei a venit pe fondul preluării Avon de către gigantul brazilian Natura, care deţine deja The Body Shop şi Aesop. Tranzacţia, evaluată la 2 miliarde de dolari, a creat cea de-a patra companie de cosmetice din lume, cu 3.200 de magazine din întreaga lume şi cu o prezenţă în 100 de ţări. Anterior, producătorul de cosmetice brazilian a cumpărat The Body Shop într-o tranzacţie estimată la 1 miliard de euro, de la grupul francez L’Oréal, în 2017. Noua companie are venituri anuale de peste 10 miliarde dolari şi peste 40.000 de angajaţi, cifre care o plasează pe Angela Creţu în fruntea clasamentului românilor care conduc afaceri peste hotare.

    Dacă nu funcţiile, care au fost însă obiectivele după care s-a ghidat?

    „Am căutat să creez experienţe deosebite pentru mine şi echipele din care am făcut parte, descoperind noi pieţe, noi categorii, inovaţii în modelul de business. Am fost liberă de constrângerile unei ambiţii pentru titlu sau pentru alte diverse beneficii, concentrându-mi întreaga atenţie către succesul oamenilor mei şi al misiunii dedicate femeilor ale cărei valori le împărtăşesc pe deplin”, răspunde Angela Creţu, vorbind despre reperele după care s-a ghidat în carieră. Chiar dacă aproape în fiecare săptămână este altundeva în lume, potrivit datelor de pe reţeaua de joburi LinkedIn, îşi face timp să răspundă şi întrebărilor pe care Business MAGAZIN i le-a trimis – de altfel, spune că găsirea timpului pentru tot ce îşi propune este unul dintre „exerciţiile“ pe care le-a deprins  până acum.

    Reuşitele în carieră s-au ţinut lanţ pentru Angela Creţu. Absolventă a Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică din cadrul ASE, Creţu a început să lucreze la Avon în 1999. Ea s-a angajat atunci ca area sales manager al companiei în Constanţa, de unde, în câţiva ani a evoluat înspre conducerea operaţiunilor de pe piaţa din România, funcţie pe care a ocupat-o patru ani şi jumătate. În ultima parte a mandatului de conducere a Avon România se ocupa şi de coordonarea pe plan regional (zece ţări) a operaţiunilor companiei.  În 2009, la 34 de ani, devenea cel mai tânăr vicepreşedinte din istoria Avon.

    Rolul respectiv îi aducea în responsabilitate echipa ce se ocupa de crearea şi punerea în practică a noilor tehnologii ale companiei şi presupunea mutarea sa la New York. În 2011 a devenit director general al filialei Avon din Rusia, în cadrul celei unei ample reorganizări a conducerii companiei americane cu activităţi în vânzările directe de produse cosmetice. În februarie 2015, Angelei Creţu i s-au extins atribuţiile, fiind numită şi director general pentru Turcia, dar şi vicepreşedinte în Africa şi Orientul Mijlociu, devenind una dintre cele mai bine plătite românce din istorie şi cea mai bine poziţionată româncă expatriată de până atunci. Din octombrie 2016 şi până la începutul acestui an a fost vicepreşedinte al grupului Avon pentru Europa Centrală,  de unde a făcut saltul în noul său rol.

    Nu e de mirare că acum, privind retrospectiv, îşi descrie parcursul profesional, ca fiind „intens, bogat în experienţe inedite cât pentru zeci de vieţi”. Totuşi, spune că activitatea ei în cadrul Avon i-a dat sens, dincolo de responsabilitatea ei de a aduce profit acţionarilor. „Sensul vine cu faptul că în Avon sunt parte a unui fenomen, a unei mişcări pentru sănătatea, demnitatea şi egalitatea la şanse a femeilor – iar asta m-a ţinut implicată şi cu sufletul, nu numai cu mintea şi timpul meu”, povesteşte Angela Creţu.

    Se consideră norocoasă pentru experienţa sa profesională şi spune că această companie i-a schimbat viaţa: „Călătoria profesională m-a trecut de la roluri de vânzări la roluri de strategie, de la un rol de manager până la cel de group vice president şi acum de CEO. Am lucrat în Europa Centrală şi de Est, în Africa şi Orientul Mijlociu şi în America, am condus grupuri cu cifre de afaceri de miliarde de dolari şi am legat prietenii pe viaţă în mai multe colţuri ale lumii. M-am îmbrăcat cu tricouri roz în lupta împotriva cancerului de sân şi spirit învingător pentru drepturile femeilor la frumuseţe şi demnitate, dar şi cu abaya şi cap plecat cu modestie, am îmbrăţişat culturi noi şi am adus schimbare în fiecare mediu în care am lucrat. Din America în Arabia Saudită, din Rusia în Africa de Sud, de la femei umile la femei puternice, am trăit experienţe care mă ţin iremediabil îndrăgostită de ceea ce fac în Avon, indiferent de rolul avut în companie în ultimii 21 de ani”, îşi descrie ea parcursul de până acum.

    Povesteşte că nu s-a concentrat niciodată pe mişcări verticale în carieră, ci pe experienţe noi: „Curajul de a experimenta şi de a înainta în situaţii foarte grele mi-a deschis oportunităţi la care nu am visat vreodată”. Experi­enţele marcante pentru cariera ei sunt conectate, spune ea, cu proiectele de inovaţie, cu deschiderile de pieţe noi, leadershipul în culturi foarte diferite de a noastră, managementul unor situaţii de criză fără precedent şi adaptarea la condiţii volatile de piaţă.

    Angela Creţu mai povesteşte şi că, până la 30 şi ceva de ani, a învăţat din greşelile făcute, iar ulterior s-a eliberat de fricile de până atunci: „Am învăţat din greşeli, dar am reuşit pe la vreo 30 şi ceva de ani să mă eliberez de frici: de a-mi pierde jobul, de a nu fi promovată, de a nu fi plăcută de toată lumea. Cu fiecare eliberare mi-am recâştigat bucuria de a fi eu însămi, de a-mi trăi prezentul cu  intensitate şi de a construi relaţii autentice şi experienţe valoroase. Ca într-o lege ciudată a atracţiei, cu cât m-am concentrat mai puţin pe următorul titlu, cu atât mai mult mi-a accelerat avansul în carieră”, mai spune ea. Din parcursul său nu au lipsit nici provocările, iar lista acestora este una lungă: „Terorism, violenţe, ameninţări, reglementări schimbate peste noapte, corupţie, incendiu, inundaţii – le-am avut pe toate în meniul surpriză al managerului în pieţe emergente. M-am dat cu un pas în spate, am pus siguranţa oamenilor pe primul locul şi restul proceselor într-o abordare structurată cu mintea la rece.

    CITITI AICI MATERIUALU INTEGRAL 

  • Planul B al României în cazul unui blackout energetic: pasarea responsabilităţii de la o instituţie la alta

    Acţiunea de informare a publi­cu­lui privind un posibil blackout ener­getic, o pană de curent de pro­por­ţii extinse, derulată de Austria, prin Ministerul Apărării, a creat mul­tă panică. Mai departe însă, încă din septembrie, Goldman Sachs a aver­ti­zat că riscul unui blackout la nivel eu­ropean trebuie luat în calcul. Dincolo de impactul emoţional al su­biectului, în­trebarea legată de un plan de ac­ţiune naţional, în cazul unui astfel de eveniment, este validă. Care ar fi pla­nul B al României? Pasarea respon­sabilităţii de la o instituţie la alta.

    „Pentru informaţii privind solici­tarea dumneavoastră vă adresăm ru­gă­mintea să vă adresaţi Ministerului Economiei“, au răspuns reprezen­tan­ţii Ministerului Apărării Naţio­nale (MApN) solicitării ZF privind existenţa unui plan de acţiuni în cazul unui astfel de eveniment.

    „Ministerul Economiei, Antre­pre­no­riatului şi Turis­mului nu are atri­buţii în acest domeniu. Vă rugăm să vă adresaţi Ministerului Energiei, pe adresa de e-mail: birou.presa@energie.gov.ro“, a venit prompt răspunsul şi de la Ministerul Economiei.

    Mai departe, niciuna dintre instituţiile direct vizate de gestionarea acestui eveniment, Ministerul Energiei, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), structură a cărui preşedinte este chiar Klaus Iohannis, şi Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport al energiei, nu au răspuns solicitării ZF privind planul B al României pentru un astfel de eveniment.