BusinessMagazin

Tag: republicani

  • Congresul american a ajuns la un acord pentru evitarea unui nou blocaj al statului federal

     Senatoarea democrată Patty Murray şi reprezentantul republican Paul Ryan, negociatorii celor două tabere, au convocat o conferinţă de presă pentru a dezvălui detaliile compromisului lor, care va fixa nivelul viitor al veniturilor şi cheltuielilor statului federal.

    Proiectul de buget ar putea de asemenea să atenueze impactul reducerilor bugetare numite “automate”, implementate în martie şi criticate de majoritatea clasei politice.

    Acordul marchează o ameliorare remarcabilă în relaţiile dintre republicani şi democraţi care controlează respectiv Camera Reprezentanţilor şi Senatul şi care s-au dovedit incapabili din 2011 să ajungă la un acord cu privire la cheltuielile federale şi impozite – un blocaj care a culminat în octombrie cu prima închidere parţială a statului federal din 1996.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Armistiţiul de la Washington

    Prin urmare, angajaţii federali s-au putut reîntoarce la lucru, iar ameninţările agenţiilor de rating cu o depunctare a SUA care ar fi reaprins criza financiară nu s-au concretizat. Blocajul fiscal de aproape trei săptămâni şi incapacitatea partidelor de a se înţelege au afectat însă deja situaţia economiei în ultimul trimestru, din cauza reducerii cheltuielilor federale şi din cauza scăderii încrederii la nivelul consumatorilor şi al mediului de afaceri, apreciază analiştii băncii britanice Lloyds într-un raport asupra “armistiţiului” fiscal american.

    Încrederea consumatorilor americani a scăzut în octombrie la cel mai mic nivel din ultimii doi ani, potrivit indicelui Bloomberg Consumer Comfort, iar preşedintele Barack Obama a citat alte sondaje care arată că jumătate dintre şefii de companii şi-au redus planurile de angajări pentru următoarele şase luni, din cauza incertitudinii bugetare.

    Pentru pieţele financiare, vestea bună este însă că acest şoc economic reduce evident probabilitatea ca Rezerva Federală să înceapă înainte de ianuarie 2014 restrângerea progresivă a programului de stimulare monetară, restrângere pe care Fed a condiţionat-o de o reducere durabilă a şomajului. Comitetul republicano-democrat desemnat să vină cu soluţii privind noul buget ar trebui să-şi prezinte raportul până la jumătatea lui decembrie, însă divergenţele dintre cele două partide rămân atât de mari, încât există riscul ca în ianuarie să izbucnească o nouă criză fiscală, apreciază analiştii Lloyds.

  • Speranţe la Washington, după zece zile de criză bugetară. Obama şi republicanii au început negocieri pentru o soluţie temporară privind limita de îndatorare

     La finalul unei reuniuni de peste o oră, joi, între preşedintele Barack Obama şi 20 de reprezentanţi ai republicanilor, liderul majorităţii din Camera Reprezentanţilor Eric Cantor părea să anunţe un progres semnificativ.

    “Echipele noastre vor continua să discute în această (joi) seara. Preşedintele a spus că îşi va consulta administraţia şi sper că vom putea întrezări un mod de a avansa ulterior”, a declarat oficialul.

    Republicanii i-au propus joi lui Obama o creştere temporară a plafonului datoriei, până pe 22 noiembrie, pentru a îndepărta riscul unui default, dar fără să includă măsuri care să deblocheze integral statul federal, paralizat de la 1 octombrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Situaţia de la Washington dă semne de îmbunătăţire, după zece zile de criză bugetară

    La finalul unei reuniuni de peste o oră, joi, între preşedintele Barack Obama şi 20 de reprezentanţi ai republicanilor, liderul majorităţii din Camera Reprezentanţilor Eric Cantor părea să anunţe un progres semnificativ.

    “Echipele noastre vor continua să discute în această (joi) seara. Preşedintele a spus că îşi va consulta administraţia şi sper că vom putea întrezări un mod de a avansa ulterior”, a declarat oficialul.

    Republicanii i-au propus joi lui Obama o creştere temporară a plafonului datoriei, până pe 22 noiembrie, pentru a îndepărta riscul unui default, dar fără să includă măsuri care să deblocheze integral statul federal, paralizat de la 1 octombrie.

    Ei au prezentat acest plan preşedintelui joi, dar “nu s-a luat vreo decizie definitivă”, potrivit unui purtător de cuvânt al preşedintelui Camerei John Boehner. Acest purtător de cuvânt, Brendan Buck, a salutat o “conversaţie utilă şi productivă”.

    Casa Albă a prezentat un rezumat al reuniunii în termeni foarte neutri, notând că “în urma unei discuţii despre posibile modalităţi de avansare, nu s-a efectuat vreo opţiune specifică”. Potrivit aceleiaşi surse, “preşedintele speră să continue să înregistreze progrese împreună cu membrii celor două partide”, democrat şi republican.

    Asupra republicanilor sunt exercitate presiuni, opinia publică raliindu-se lui Obama de la începutul crizei. Potrivit unui sondaj NBC/Wall Street Journal publicat joi, 53% dintre americani consideră că republicanii sunt vinovaţi de paralizia de la nivel federal, alţi 31% acuzându-l pe preşedinte.

  • America, din nou la marginea prăpastiei

    Începând de marţi, 1 octombrie, americanii nu pot vizita parcurile naţionale, muzeele finanţate de guvern, site-urile administraţiei federale, emblematicul Capitoliu, Arhiva Naţională sau grădina zoologică administrată de Institutul Smithsonian. Inspectorii Fiscului şi ai agenţiei care supraveghează siguranţa alimentaţiei nu sunt la datorie, iar veteranii nu pot accesa compensaţiile la care sunt îndreptăţiţi prin lege.

    Biroul de Statistici în domeniul Muncii a anunţat că nu va prezenta raportul privind şomajul. Sancţi-unile financiare şi economice impuse de SUA împotriva Iranului ar putea deveni ineficiente din cauza perturbării activităţii Trezoreriei. Toate acestea sunt efecte ale impasului politic de la Washington, care a forţat guvernul să intre într-un nou an fiscal fără un buget aprobat de legislativ. Astfel, gu-vernul federal a suspendat o parte din operaţiuni, trimiţând aproximativ 800.000 de angajaţi în şomaj tehnic până ce politicienii se vor împăca.

    Situaţia contractorilor – firmele care lucrează pentru guvern – este sub semnul întrebării. America poate conta pe serviciile esenţiale, precum aeroporturi, şcoli, poştă, servicii sociale şi medicale, transport public, justiţie, închisori federale, serviciile de imigraţie sau apărarea. Congresul şi Casa Albă nu reuşesc să negocieze o soluţie de compromis: Partidul Republican, majoritar în Camera Reprezentanţilor, se afişează divizat, diverse grupuri încercând să-şi impună propriile revendicări în schimbul deblocării activităţii guvernului, în timp ce Casa Albă, protejată de majoritatea Democrată din Senat, nu pare dispusă să accepte compromisuri şi transmite mesajul că republicanii au luat statul ostatic.

    „Nu vor exista negocieri. Americanii nu sunt pioni într-un fel de joc politic. Nu poţi cere răscum-părare în schimbul unui guvern funcţional“, a declarat săptămâna trecută preşedintele Barack Obama, citat de Bloomberg.

    Războiul rece de la Washington pare că va inghiţi şi următorul moment politic important, ma-jorarea plafonului datoriei de stat. Politicienii trebuie să acţioneze până la 17 octombrie, când va fi atinsă limita curentă a datoriei publice, de 16.700 miliarde de dolari. Departamentul Trezoreriei susţine că, după această dată, guvernul va mai dispune de numai 30 miliarde de dolari, care ar urma să fie epuizate în maximum două săptămâni. Astfel, în lipsa acţiunii politice, intrarea guvernului SUA în încetare de plăţi ar urma să aibă loc undeva înainte de 1 noiembrie.

    Liderul republicanilor, preşedintele Camerei Reprezentanţilor John Boehner, unul dintre cei mai influenţi congresmeni de ambele părţi ale spectrului politic, încearcă să reunească opoziţia în spa-tele unui proiect de compromis menit să rezolve toate problemele ţării: să dezlănţuie guvernul fed-eral, să ridice plafonul datoriei de stat şi să determine puterea să accepte cât mai multe priorităţi ale republicanilor. Boehner este presat însă din mai multe direcţii de diferitele grupuri care s-au conturat în masa celor 232 de republicani din Cameră.

    Un prim grup vrea să se folosească de negocierile pe buget şi plafonul datoriei publice pentru a obţine concesii din partea preşedintelui Obama în zona de reducere a taxelor. Alţi republicani înclină către o reconciliere cu Casa Albă şi îi cer lui Boehner să permită revenirea guvernului la starea nor-mală de funcţionare şi să renunţe la revendicările legate de Affordable Care Act, legea reformei în sănătate supranumită „Obamacare“, aprobată în 2010, cea mai importantă victorie din primul man-dat al lui Obama şi principalul punct sensibil pentru conservatorii Tea Party. Aproximativ 100 de re-publicani nu se aliniază explicit niciunui curent, nefiind clar pe câte voturi poate conta Boehner. Liderul republican este însă un negociator abil capabil de compromisuri surprinzătoare, contând nu o dată pe voturi democrate pentru a depăşi situaţii de impas.

     

  • O rază de speranţă în blocajul fiscal din SUA

    Ca urmare, secretarul apărării, Chuck Hagel, a anunţat că îi va chema înapoi la lucru pe majoritatea celor 350.000 de angajaţi civili ai Departamentului Apărării care au fost trimişi în şomaj tehnic.  

    Blocarea activităţii în majoritatea instituţiilor federale ale SUA, începând de marţi, a început treptat să îngrijoreze nu numai pieţele financiare, care iniţial sperau într-o rezolvare rapidă a situaţiei, ci şi pe şefa FMI, Christine Lagarde, care le-a cerut politicienilor să-şi rezolve conflictul înainte ca o criză a datoriilor în SUA să lovească în plin economia globală.

    Avertismentul şefei FMI nu se referă atât la blocarea legii aflate acum în impas, privitoare la bugetul pentru anul fiscal 2014, cât la faptul că rezistenţa înverşunată a unei facţiuni republicane faţă de aprobarea acestei legi s-ar putea repeta şi cu prilejul apropiatei dezbateri privind ridicarea plafonului de îndatorare a SUA, fixat acum la 16.700 mld. dolari.

    Preşedintele Barack Obama şi-a anulat turneul din această săptămână în Asia pentru summitul ASEAN şi Forumul Asia-Pacific, iar Trezoreria SUA a avertizat, la rândul său, că îşi va epuiza capacitatea de a împrumuta bani până la 17 octombrie şi că până la jumătatea lunii estimează că va ajunge să mai aibă doar lichidităţi de 30 mld. dolari. “Piaţa creditului ar putea îngheţa, dolarul s-ar prăbuşi, dobânzile ar creşte brusc, iar rezultatul ar fi o criză financiară poate chiar mai gravă decât cea din 2008”, afirmă Trezoreria.

    În tabăra republicană, problema se pune în continuare în aceiaşi termeni – condiţionarea votului pentru buget în Camera Reprezentanţilor de o amânare cu un an a intrării în vigoare pentru unele dintre prevederile legii de reformă a sistemului de asigurări medicale, amânare căreia i se opun atât preşedintele Obama, cât şi Senatul dominat de democraţi.
     

  • Un republican blochează Senatul american pe tema Obamacare, deşi Congresul are la dispoziţie numai şase zile să adopte un buget

     Purtând încălţăminte comodă sport, închisă la culoare, în loc de obişnuitele cizme din piele de struţ, Ted Cruz, în vârstă de 42 de ani, a luat cuvântul marţi la ora 18.41 GMT (21.41,ora României). De atunci, nu a făcut pauză şi nu s-a aşezat, întrerupându-se doar pentru a răspunde întrebărilor colegilor.

    “Intenţionez să vorbesc împotriva «Obamacare» (…) până când nu voi mai putea să stau în picioare”, a anunţat la începutul intervenţiei senatorul texan, un favorit Tea Party, folosind numele sub care este cunoscută reforma sistemului sănătăţii, adoptată în 2010, din care o parte importantă intră în vigoare în octombrie.

    “Toată lumea din Statele Unite ştie că aceasta distruge locuri de muncă şi creşte costul sănătăţii”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Conflictul din Siria: arta de a câştiga timp

    Nici nu mai are importanţă că, după cum a precizat presa rusească, propunerea a fost de fapt a secretarului de stat american John Kerry, iar ulterior Norvegia, Suedia şi Polonia au revendicat pentru ele paternitatea propunerii. Important e că rezultatul, pentru moment, este evitarea declanşării unui război pe care preşedintele american Barack Obama nu l-a dorit de fapt niciodată, preferând să lase Congresul să decidă, şi pentru care SUA, cu excepţia Franţei, nu a reuşit să găsească niciun aliat.

    De portiţa oferită de noua propunere, dar şi de faptul că şi Congresul american şi-a amânat votul asupra intervenţiei militare în Siria, a profitat perfect Bashar Al-Assad, care a afirmat că e dispus să renunţe la controlul asupra arsenalului chimic al regimului său dacă SUA nu-i mai înarmează pe rebelii sirieni şi dacă renunţă la ameninţările cu războiul.

    Sâmbătă, Lavrov şi Kerry au căzut de acord asupta unui plan de a aduce armele chimice siriene sub control internaţional, în condiţiile unei rezoluţii a Consiliului de Securitate al ONU, care ar putea decide sancţiuni sau alte măsuri punitive dacă Siria nu se conformează.Prima inspecţie internaţională la arsenalului chimic sirian va avea loc în noiembrie, urmând ca distrugerea acestuia să aibă loc la anul. Următoarea haltă diplomatică este prevăzută pentru finele lunii, când Lavrov şi Kerry se vor întâlni la New York pentru a organiza o conferinţă de pace pentru Siria.

    Deocamdată, singurele tabere care au protestat faţă de această soluţie diplomatică sunt rebelii care luptă contra regimului sirian şi republicanii americani, care sperau în pornirea unei acţiuni militare. Percepând însă corect semnalul diplomatic pozitiv, pieţele financiare s-au relaxat în privinţa Siriei, preţul petrolului cu livrare în octombrie a scăzut spre 108 dolari, iar investitorii au reînceput să se concentreze pe principalul eveniment financiar al săptămânii viitoare – şedinţa Rezervei Federale unde ar putea să se anunţe reducerea cumpărărilor de obligaţiuni de către banca centrală americană cu 10 mld. dolari pe lună, de la actualul plafon de 85 mld. dolari.

  • Republicanii critică discursul lui Barack Obama despre Al-Qaida şi Guantanamo

     “Ne aflăm în continuare într-un lung şi dificil conflict împotriva Al-Qaida”, a declarat senatorul republican John McCain într-o conferinţă de presă, apreciind că afirmaţiile lui Barack Obama relevă “un grad de nerealism incredibil”.

    “Al-Qaida se dezvoltă peste tot în Orientul Mijlociu, din Mali şi până în Yemen”, a subliniat el, criticând o parte a discursului în care Obama a anunţat că nivelul riscului terorist a scăzut în Statele Unite.

    Evocând atacul comis împotriva misiunii diplomatice americane din Benghazi (Libia) de militanţi islamişti şi atentatul din Boston, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Camerei Reprezentanţilor Ed Royce a apreciat că “preşedintele continuă să subestimeze grava ameninţare pe care Al-Qaida şi teroriştii afiliaţi o reprezintă”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Deşi sunt republican convins, nu pot să nu apreciez rolul pe care monarhia l-a avut în România

    Premierul Victor Ponta a postat pe pagina de Facebook un mesaj cu ocazia Zilei Regalităţii, în care arată că, deşi este republican convins, nu poate să nu aprecieze rolul pe care monarhia l-a avut în istoria şi construirea României moderne.

    “Deşi sunt republican convins, nu pot să nu apreciez rolul pe care monarhia l-a avut în istoria noastră şi în construirea României moderne. 10 mai, Ziua Regalităţii, marchează un moment important din trecutul naţiunii române, care ne arată că demnitatea, dragostea de ţară şi onoarea sunt trăsături pe care liderii politici adevăraţi le transmit poporului, facându-l astfel mai puternic şi mai rezistent în faţa provocărilor istoriei”, afirmă premierul.

    El încheie mesajul urând “La mulţi ani Familiei Regale a României”.

    Toate stirile sunt pe gandul.info