Proiectul “Legii reclamelor corecte” a apărut după ce s-a aflat că o structură rusă care se numeşte Agenţia de Cercetare în domeniul Internetului (Internet Research Agency, IRA), care ar avea legături cu Kremlinul, a cumpărat spaţiu publicitar pe platforme de socializare online pentru a influenţa opiniile înaintea scrutinului prezidenţial desfăşurat în Statele Unite în 2016.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Din cauza cumulării efectelor negative ale taxei clawback, politicii de preţ şi creşterii costurilor, APMGR estimează că preţul multor medicamente va ajunge mai mic decât costul de producţie, ceea ce va duce la delistarea acestora în România. Medicamentele ce vor fi delistate se vor adaugă celor peste 2.000 de medicamente care au dispărut de pe piaţă în ultimii ani, fie definitiv, fie înlocuite cu variante mai scumpe.
Principala povară pentru producătorii de medicamente generice o reprezintă taxa clawback, care a ajuns aproape de 20% şi care continuă să crească accelerat.
“Repetăm mereu autorităţilor că taxa clawback afectează în primul rând medicamentele generice, care sunt, de regulă, medicamente cu preţ mic, dar suntem ignoraţi. Dacă Guvernul menţine acelaşi nivel al taxei pentru medicamentele generice, în condiţiile în care şi costurile cu combustibilul cresc, nu face altceva decât să lovească în bătrâni şi bolnavi cronici, care nu vor mai găsi multe din cele mai răspândite medicamente de pe piaţă sau vor găsi variante mai scumpe, care vor necesita coplată,” a declarat Laurenţiu MIHAI, director executiv al APMGR.
Conform companiei de cercetare şi studii de piaţă CEGEDIM, 60% din cele peste 2.300 de medicamente care riscă să dispară de pe piaţă în perioada următoare sunt medicamente sub 25 de lei. Multe dintre acestea sunt produse în România, de producători români, care produc exclusiv generice.
La dispariţia medicamentelor contribuie şi politica actuală de preţ, care duce preţul medicamentelor din România la un minim european. Schimbările de reglementare a preţului în alte ţări europene care au şi România ca ţară de referinţă, pot duce la delistări din motive comerciale care vor afecta pacientul român.
“Niciun producător internaţional nu va risca să piardă pieţe mult mai mari, precum Germania, Franţa sau Rusia, pieţe de zeci de miliarde de euro anual, doar pentru că preţul din România este menţinut în mod artificial la un nivel extrem de redus,” a adăugat Mihai.
Ministrul ungar al Agriculturii, Sandor Fazekas, a declarat că, mulţumită eforturilor coordonate din partea Grupului de la Vişegrad, “chiar şi conducerea Comisiei Europene a recunoscut că practica de a produce diferite alimente sub aceeaşi etichetă reprezintă o problemă în Europa”.
“Acest lucru este inacceptabil, iar consumatorii din Ungaria sau din alte ţări din Europa Centrală şi de Est nu merită mai puţină carne în alimentele lor decât consumatorii din ţările Europei Occidentale”, a spus Fazekas.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Impozitul majorat ca procent din economia britanică ne pune chiar în mijlocul grupului de state europene. Nu vrem să se schimbe acest lucru, chiar şi după ieşirea din Uniunea Europeană”, a spus Hammond, într-un interviu pentru cotidianul francez Le Monde.
Potrivit analiştilor politici, Partidul Conservator este nevoit să-şi tempereze abordarea categorică privind Brexit după ce a pierdut majoritatea parlamentară în cadrul alegerilor din iunie, fiind greu să convingă Camera Comunelor să susţină reducerea taxelor şi a reglementărilor.
“Adesea aud spunându-se că Marea Britanie are în vedere participarea la o concurenţă neloială în domeniul reglementării şi al impozitării. Acesta nu este nici planul nostru, nici viziunea noastră pentru viitor. Mă aştept să rămânem o ţară cu un model social, economic şi cultural care să fie recunoscut drept european”, a mai spus Philip Hammond.
Hammond a precizat că Marea Britanie doreşte ca lucrătorii din UE să facă parte din economia britanică şi să-şi continue viaţa în ţară, la fel ca expaţii britanici care lucrează în Europa.
Beneficiile naţionale (în afara reţelei) acordate la orice abonament Telekom Romania, pentru servicii mobile, vor fi disponibile şi în roaming pentru Grupa 0 – ţările din spaţiul Economic European. De exemplu, dacă abonamentul respectiv include minute nelimitate naţionale şi 100 SMS-uri naţionale, abonatul va putea utiliza fără tarife adiţionale minutele nelimitate şi SMS-urile naţionale neconsumate până la data călătoriei în Roaming Grupa 0 – ţările din Spaţiul Economic European (SEE).
În cazul în care clientul beneficiază de un abonament cu minute naţionale (în afara reţelei) limitate ca număr, după consumarea acestora se aplică tariful standard naţional de 0,226 euro / minut, iar în cazul SMS-urilor de 0,06 euro, TVA inclus.
De asemenea, datele naţionale din contract (abonament/extraopţiuni/eventuale bonusuri) vor putea fi utilizate în Roaming Grupa 0 fără tarife adiţionale, până la limita lunară maximă de date în Roaming Grupa 0, dacă este aplicabilă contractului. După depăşirea limitei de date se aplică un tarif adiţional în cuantum de 0,0089 euro/MB, TVA inclus, iar după consumarea datelor naţionale din contract se va aplica şi tariful standard. Limita de date se determină în funcţie de beneficiile active la momentul utilizării serviciilor de roaming, împărţind dublul valorii abonamentului lunar la tariful reglementat, de 7, 7 euro/GB.
Dacă există extraopţiuni sau bonusuri cu date, valoarea acestora se adaugă la valoarea abonamentului, conform formulei (totul fără TVA): limita lunară maximă de date în Roaming (GB) = (valoare abonament + valoare extraopţiune + valoare bonus) x 2 / 7, 7 euro/GB.
Tarifele pentru ţările care fac parte din roaming Grupa 1, respectiv Elveţia, Monaco, Gibraltar şi Turcia, în roaming, vor fi de 0,06 euro/min, TVA inclus, pentru apeluri locale/către Romania/către SEE (Roaming Grupa 0 – Spaţiul Economic European)/Grupa 1, iar pentru alte destinaţii: 1,666 euro/min, TVA inclus. Tariful pentru apeluri primite este de 0,0129 euro/min, TVA inclus, pentru SMS – 0,024 euro/SMS, TVA inclus, iar pentru date – 0,06 euro/MB, TVA inclus
De asemenea, începând cu 15 iunie 2017, oferta la Cartela Telekom cuprinde două categorii de planuri tarifare şi opţiuni: planuri tarifare şi opţiuni incompatibile cu serviciul de roaming, care pot fi utilizate doar pe teritoriul României, sau planuri tarifare şi opţiuni compatibile cu serviciul de roaming, care oferă condiţii similare de utilizare a resurselor atât pe teritoriul României, cât şi în roaming în zona SEE, conform noilor reglementări în domeniu.
Opţiunile lansate înainte de 15 iunie 2017 sunt incompatibile cu serviciul de roaming, clienţii putând să le utilizeze doar când se află pe teritoriul României.
Clienţii Cartelei Telekom pot migra între oferte compatibile şi incompatibile cu serviciul de roaming în funcţie de nevoile lor de comunicare.
Oferta Telekom Romania Mobile compatibilă cu serviciul de roaming include un plan tarifar care oferă tarife de 10 eurocenţi pe minut, 4 eurocenţi pe SMS şi 10 eurocenţi pe MB, plus trei opţiuni de 2, 4 şi respectiv 8 euro credit, adresând diverse bugete şi nevoi de comunicare.
Astfel, opţiunea de 2 euro cu roaming oferă tarife de 5 eurocenţi pe minut, 2 eurocenţi pe SMS şi 5 eurocenţi pe MB, la viteze specifice tehnologiei 3G.
Opţiunea de 4 euro cu roaming include 100 de unităţi care pot fi utilizate pentru minute sau SMS-uri naţionale în România (inclusiv în reţelele Telekom Romania fix şi mobil) sau pentru minute sau SMS-uri în zona SEE pentru apeluri către ţările din SEE, 50 de minute internaţionale mobile apelabile de pe teritoriul României către reţele mobile din Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Marea Britanie şi Spania, respectiv 150 MB la viteze 4G, care pot fi utilizate pentru trafic de date efectuat pe teritoriul României sau al oricărui stat din SEE.
Opţiunea de 8 euro cu roaming adresează consumatorii care călătoresc frecvent şi au nevoi crescute de comunicare. Opţiunea de 8 euro cu roaming include minute şi SMS-uri nelimitate în reţeaua Telekom Romania, apelabile de pe teritoriul României, 2.000 de minute sau SMS-uri în reţele fixe şi mobile naţionale (în afara reţelei), care pot fi utilizate şi în roaming, în SEE, pentru apeluri către ţările din SEE (inclusiv apeluri către orice reţea mobilă sau fixă din România), 300 de minute internaţionale mobile apelabile de pe teritoriul României către reţele mobile din Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Marea Britanie şi Spania, 8 GB trafic de date la viteza 4G plus bonusul Gigaday de 30 GB de date mobile acordat automat în limita a 1GB pe zi, la activarea acestei opţiuni. Utilizatorii Opţiunii de 8 euro pot folosi până la 2,1 GB de date mobile în roaming, după care traficul consumat din datele incluse in optiune si bonusul zilnic va fi tarifat aditional cu 0,0075 euro credit/MB, iar dupa consumarea datelor incluse se va aplica tariful standard de 10 eurocenţi pe MB.
„Lipsa de predictibilitate a mecanismului clawback, corelată cu nivelul nesustenabil din punct de vedere economic pentru industria farmaceutică din România, impune o revizuire a acestui sistem. Trebuie evitat orice risc de restricţionare a accesului pacienţilor români la tratamente moderne prin retragerea de pe piaţă a unor medicamente sau diminuarea lansării de produse noi. Recomandăm alinierea contribuţiei clawback cu practica europeană în domeniu astfel încât aceasta să devină un instrument de control al consumului exagerat de medicamente, fără a se transfera sectorului privat diferenţa dintre consumul real al pacienţilor şi bugetul insuficient pentru tratamente”, a precizat Anda Todor, Preşedinte al Grupului de Sănătate din AmCham.
„Să nu uităm că taxa clawback a fost impusă ca o măsură de control bugetar în perioadă de criză. În condiţiile în care România se află în plină creştere economică nu se mai justifică nevoia de a obliga producătorii de medicamente să-şi asume responsabilitatea tratării pacienţilor al căror tratament nu se încadrează în bugetul alocat de autorităţi pentru medicamente. Taxa clawback, în valoare de 19,86%, este cu patru puncte procentuale mai mare în acest trimestru comparativ cu acelaşi trimestru al anului trecut. Nu este echitabilă, nu este predictibilă, creează dezechilibre financiare care pot pune în pericol accesul pacienţilor la tratamente inovatoare, multe dintre ele fără alternativă terapeutică în piaţă”, a adăugat Călin Gălăşeanu, Preşedinte al Local American Working Group (LAWG).
„Industria farmaceutică îşi doreşte să investească în România, însă reglementările din sistemul de sănătate, coroborate, descurajează orice investiţie prin crearea unui mediu de business ostil. Producătorii plătesc aproape 20% din valoarea medicamentelor decontate de CNAS, suprataxare care se calculează în funcţie de bugetul medicamentelor rămas la nivelul anului 2011. Mai mult, taxa clawback se calculează la preţul medicamentelor la raft care include şi adaosurile distribuitorilor şi farmaciilor, o povară suplimentară pentru producătorii de medicamente. Metodologia de calcul al preţurilor impune un preţ minim european care va scădea cu 35% pentru medicamentele ieşite de sub patent şi care va creşte riscul dispariţiei medicamentelor de pe piaţă. Noile medicamente ajung cu dificultate la pacienţi. Nu există premisele creşterii investiţiilor în România în lipsa unor soluţii eficiente şi echitabile care să îmbunătăţească accesul pacienţilor la medicamente şi să creeze un mediu de business transparent şi predictibil”, a afirmat Dan Zaharescu, Directorul Executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente din România (ARPIM).
Investitorii în sectorul farmaceutic îşi exprimă deschiderea de a colabora cu autorităţile pentru a implementa un mecanism de contribuţie care să asigure sustenabilitate financiară pentru bugetul public, asigurând în acelaşi timp accesul rapid al pacienţilor la tratament şi sporind astfel atractivitatea României pentru investiţii viitoare. Companiile membre ale acestor asociaţii sunt deschise dialogului şi colaborării cu autorităţile pentru a identifica un mecanism eficient şi echitabil de calcul al taxei clawback, dar şi pentru a găsi soluţii care să crească potenţialul României de a atrage investiţii străine.
Pe măsură ce comunităţile de pe întregul teritoriu al SUA explorează noi modalităţi de a reduce folosirea plasticului de unică folosinţă, inclusiv interzicerea tuturor pungilor de plastic pentru cumpărături, Michigan a făcut primul pas pentru a se asigura că poluarea cu plastic va continua, conmform Huffington Post.
În această săptămână, în lipsa guvernatorului Rick Snyder, locotenentul guvernator Brian Calley a introdus o modificare legislativă conform căreia autorităţile locale nu au voie să interzică vânzarea pungilor de plastic şi a altor recipiente de acest tip din retail şi industria alimentară. Introdusă de senatorul Jim Stamas, un republican, măsura anticipează posibile ordonanţe locale „care ar reglementa utilizarea sau vânzarea, ori impunerea oricărei taxe sau impozit pe anumite recipiente”, cu precădere cele făcute din materiale plastice. Aşadar, aceasta „ucide” în mod eficient o măsură adoptată în Washtenaw County, în sud-estul Michigan, prin care s-ar fi impus o taxă de 10 cenţi atât pe pungile de plastic, cât şi pe hârtia alimentară, începând cu luna aprilie 2017.
Legea recent semnată a fost sărbătorită de Asociaţia Restaurantelor din Michigan, care reprezintă aproximativ 4.500 unităţi de servicii alimentare. Într-o declaraţie emisă miercuri, asociaţia şi-a asumat această ”victorie cheie” afirmând că legea ”va proteja mai bine comunitatea de afaceri printr-o abordare amplă de reglementări”. „Fiind al doilea cel mai mare angajator privat din Michigan, industria restaurantelor joacă un rol major în viitorul economic al statului Michigan”, a declarat Justin Winslow, preşedinte şi CEO al asociaţiei. „Reglementările locale pun în pericol acel viitor, motiv pentru care s-au pus bazele reformei încorporate în legea 853”, a mai declarat acesta.
Mişcarea aceasta vine pe fondul creşterii gradului de conştientizare cu privire la dependenţa noastră de plastic, care afectează din ce în ce mai mult mediul înconjurător. Luna aceasta, cercetatorii de la Rochester Institute of Technology au descoperit că 10.000 de tone de plastic se aruncă anual în Marile Lacuri din SUA, echivalentul a 100 de bazine olimpice pline de sticle din plastic, potrivit studiului. Dacă lucrurile continuă pe calea actuală, până în 2050 oceanele lumii vor conţine mai mult plastic decât peşte, potrivit unui raport al Forumului Economic Mondial şi Fundaţiei Ellen MacArthur.
Iniţiativele legislative privitoare la sistemul bancar, cum sunt insolvenţa persoanelor fizice, darea în plată sau conversia creditelor în valută măresc până dincolo de limita suportabilităţii costurile din sistemul bancar, au declarat marţi reprezentanţii Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
Liderii bancherilor au reiterat o estimare a Băncii Naţionale, prezentată recent, care arată că numai conversia în lei a creditelor denominate în franci elveţieni la cursul istoric ar genera costuri pentru bănci de 2,4 miliarde de lei (circa 0,5 miliarde de euro), iar indicatorul de solvabilitate ar coborî, în cazul a două bănci, sub pragul care le-ar permite funcţionarea.
O iniţiativă legislativă aflată marţi pe ordinea de zi a comisiilor de specialitate din Parlament prevede posibilitatea conversiei în lei a împrumuturilor contractate anterior în valută. Creditele luate în franci elveţieni (CHF), spre exemplu, ar urma să fie convertite la o valoare determinată ca medie aritmetică a cursurilor medii lunare din luna acordării creditului până la momentul conversiei.
Pe lângă costurile suplimentare, aplicarea conversiei în lei la cursul istoric a creditelor în valută generează şi pierderi, susţin bancherii.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Primul aeroport pentru drone va fi construit în Rwanda. Autoritatea Aviaţiei Civile din Rwanda pregăteşte un prim draft al reglementărilor privind vehiculele aeriene fără pilot, care va fi prezentat autorităţilor. Oficialii speră ca reglementările să fie stabilite în 2016, informează Quartz.
Transportul este dificil în ţara africană, iar cu ajutorul dronelor distribuţia de echipamente sau medicamente sau alte bunuri comerciale ar fi mult mai uşoară. Dronele vor putea cără până la 10 kg şi vor putea zbura pe o distanţă de 100 km.
Planul aeroportului a fost înaintat de către firma de arhitectură Foster + Partners luna trecută. Dacă proiectul se dovedeşte a fi un succes, în viitor s-ar putea construi alte 40 de asemenea aeroporturi în Rwanda sau în alte locuri din regiune.
