BusinessMagazin

Tag: reducere

  • Ciucă anunţă reducerea cu 10% a cheltuielilor ministerelor şi îngheţarea angajărilor la stat

    Ciucă anunţă luni reducerea cu 10% a cheltuielilor ministerelor la bunuri şi servicii, oprirea achiziţiilor de autovehicule, de mobilier, precum şi a altor cheltuieli neesenţiale ale instituţiilor publice. Vor fi îngheţate angajările la stat, cu excepţia învăţământului şi sănătăţii.

    Premierul Nicolae Ciucă spune că a încheiat, împreună cu partenerii de coaliţie, discuţiile pe măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare.

    „Am decis să reducem cu 10% cheltuielile ministerelor la bunuri şi servicii, să oprim achiziţiile de autovehicule, de mobilier, precum şi alte cheltuieli neesenţiale ale instituţiilor publice. Vom îngheţa angajările la stat, bineînţeles ţinând cont că învăţământul şi sănătatea au, în continuare, nevoie de personal. Am stabilit că este necesară o reducere la jumătate a numărului consilierilor din cabinetele demnitarilor din aparatul guvernamental. Tot în coaliţie, am decis şi introducerea lanţului scurt de aprovizionare, un sistem cu beneficii de ordin economic, social, de mediu şi de sănătate. Mai precis, în acest circuit activitatea economică se desfăşoară în zona de producţie sau în vecinătatea acesteia şi se realizează prin mijloace ecologice şi sustenabile de producţie agroalimentară”, spune Ciucă.

    Concret, prin această măsură vânzarea se va face de la un fermier la un consumator prin implicarea unui număr cât mai redus de intermediari.

    În plus, entităţile publice care desfăşoară activităţi de alimentaţie publică (cantine şcolare, unităţi militare, cantine spitaliceşti etc.) vor achiziţiona alimente din vecinătate, conform unor reguli bine stabilite.

  • Berlinul vrea să scape de maşini: Germania va lansa de luni una dintre cele mai accesibile oferte de transport în comun din lume. Pentru doar 49 de euro (245 de lei) pe lună, germanii vor avea călătorii nelimitate în toate autobuzele, metrourile şi tramvaiele din fiecare municipalitate din ţară

    Germania va lansa de luni una dintre cele mai accesibile oferte de transport în comun din lume, stabilind un nou punct de referinţă pentru a încuraja consumatorii să renunţe la maşini şi punând presiune asupra Berlinului pentru a face ca această schimbare să funcţioneze.

    Pentru doar 49 de euro (54 de dolari) pe lună, posesorii beneficiază de călătorii nelimitate în toate autobuzele, metrourile şi tramvaiele din fiecare municipalitate din ţară. Aceasta înseamnă că, cu un singur bilet – care se reduce la mai puţin decât costul unui espresso pe zi – puteţi merge cu autobuzele pe malul lacului Constance, la graniţa cu Elveţia, şi puteţi traversa portul din Hamburg, la Marea Nordului.

    Trenurile locale şi regionale sunt incluse în aşa-numitul “Deutschland-Ticket”, dar nu şi serviciile interurbane mai rapide, deoarece ideea este de a încuraja oamenii să redirecţioneze călătoriile pe distanţe scurte.

    Abonamentul se bazează pe popularul bilet de 9 euro care a fost introdus vara trecută pentru a ajuta la gestionarea crizei energetice declanşate de războiul din Ucraina. În timp ce noua ofertă este considerabil mai scumpă, durata propusă de cel puţin doi ani depăşeşte cu mult perioada de probă de trei luni a predecesorului său şi indică faptul că transportul public devine o componentă a politicii naţionale, mai degrabă decât un simplu serviciu local.

    Ca parte a lansării, cancelarul Olaf Scholz a vizitat joi un depou de autobuze din Berlin, susţinând planul, dar şi legându-şi reputaţia de succesul acestuia.

    Schimbarea este extrem de necesară, deoarece Berlinul, unde se află sediile BMW, Mercedes-Benz şi Porsche, nu a reuşit să reducă prea mult emisiile din transporturi. Sectorul a ratat în mod regulat obiectivele de reducere a emisiilor de dioxid de carbon şi este departe de ritmul necesar pentru a reduce aproape la jumătate poluarea până în 2030.

  • Cade ghilotina peste una dintre cele mai mari bănci din lume : Gigantul va concedia 800 de angajaţi de rang înalt ca parte a planului de reducere a costurilor

    Deutsche Bank AG plănuieşte să concedieze aproximativ 800 de angajaţi din rândurile personalului superior de back-office, ca parte a obiectivului creditorului german de a genera economii suplimentare de 500 de milioane de euro (552 de milioane de dolari), relatează Bloomberg.

    Directorul general Christian Sewing a declarat că banca va concedia aproximativ 5% din personalul senior care nu are legătură directă cu clienţii, după ce şi-a mărit obiectivul de reducere a costurilor la 2,5 miliarde de euro. Declaraţiile au fost oferite în cadrul unei convorbiri telefonice cu reporterii, în contextul prezentării rezultatelor din primului trimestru.

    Sewing se bazează din ce în ce mai mult pe serviciile corporative şi private ale firmei pentru a impulsiona creşterea, pe măsură ce boom-ul comercial din ultimii ani se stinge, iar Europa se îndepărtează de era ratelor negative ale dobânzilor. În contextul reducerii personalului de back-office, Sewing a anunţat, de asemenea, angajări selective în cadrul băncii corporative, al băncii de investiţii şi al gestionării averilor.

    Directorul financiar, James von Moltke, a declarat joi că banca are în vedere noi oportunităţi pentru a-şi stimula activitatea de gestionare a averilor în urma consecinţelor crizei Credit Suisse Group AG.

  • „Rotativa“ guvernamentală complică ecuaţia reducerii de cheltuieli publice necesare pentru că nimeni nu vrea să plătească preţul

    ♦ Schimbarea premierului liberal Nicolae Ciucă (PNL) cu Marcel Ciolacu (PSD) complică proiectul reducerii cheltuielilor bugetare pentru încadrarea în ţinta de deficit în 2023. Pentru că măsura trebuie asumată şi mereu când sunt tăieri de cheltuieli există un cost politic pe care cineva trebuie să şi-l asume, dar pe care nimeni nu vrea să-l plătească.

    Guvernul are pe masă un proiect de ordonanţă de urgenţă de tăiere a chel­tuielilor bugetare, proiect care, în cele mai sensibile puncte ale lui, priveşte îngheţarea salariilor din sistemul public la nivelul lui 2022, sunt oprite angajările în structurile de stat, sunt oprite achiziţiile de maşini sau interzis cumulul pensie-salariu.

    Totul pentru că execuţia bugetului la primul trimestru nu arată deloc bine, iar viitorul nu este roz, având în vedere că avansul economiei va fi mai mic decât anul trecut – de fapt va fi cam la jumătate, spun majoritatea prognozelor, undeva la 2,5%.

    „Decizia de oprire a ritmului de creştere a salariilor şi din zona de bunuri şi servicii este rezonabilă. Este singura posibilă, de altfel. Nu vorbim de o reducere a salariilor, ci de o temperare a creşterii lor. Impozitele nu pot fi mărite, ar fi o povară pentru eco­nomie. Nu mai trebuie aplicată soluţia FMI din criza financiară de acum un deceniu, cu tăieri de salarii. Aşa că sigura soluţie este de reducere a cheltuielilor. E bine că discutăm acum despre asta pentru că măsurile luate din vreme evită luarea unor decizii mai dure, spre final de an, când se va vedea că înca­drarea în ţinta de deficit bugetar de 4,4% din PIB este compromisă“, spune econo­mistul Laurian Lungu.

    România are doar două posibilităţi pen­tru reducerea deficitului bugetar: să crească veniturile sau să scadă cheltuielile şi, având în vedere că traversăm o perioadă cu inflaţie mare, cu dobânzi ridicate, ar fi dificil să crească taxele. Singura soluţie viabilă pentru reducerea deficitului bugetar ar fi re­du­cerea cheltuielilor, spune Radu Georgescu, mana­ging partner al CFO Network.

    Problema este că cineva trebuie să-şi asume această reducere de cheltuieli – nu poate fi numită chiar austeritate pentru că o reducere de cheltuieli cu 20 de miliarde de lei nu înseamnă decât 3,8% din totalul cheltuielilor de 541 de miliarde de lei, la nivelul anului 2022. Dar sindicatele din învăţământ ameninţă cu greva generală pentru că, la o inflaţie de 15%, vor compensaţii măcar pentru golul din buzunare provocat de creşterea de preţuri. Şi, cum alegerile se apropie pentru că 2024 este la o aruncătură de băţ, este nevoie de mult curaj şi de asumare a costului politic. Rocada PNL-PSD în fruntea guvernului ar urmă să se facă în luna mai. Cineva va plăti, din punct de vedere politic, acest preţ. Pe cine cade pacostea? Pe PNL, pe PSD?

    „Ambele partide trebuie să-şi asume acest cost pentru că ele vor continua să guverneze împreună. Indiferent de «rotativă», cum o numesc ei, singura soluţie este reducerea cheltuielilor guverna­mentale în condiţiile în care majorarea taxelor ar duce economia şi mai în jos. În fond, reducerea veniturilor bugetului este cauzată, într-o măsură, şi de schimbările Codului fiscal intrat în vigoare la începutul anului. Întreprinderile mici şi mijlocii au avut de suferit din cauza noilor impozite, afacerile, veniturile le-au scăzut. Noi taxe ar pune presiune şi mai mare pe economie. Asa că soluţia nu poate fi alta decât reducerea cheltuielilor“, spune Laurian Lungu.

    Execuţia bugetară pentru primul trimestru ar urma să fie publicată de Ministerul Finanţelor astăzi sau mâine dar, din declaraţiile publice ale responsabililor politici, reiese că încasările bugetare la T1 sunt cu 4,7 miliarde de lei mai mici decât prognoza de venituri. Dacă situaţia s-ar menţine de-a lungul anului, ar rezulta un minus la venituri de 20 de miliarde de lei (4 mld. euro) care ar trebui acoperiţi din împrumuturi, aşa că deficitul bugetar ar fi mult mai mare decât procentul de 4,4% din PIB, cât prevede legea bugetului. Coincidenţă sau nu, suma 20 de miliarde de lei supraestimată în vistieria statului şi admisă acum de guvern este identică cu cea indicată de Consiliul Fiscal, în opinia asupra proiectului de buget pentru 2023.

    Bugetul de anul acesta este construit pe venituri mai mari cu 14% faţă de cele de anul trecut. Doar că economia, care a crescut spectaculos în 2022, cu 4,7%, încetineşte anul acesta. Preţul petrolului şi cel al gazului au adus, în 2022, venituri în plus la buget de 13 miliarde de lei (2,6 mld. euro), adică de 3% din veniturile totale. Anul acesta, preţurile la petrol şi gaze s-au dus în jos, inflaţia – cumplită pentru alţii, dar mană cerească pentru buget – scade şi ea. Dar Ministerul Finanţelor a bugetat la venituri, în 2023, la nivelul lui 2022 şi a mai pus şi 14% peste. Parlamentul a aprobat, aşa că promisiunile făcute sunt acum lege. Totuşi, socoteala iniţială, după datele la T1, se dovedeşte că a fost greşită. Iar guvernul trebuie să taie din cheltuieli. Dar ce te faci, pentru că promisiunea făcută e datorie curată.

    Sindicatele din învăţământ s-au supărat şi anunţă o grevă generală faţă de măsurile de blocare a cheltuielilor prevăzută de guvern. Lista de revendicări este lungă dar, ca întotdeauna, salariile se află în fruntea acestor revendicări. Salariul mediu în economie a trecut de 4.000 de lei/lună, dar salariile în învăţământ pentru profesorii aflaţi la început (pentru cei sub 35 de ani) sunt, pe medie, de 2.400 de lei, potrivit Eurostat, oficiul de statistică al UE.

    Supărarea este mare, costul politic poate fi, de asemenea, mare aşa că în guvern se vor înfrunta „raţiunea economică“ cu „raţiunea politică“. 

    De obicei, în România, câştigă cea din urmă. În Franţa preşedintele Macron şi Parlamentul francez au modificat legea pensiilor, în ciuda protestelor masive. „Raţiunea economică“ a avut câştig de cauză în faţa „raţiunii politice“.

    Bugetul de anul acesta este construit pe venituri mai mari cu 14% faţă de cele de anul trecut. Doar că economia, care a crescut spectaculos în 2022, cu 4,7%, încetineşte anul acesta. Preţul petrolului şi cel al gazului au adus, în 2022, venituri în plus la buget de 13 miliarde de lei (2,6 mld. euro), adică de 3% din veniturile totale.

    Nicolae Ciucă, actualul premier

  • Ce spune Artesana, un mic producător de lactate, despre intenţia Guvernului de a reduce preţul laptelui la raft cu 20%: preţurile oricum au început să scadă. Autorităţile trebuie să asigure o stabilitate a sectorului

    Daniel Donici, fondator al producătorului lactatelor Artesana, care deţine o unitate de producţie în judeţul Galaţi, spune că preţurile produselor lactate s-au redus în ultima perioadă ca urmare a scăderii preţurilor la laptele materie primă astfel că Guvernul trebuia să cheme la masa discuţiilor reprezentanţii retailerilor şi ai procesatorilor atunci când preţurile erau foarte mari.

    Declaraţia vine în contextul în care Consiliul Concurenţei a anunţat astăzi că a început discuţiile cu retailerii şi procesatorii care intenţionează să facă parte din acordul voluntar pentru reducerea cu minim 20% a preţului laptelui de consum. Această reducere se va aplica laptelui de provenienţă românească care costă în prezent peste 7 lei/litru şi se va împărţi între retaileri (minimum 10%) şi procesatori (minimum 10%), conform anunţului. Discuţia vine în contextul în care preţul la raft la laptele de consum a ajuns şi la 12 lei/litru, în timp ce fermierii încasează chiar şi sub 2 lei pe litru.

    “În contextul războiului, al creşterii costurilor cu energia, al cerealelor, preţurile produselor lactate s-au mărit foarte mult, dar atunci când preţurile erau foarte mari trebuia să se organizeze o întânire cu procesatorii şi retailerii pentru a vedea ce se poate face. Preţurile oricum scad pentru că este vorba de echilibru cerere-ofertă, dar mecanismul funcţionează destul de greu. Noi a trebuit să suportăm în companie toate creşterile de costuri imediat, dar la raft aceste creşteri s-au văzut mult mai târziu. Noi suntem singurii (procesatorii n-red.) care am pierdut din întreg lanţul. E bine că se consultă cu retailerii şi procesatorii, dar nu este în regulă să impui un preţ. Problema este că doar reacţionăm, nu suntem proactivi niciodată”, a spus Daniel Donici pentru ZF.

    El explică faptul că primăvara preţul laptelui scade în general pentru că există un flux mare de lapte pe piaţă şi că în toată Europa au fost majorări de preţuri. Însă, antreprenorul a observat că în alte ţări preţurile s-au stabilizat mult mai repede.

    “Facem apel la autorităţi să elaboreze o strategie coerentă prin care să se asigure o stabilitate a sectorului de lapte, pornind de la infrastructura agricolă (pentru irigaţii), subvenţiile pentru fermieri, facilităţi pentru procesatori, şi reguli pentru retaileri (privind accesul producătorilor la raft), astfel încât tot sectorul să fie competitiv în UE”, a completat managerul. Artesana este o companie cu o cifră de afaceri anuală de 5 milioane de euro. Pentru laptele materie primă compania colaborează cu fermieri din zonă. 

  • Companiile cer, prin intermediul Camerei de Comerţ şi Industrie, reorganizarea administrativă prin reducerea numărului de judeţe de la 42 la 15, în contextul încasărilor sub estimări de la bugetul de stat

    Companiile din România cer, prin intermediul Camerei de Comerţ şi Industrie (CCIR), reorganizare administrativă a teritoriului, prin reducerea numărului de judeţe de la 42 la 15, redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori, precum şi redefinirea noţiunii de oraş ca localitate cu cel puţin 10.000 de locuitori, pentru a se putea menţine avantajul competitive al fiscalităţii reduse, în contextul încasărilor sub estimări de la bugetul de stat.

    De asemenea, mediul de afaceri cere ca toate instituţiile publice deconcentrate să fie regrupate sub această nouă formă administrativă.

    Solicitarea CCIR vine pe fondul îngrijorărilor legate de situaţia bugetară prezentată de către Ministerul de Finanţe, organizaţia considerând că în acest context România riscă să piardă cele mai importante avantaje pe care le are: predictibilitatea şi fiscalitatea redusă.

    ”În împrejurările actuale, România nu mai este o destinaţie atractivă pentru investitorii străini din punctul de vedere al forţei de muncă calificate şi din cauza retrocedărilor făcute haotic. Astfel, România s-ar putea afla în imposibilitatea de a oferi terenuri pentru deschiderea unor linii de producţie, mai ales în contextul în care multe afaceri şi-au început relocarea din Asia. Singura atractivitate pe termen mediu şi lung a României poate rămâne fiscalitatea redusă susţinută de predictibilitate”, se arată în comunicatul CCIR.

    Camera de Comerţ apreciază că există riscul ca prin adoptarea unor măsuri eronate în ceea ce priveşte acoperirea ”găurilor bugetare”, mediul de afaceri să devină, dacă nu un ”ţap ispăşitor”, atunci cel puţin o victimă colaterală.

    Propunerea de reorganizare teritorială este susţinută şi de Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN), Federaţia Patronală din Industria Materialelor de Construcţii din România (PATROMAT), Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT), Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) şi Asociaţia Brokerilor din România

     

  • Tesla reduce preţurile în SUA pentru a şasea oară în acest an, înainte de rezultatele din primul trimestru

    Tesla a redus preţurile pentru unele dintre vehiculele sale electrice Model Y şi Model 3 în Statele Unite, se arată pe site-ul său de internet, fiind a şasea oară când reduce preţurile în SUA în acest an, pe fondul îngrijorărilor legate de efectul asupra marjelor sale de profit, conform CNBC.

    Compania urmează să prezinte miercuri rezultatele trimestrului ianuarie-martie, a redus preţurile vehiculelor sale Model Y “long range” şi “performance” cu câte 3.000 de dolari fiecare şi pe cel al Model 3 “cu tracţiune spate” cu 2.000 de dolari, la 39.990 de dolari.

    Compania condusă de Elon Musk a redus preţurile din SUA ale Model 3 standard cu 11% până în prezent în acest an şi cu 20% pe cele ale Model Y standard, mişcări care vin în contextul în care Statele Unite, cea mai mare piaţă a sa, se pregăteşte să introducă standarde mai stricte care vor limita creditele fiscale pentru vehiculele electrice.

    De asemenea, compania a redus recent preţurile în Europa, Israel şi Singapore, precum şi în Japonia, Australia şi Coreea de Sud, extinzând o campanie de reduceri pe care a început-o în China în ianuarie pentru a stimula cererea.

    Cu toate acestea, Tesla, la începutul acestei luni, a raportat o creştere secvenţială de 4% a livrărilor în primul trimestru, mult mai puţin decât creşterea secvenţială de 17,8% din trimestrul al patrulea.

    Alături de aceasta, reducerile agresive de preţuri au ridicat, de asemenea, îngrijorări cu privire la marjele de profit ale companiei cu sediul în Austin, Texas, care este lider în industrie.

    În timp ce Tesla este aşteptată să raporteze o creştere anuală de 24,2% a veniturilor din primul trimestru, la 23,29 miliarde de dolari, estimarea medie a profitului analiştilor a scăzut cu aproximativ 2,4% în ultimele trei luni, potrivit datelor Refinitiv.

    Preţul acţiunilor Tesla a crescut cu puţin sub 50% în acest an până marţi.

     

  • Veşti bune pentru români: O nouă categorie de bunuri ar putea beneficia de cota de TVA redusă

    Propunerea legislativă, nr. B215/2023, pentru modificarea şi completarea art.291 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, depusă la Senat în 11 aprilie 2023, propune scăderea cotei de TVA pentru scaunele auto pentru copii, conform documentului oficial.

    Astfel, cota de TVA pentru scaunele auto pentru copii ar urma să scadă de la 19%, cât este în prezent, la 5%.

    Mai exact, proiectul de lege propunere ca la articolul 291 alineatul (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, după litera q) se introduce o nouă literă, lit. r), cu următorul cuprins: „r) livrarea de dispozitive de fixare in scaune pentru copii, astfel cum sunt definite la art. 97 alin. (13) din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvemului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvemului nr. 1391/2006, cu modificările şi completările ulterioare.”

    Conform 1egislaţiei: primare — „Conducătorii de autovehicule având locuri prevăzute prin construcţie cu centuri de siguranţă au obligaţia să se asigure că, pe timpul conducerii vehiculului, minorii poartă centurile de siguranţă sau sunt transportaţi numai în dispozitive de fixare în scaune pentru copii omologate, în condiţiile prevăzute de regulament”.

    Totodată, legislaţia secundară prevede aceste condiţii — „ Copiii cu o inăltirne de până la 135 cm  pot fi transportaţi în autovehicule echipate cu sisteme de siguranţă pentru conducător pasageri, denumite în continuare sisteme de siguranfă, doar dacă sunt fixaţi sau prin,s1 cu ajutorul unui dispozitiv de fixare în scaun pentru copii instalat în autovehicul; Copiii cu o  inăltime de peste 135 cm pot fi transportaţi în autovehicule echipate cu sisteme de siguranţă doar dacă poartă centuri de siguranţă pentru adulţi, reglate astfel încât să nu treacă peste zona gâtului sau feţei, ori dacă sunt fixaţi sau prinşi cu ajutorul unui dispozitiv de fixare în scaun  pentru copii instalat în autovehicul”.

    Pentru ca această propunere legislativă să intre în vigoare, trebuie adoptată de Parlament, promulgată de şeful statului şi apoi publicată în Monitorul Oficial.

     

  • Veşti bune pentru români: O nouă categorie de bunuri ar putea beneficia de cota de TVA redusă

    Propunerea legislativă, nr. B215/2023, pentru modificarea şi completarea art.291 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, depusă la Senat în 11 aprilie 2023, propune scăderea cotei de TVA pentru scaunele auto pentru copii, conform documentului oficial.

    Astfel, cota de TVA pentru scaunele auto pentru copii ar urma să scadă de la 19%, cât este în prezent, la 5%.

    Mai exact, proiectul de lege propunere ca la articolul 291 alineatul (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, după litera q) se introduce o nouă literă, lit. r), cu următorul cuprins: „r) livrarea de dispozitive de fixare in scaune pentru copii, astfel cum sunt definite la art. 97 alin. (13) din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvemului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvemului nr. 1391/2006, cu modificările şi completările ulterioare.”

    Conform 1egislaţiei: primare — „Conducătorii de autovehicule având locuri prevăzute prin construcţie cu centuri de siguranţă au obligaţia să se asigure că, pe timpul conducerii vehiculului, minorii poartă centurile de siguranţă sau sunt transportaţi numai în dispozitive de fixare în scaune pentru copii omologate, în condiţiile prevăzute de regulament”.

    Totodată, legislaţia secundară prevede aceste condiţii — „ Copiii cu o inăltirne de până la 135 cm  pot fi transportaţi în autovehicule echipate cu sisteme de siguranţă pentru conducător pasageri, denumite în continuare sisteme de siguranfă, doar dacă sunt fixaţi sau prin,s1 cu ajutorul unui dispozitiv de fixare în scaun pentru copii instalat în autovehicul; Copiii cu o  inăltime de peste 135 cm pot fi transportaţi în autovehicule echipate cu sisteme de siguranţă doar dacă poartă centuri de siguranţă pentru adulţi, reglate astfel încât să nu treacă peste zona gâtului sau feţei, ori dacă sunt fixaţi sau prinşi cu ajutorul unui dispozitiv de fixare în scaun  pentru copii instalat în autovehicul”.

    Pentru ca această propunere legislativă să intre în vigoare, trebuie adoptată de Parlament, promulgată de şeful statului şi apoi publicată în Monitorul Oficial.

     

  • Consumul final de energie electrică s-a redus în primele două luni din 2023 cu 7,4%, în condiţiile în care consumul realizat de populaţie s-a diminuat cu 18,2%, iar iluminatul public cu 26%

    Consumul final de energie electrică s-a redus în primele două luni din 2023 cu 7,4% faţă de perioada similară din 2022, în condiţiile în care consumul realizat de populaţie s-a diminuat cu 18,2%, iar iluminatul public cu 26%, potrivit datelor INS.

    În acelaşi timp, consumul din economie s-a redus cu 0,3%.

    Exportul de energie electrică s-a majorat în acelaşi interval cu 18,8%, iar consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii s-a diminuat cu 10,7%.

    În ceea ce priveşte resursele de energie primară, acestea au scăzut cu 6,4% în primele două luni 2023, iar cele de energie electrică au crescut cu 3,3%.

    Principalele resurse de energie primară au totalizat 5157,9 mii tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 351,3 mii tep faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Producţia internă a însumat 3032,1 mii tep, în creştere cu 2,9% faţă de perioada 1.I-28.II.2022, iar importul a fost de 2125,8 mii tep, în scădere cu 436,6 mii tep (-17%).

    Pe segmentul de energie electrică, resursele s-a majorat cu 3,3%, în condiţiile în care producţia internă a crescut cu 6%, iar importul s-a redus cu 20%.

    Producţia din termocentrale a scăzut în ianuarie-februarie cu 4,7%, cea din hidrocentrale a crescut cu 32,3%, iar cea din centralele nuclearo-electrice s-a redus cu 0,9%.

    În acelaşi timp,  producţia din centralele electrice eoliene a urcat cu 8%, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice a fost cu 20% sub cea din perioada similară din 2022.