BusinessMagazin

Tag: rectificare bugetara

  • Agricultura şi Dezvoltarea Regională primesc cei mai mulţi bani la rectificare. Transporturile pierd 1,6 miliarde

    Astfel, ministerul Agriculturii va primi în plus 769,5 milioane lei, Dezvoltarea Regională 754,4 milioane lei, Fondurile Europene 729,6 milioane lei, Finanţele 584,3 milioane lei, Apărarea 558,1 milioane lei, Educaţia 271,4 milioane lei, Afaceri Interne 269,2 milioane lei, Justiţie 245 milioane lei, Serviciul Român de Informaţii 140,4 milioane lei, Afacerile Externe 132,8 milioane lei, Ministerul Muncii 80,1 milioane lei, potrivit proiectului de rectificare.

    Vor fi reduse, în schimb, bugetul Ministerului Transporturilor, cu 1,61 miliarde lei, şi cel al Energiei, cu 108,1 milioane lei.

    Bugetul instituţiilor/activităţilor finanţate integral şi/sau parţial din venituri proprii se majorează la venituri cu suma de 692,8 milioane lei, la cheltuieli cu suma de 220,0 milioane lei, cu un excedent de 472,8 milioane lei.

    Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se majorează atât la venituri cât şi la cheltuieli cu suma de 361,5 milioane lei, printre altele pentru acordarea majorărilor salariale aprobate personalului din unităţile sanitare, în timp ce sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru bugetele locale creşte cu 2,46 miliarde lei.

    Per ansamblu, atât veniturile bugetului general consolidat cât şi cheltuielile vor creşte cu 2,62 miliarde lei, astfel că deficitul se menţine la 13 miliarde de lei, respectiv 1,85% din PIB.

  • Teodorovici: La rectificarea bugetară din octombrie vom analiza cum au cheltuit banii ministerele

    “În octombrie, la a doua rectificare bugetară din acest an, vom avea o analiză, să vedem fiecare ordonator de credite cum a cheltuit sumele de la această alocare bugetară la rectificarea din iulie şi vedem cum redistribuim fondurile, să nu blocăm sumele artificial”, a afirmat vineri ministrul de resort, Eugen Teodorovici, într-o conferinţă de presă.

    El a precizat că vrea să vadă clar şi detaliat cum sunt cheltuite aceste sume de fiecare minister.

    “Trebuie să alocăm aceste sume în zonele de interes în economie şi ca importanţă, în sănătate şi educaţie, mai ales acolo unde se cheltuie într-un mod eficient”, a mai spus ministrul.

    El a explicat redistribuirea sumelor bugetare între instituţii la rectificarea pozitivă din iulie prin faptul că fondurile nu trebuie blocate artificial, fără a putea fi cheltuite.

  • Prima rectificare bugetară din acest an, aprobată de Guvern

    Singurele modificări aduse în şedinţa de marţi a Guvernului la forma prezentată de Ministerul Finanţelor au fost la Ministerul Apărării Naţionale şi la Ministerul Afacerilor Interne, modificări de formă, nu de conţinut.

    “A fost vorba doar de relocări de bani, în cadrul aceluiaşi buget”, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Corneliu Calotă.

    Cele două acte normative vor intra în vigoare odată cu publicarea lor în Monitorul Oficial.

    De asemenea, potrivit unor surse din Ministerul Finanţelor, la rectificarea bugetară au fost prevăzute şi sumele necesare punerii în aplicare, de la 1 august, a ordonanţei privind majorarea salariilor pentru demnitari.

    Deşi premierul susţinuse că doreşte abrogarea actului normativ şi rediscutarea problemei majorării salariilor pentru demnitari la pachet cu noua lege a salarizării, ordonanţa nu a fost rediscutată în şedinţa de marţi a Executivului şi rămâne în vigoare.

     

  • Consiliul Fiscal avizează rectificarea bugetară, dar are rezerve la anumite creşteri de venituri

    “Consiliul fiscal apreciază că încadrarea în ţinta de deficit bugetar pe anul în curs în contextul meţinerii parametrilor actuali ai politicii fiscal – bugetare se va realiza cu uşurinţă, iar balanţa riscurilor apare drept înclinată în direcţia înregistrării unui deficit bugetar mai redus decât cel ţintit, în condiţiile în care sub-execuţia cheltuielilor de investiţii apare drept foarte probabilă, date fiind atât experienţa execuţiei din 2014, cât şi realizarea programului semestrial”, se arată în opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de rectificare a bugetului general consolidat pe anul 2015.

    Consiliul apreciază că revizuirile ascendente de proporţii operate la nivelul veniturilor bugetare apar drept fundamentate din perspectiva performanţei efective la zi, rezultatul unei combinaţii între o creştere economică semnificativ superioară celei prognozate iniţial, şi o îmbunătăţire a eficienţei colectării, ca urmare a eforturilor ANAF şi a unei evoluţii prociclice a conformării la plata taxelor din partea contribuabililor.

    Pe de altă parte, organizaţia are rezerve serioase faţă de nivelul rectificării ascendente a programului aferent veniturilor din contribuţii sociale, însă apreciază că riscul ridicat de materializare a unor venituri mai mici decât cele programate la nivelul acestei categorii de venituri este compensat de probabilitatea ridicată a unor venituri fiscale superioare celor estimate, dată fiind prudenţa extrapolărilor performanţei obţinute în primul semestru al anului.

    Consiliul este sceptic şi în ceea ce priveşte probabilitatea de materializare a estimărilor privind sumele din fonduri europene post-aderare revizuite ascendent cu circa 2 miliarde de lei, date fiind performanţa raportată la programul pe primul trimestru şi ipoteza implicită a triplării intrărilor în a doua jumătate a anului.

    “Cu toate acestea, nematerializarea acestor estimări nu ar trebui să determine o creştere a deficitului bugetar, dată fiind ajustarea automată a componentei de cheltuieli bugetare asociate”, se mai arată în document.

    La nivelul cheltuielilor bugetare, dincolo de consideraţiile cu privire la lipsa de relevanţă a regulilor fiscale conexe celei de deficit bugetar, realizarea acestora la nivelul programat apare drept extrem de puţin probabilă având în vedere subexecuţia masivă a cheltuielilor de investiţii din primul semestru al anului curent şi accelerările implicite ale fluxurilor de investiţii publice necesare din perspectiva convergenţei către alocarea anuală. Acestea ar trebui să fie de patru ori mai mari în a doua parte a anului comparativ cu primul semestru.

    În acest context, operarea unei revizuiri ascendente de amploare a acestora din urmă faţă de programarea iniţială (+2,9 mld. lei) cu prilejul primei rectificări bugetare apare drept surprinzătoare. Execuţia din anii precedenţi relevă o tendinţă sistematică de nematerializare a alocărilor programate, în pofida unor proiecţii ambiţioase.

  • Consiliul Fiscal: De ce este „ILEGALĂ” a treia rectificare bugetară din 2014 a lui Victor Ponta. Rectificarea a fost aprobată în şedinţa de Guvern

     “Consiliul fiscal consideră că decizia Guvernului de a opera o a treia rectificare bugetară, încâlcând în mod flagrant prevederile legilor în vigoare relevante (pe care le suspendă temporar printr-o ordonanţă de urgenţă), este dovada unei evidente incapacităţi administrative de programare şi executie a bugetului, în special a cheltuielor de investitii. În plus, este dificil de înţeles oportunitatea achitării în avans a drepturilor salariale restante comparativ cu eşalonarea programată iniţial prin apelul la o multitudine de încălcări ale regulilor fiscale statuate prin legile în vigoare, în condiţiile în care apare drept puţin probabil ca aceasta să uşureze construcţia bugetară pentru anul 2015 din perspectiva SEC 2010, relevantă din perspectiva angajamentelor ce decurg din calitatea de stat membru al Uniunii Europene şi din prevederile Pactului de Creştere şi Stabilitate şi Compactului Fiscal”, arată Consiliul Fiscal. Guvernul discută astăzi reîmpărţirea banilor publici.

    UPDATE 14:15 Cea de-a treia rectificare bugetară a fost aprobată.

    UPDATE 13:15  Premierul Victor Ponta a declarat că nu va înţelege niciodată opinia Consiliului Fiscal privind a treia rectificare bugetară din acest an, “care spun să nu plătim ce avem de plătit prin hotărâri judecătoreşti”, adăugând că Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană agreează această măsură.

    Citit mai multe pe www.gandul.info

  • Consiliul Fiscal: Rectificarea bugetară este ilegală şi nu reduce presiunile pe bugetul pentru 2015

    “Consiliul fiscal consideră că decizia Guvernului de a opera o a treia rectificare bugetară, încâlcând în mod flagrant prevederile legilor în vigoare relevante (pe care le suspendă temporar printr-o ordonanţă de urgenţă), este dovada unei evidente incapacităţi administrative de programare şi executie a bugetului, în special a cheltuielor de investitii. În plus, este dificil de înţeles oportunitatea achitării în avans a drepturilor salariale restante comparativ cu eşalonarea programată iniţial prin apelul la o multitudine de încălcări ale regulilor fiscale statuate prin legile în vigoare, în condiţiile în care apare drept puţin probabil ca aceasta să uşureze construcţia bugetară pentru anul 2015 din perspectiva SEC 2010, relevantă din perspectiva angajamentelor ce decurg din calitatea de stat membru al Uniunii Europene şi din prevederile Pactului de Creştere şi Stabilitate şi Compactului Fiscal”, arată Consiliul Fiscal.

    Argumentul Executivului privind “excedentul bugetar înregistrat la 10 luni, ca urmare a creşterii încasării veniturilor bugetului general consolidat faţă de estimări şi având în vedere situaţia favorabilă din perspectiva încadrării în plafonul soldului bugetului general consolidat aprobat pentru anul 2014” este în mod evident fals, întrucât situaţia de excedent bugetar după 10 luni nu se datorează nicidecum unor venituri care să depăşească substanţial estimările, ci pur şi simplu nerealizării cheltuielilor cu investiţii, arată Consiliul.

    Astfel, la finele lunii octombrie cheltuielile de natura investiţiilor erau mai mici cu 2,3 miliarde de lei decât în perioada corespunzătoare a anului trecut, în condiţiile în care la nivelul întregului an 2014 programarea bugetară (corespunzător celei de-a doua rectificări bugetare) indica cheltuieli de investiţii mai mari cu circa 5,8 miliarde de lei decât în 2013.

    “Din punctul de vedere al Consiliului fiscal, situaţia este departe de a reflecta o bună gestiune si execuţie a bugetului public, fiind dimpotrivă mărturia unei evidente incapacităţi la nivelul administrării portofoliului de proiecte de investiţii publice, de natură să inducă nejustificat un impuls fiscal negativ în economie”, conform Consiliului.

    Reprezentanţii CF justifică această afirmaţie şi prin modificările propuse de a treia rectificare bugetară, în condiţiile în care programul de investiţii publice consemnează o nouă reducere, de 1,3 miliarde lei, comparativ cu nivelul aferent celei de-a doua rectificări bugetare, cu atât mai mult cu cât aceasta din urmă este una foarte recentă, având loc la finele lunii septembrie.

     

  • Vâlcov: Am tăiat cheltuielile pentru co-finanţare din cauza execuţiei slabe la finele lui august

    “Singura explicaţie (pentru tăierea cheltuielilor – n.r.) este execuţia la luna august, 29,1%, dar şi cu această tăiere rămân 12,5 miliarde lei cheltuieli pentru co-finanţare, care înseamnă 6% mai mult faţă de execuţia pe 2013, 18,9% mai mult faţă de execuţia din 2012, 75,5% mai mult decât în 2011, 236% mai mult decât în 2010 şi 495% mai mult decât în 2009”, a declarat ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, după aprobarea rectificării bugetare.

    Guvernul a tăiat, prin a doua rectificare bugetară din acest an, 3,9 miliarde lei (circa 900 de milioane euro) din cheltuielile bugetului de stat pentru proiectele beneficiare de fonduri UE, din care peste un miliarde lei de la autostrăzi.

    Din cele 3,9 miliarde lei luate de la proiectele cu fonduri UE, peste un miliard de lei a fost tăiat de la Secretariatul General al Guvernului (SGG), care gestionează, prin Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, marile proiecte de infrastructură, în principal construcţia de autostrăzi.

    Din sumele prezentate rezultă că Executivul reduce cu 3,6 miliarde lei banii alocaţi cofinanţării proiectelor care beneficiază de fonduri UE nerambursabile, întrucât din cele 3,9 miliarde lei circa 305 milioane lei reprezintă nerealizări din sume primite de la UE.

    Vâlcov a arătat că în primele opt luni s-au cheltuit 14,1 miliarde lei pentru co-finanţări, cu 3 miliarde lei mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, din care 2,2 miliarde reprezintă arieratele care s-au plătit în sănătate şi administraţia publică locală anul trecut.

    “Ne-am fi bucurat să existe o mai mare absorbţie a fondurilor europene, însă ca urmare a acestei execuţii a trebuit să facem aceste modificări între ministere”, a spus Vâlcov.

    Ministrul a precizat că Guvernul a prevăzut la rectificare 0,8 miliarde lei pentru Ministerul Transporturilor şi SGG, pentru autostrăzi, bani pe care pot să-i folosească “din top-up şi din banii pentru privatizare”.

    “Atât la Ministerul Transporturilor, cât şi la SGG, au rămas după rectificare 5,1 miliarde lei pentru co-finanţare, la care se adaugă cei 0,8 miliarde lei. Suma de 5,1 miliarde lei este cu 2% mai mare decât fondurile alocate în 2013, cu 52% decât cele din 2012, de 3,15 ori mai mari decât alocările din 2011 şi de aproape 10,75 ori peste nivelul din 2010”, a adăugat Vâlcov.

    Întrebat dacă există vreun pericol pentru economia românească anul viitor în urma reducerii investiţiilor şi stagnării fondurilor europene, Vâlcov a răspuns negativ.

    “Nu numai că nu există vreun pericol, dar pe capitolul Transporturi avem o creştere cu 270 milioane lei a alocărilor pentru co-finanţările din fonduri europene”, a conchis ministrul.

  • Guvernul a aprobat rectificarea bugetară. Ponta: Nu a fost tăiat niciun leu de la Cultură

    El a susţinut declaraţia la finalul şedinţei de guvern în care a fost aprobată a doua rectificare bugetară din acest an.

    În proiectul de rectificare era prevăzut ca, la capitolul privind cheltuielile bugetului de stat, bugetul Ministerul Culturii să fie tăiat cu 10,2 milioane lei, iar cel al Ministerului Tineretului şi Sportului să fie diminuat cu 3,5 milioane lei.

    Ministrul Culturii, vicepremierul Kelemen Hunor, lider al UDMR, a declarat însă că forma finală a proiectului de rectificare bugetară nu a fost încă discutată cu premierul Victor Ponta, el precizând că discuţa finală va avea loc în şedinţa de Guvern şi că ceea ce a apărut pe site reprezintă ”doar” proiectul Finanţelor.

     

  • Ponta: La rectificarea din septembrie redăm drepturile financiare actorilor şi categoriilor asimilate

    „La rectificarea din luna septembrie putem să adoptăm şi Ordonanţa prin care drepturile pe care Traian Băsescu şi Emil Boc le-au tăiat sunt reluate – deci nu dăm ceva noi în plus – exact drepturile pe care le-au avut, cred că din 2003 sau 2004, acea indemnizaţie. Nu e în niciun caz vorba de o avere şi e vorba despre o mie şi ceva de persoane, mari artişti, mari valori. Putem şi avem capacitatea să punem din nou legea în acţiune”, a spus Ponta, într-o emisiune la Antena 3.

    El a arătat că cei în cauză merită să le fie redate drepturile financiare.

    „Am primit un memoriu, dar nu am vrut să spun până nu am fost convins că am resursa. Vorbim aici de Florin Piersic, de Sebastian Papaiani, de oameni care realmente cred că pentru fiecare dintre noi reprezintă ceva”, a spus Ponta.

  • Consiliul Fiscal: Rectificarea veniturilor este negativă şi va crea presiuni pe bugetele viitoare

    Revizuirile negative ale estimărilor de venituri bugetare pe anumite agregate şi majorările compensatoare de venituri cu caracter temporar vor crea presiuni suplimentare la nivelul construcţiei bugetare din anii următori în vederea încadrării în ţintele de deficit, este de părere Consiliul Fiscal.

    “La nivelul veniturilor bugetare, propunerea de rectificare are în vedere majorarea acestora cu 1,54 miliarde lei, însă după ajustarea pentru impactul schemei de stingere în lanţ a arieratelor faţă de BGC (cu impact pe TVA şi contribuţii sociale) şi al modificării de tratament contabil al operaţiunilor de vânzare-cumpărare de bunuri din rezerva de stat (cu impact la nivelul veniturilor de capital) ce majorează artificial veniturile cu 1,66 miliarde lei, încasările apar drept revizuite uşor negativ, respectiv cu 128 milioane lei”, se arată în opinia privind rectificarea bugetară transmisă de Consiliul Fiscal.

    Consiliul fiscal remarcă faptul că revizuirile negative de estimări de venituri bugetare sunt concentrate la nivelul unor agregate al căror nivel din acest an sunt de natură să influenţeze proiecţiile acestora din anii următori, iar majorările compensatoare de venituri sunt într-o măsură semnificativă temporare – legislaţia cu privire la impozitarea suplimentară a veniturilor din liberalizarea preţului gazelor naturale expiră la finele anului curent, iar veniturile din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră sunt prin definiţie temporare (engl. one-off).

    Astfel, acest fenomen este de natură să creeze presiuni suplimentare la nivelul construcţiei bugetare din anii următori în vederea încadrării în ţintele de deficit, mai ales dacă este luat în calcul şi impactul nefavorabil la nivelul încasărilor bugetare pe care este de aşteptat să-l genereze măsurile discreţionare, precum scutirea de impozit a profitului reinvestit şi reducerea CAS la angajator.

    În plus, execuţia bugetară la 6 luni şi propunerea de rectificare conţin extrem de puţine elemente care să poată conduce la optimism cu privire la posibilitatea ca o acoperire a minusurilor de venituri generate de modificările legislative mai sus menţionate să poată fi realizată pe seama îmbunătăţirii eficienţei colectării.

    În pofida subperformanţei de proporţii în absorbţia de fonduri europene nerambursabile al căror beneficiar final este statul – comparativ cu programul semestrial, gradul de realizare la venituri este de 49%, în timp ce la nivelul cheltuielilor este 51% – propunerea de rectificare nu modifică estimările iniţiale cu privire la acestea, se arată în comunicatul Consiliului.

    Estimările privind încasările din TVA, eliminând impactul schemei de stingere în lanţ a obligaţiilor restante faţă de BGC nou-introduse (692 milioane lei), sunt revizuite descendent cu 1,75 miliarde de lei. La finele primului semestru acestea se situau sub nivelul programat cu 1,54 miliarde lei, însă parte din această deviaţie este explicabilă prin diferenţa între execuţia prezumată şi cea efectivă a schemei iniţiale de stingere în lanţ de tip swap a obligaţiilor faţă de BGC în sumă de 850 milioane de lei (168 milioane lei), precum şi de amânarea cu trei luni a introducerii accizei la combustibil (164 milioane lei), factori care nu vor genera deviaţii similare şi în al doilea semestru al anului.

    În plus, nerealizarea cheltuielilor de investiţii şi accelerarea prezumată a acestora în a doua parte a anului în vederea convergenţei către sumele anuale bugetate sunt de natură să genereze o accelerare şi la nivelul încasărilor bugetare din TVA în această perioadă.

    Estimările privind contribuţiile sociale, eliminând impactul schemei de stingere în lanţ a obligaţiilor restante faţă de BGC nou-introduse (56 milioane lei), sunt prevăzute a fi mai mici decât bugetul iniţial cu 504 milioane lei, acomodând nerealizarea de 478 milioane de lei a programului pe primul semestru al anului.

    În opinia sursei citate, estimările din proiectul de buget apar drept extrem de puţin probabil a se materializa. Deşi această nerealizare nu ar trebui să conducă la o majorare a deficitului, ci dimpotrivă, în condiţiile în care nerealizarea proiectelor de investiţii implică atât cereri de rambursare mai mici, cât şi economii în ceea ce priveşte cheltuielile de cofinanţare şi cele neeligibile, nereuşita în absorbţia fondurilor europene nu este în mod evident dezirabilă, date fiind costurile în ceea ce priveşte creşterea economică atât din perspectiva efectelor directe, cât şi a celor propagate, precum şi riscurile majore de dezangajare definitivă a acestor fonduri.

    De asemenea, Consiliul fiscal reaminteşte că proiectul de rectificare bugetară nu include impactul reducerii cu 5 pp. a CAS datorat de angajator de la 1 octombrie, aprobat de Parlament, dar nepromulgat de Preşedinte, cu un impact de 850 de milioane lei la nivelul deficitului bugetului consolidat. Având în vedere că nota de fundamentare a propunerii de modificare a Codului fiscal mai sus menţionate preciza ca sursă de acoperire a impactului pentru anul curent încasările suplimentare din impozitul pe construcţii speciale, iar aceasta din urmă sunt deja prinse în forma curentă a bugetului rectificat fără a conduce la o diminuare a deficitului bugetar, Consiliul fiscal atrage atenţia că o eventuală aplicare a propunerii legislative la termenul avut în vedere iniţial nu are acoperire în bugetul actual, încadrarea în ţinta de deficit implicând cel mai probabil o reducere ulterioară semnificativă a cheltuielilor bugetare.

    În acelaşi timp, Consiliul fiscal consideră proiecţiile curente ale veniturilor bugetare ca fiind în general realiste, formulând însă rezerve faţă de proiecţia veniturilor din fonduri europene şi a celor din impozitul de profit

    Ministerele Sănătăţii, Apărării, Economiei, Educaţiei, Transporturilor, Muncii, Culturii şi Afacerilor Interne, inclusiv pentru Autoritatea Electorală Permanentă, vor primi bani în plus la rectificarea bugetară, iar fonduri vor fi tăiate printre altele de la Ministerul Finanţelor şi cel al Mediului.

    Astfel, Sănătatea va primi 489 milioane lei pentru cheltuielile aferente programelor naţionale şi sistemului de intervenţii de urgenţă, Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate – 166 milioane lei, Apărarea – 400 milioane lei, Economia – 300 milioane lei din care 100 milioane lei pentru schema de ajutor de minimis pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi 200 milioane lei pentru investiţii de retehnologizare, Educaţia – 150 milioane lei pentru plata drepturilor salariale câştigate prin hotărâri judecătoreşti, Transporturile – 356 milioane lei în special pentru restanţele şi subvenţiile CFR, Afacerile Interne şi Autoritatea Electorală Permanentă – 192 milioane lei, Munca – 42 milioane lei, Cultura – 10 milioane lei.

    Alte 600 milioane lei vor fi alocate pentru plata arieratelor autorităţilor locale către furnizori, care la rândul lor au datorii către bugetul de stat, în cadrul unei operaţiuni de compensare.

    De la Ministerul Finanţelor vor fi tăiate 750 milioane lei de la capitolul privind acţiuni generale, iar de la Ministerul Mediului vor fi tăiate 25 milioane lei, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, precizând că acestea sunt “principalele” instituţii de la care vor fi diminuate fonduri şi că asupra bugetului Preşedinţiei şi al Parlamentului “nu se intervine”.

    Veniturile estimate la bugetul general consolidat vor creşte cu 1,07 miliarde lei, iar cheltuielile vor fi revizuite în creştere cu 1,34 miliarde lei, ţinta de deficit bugetar urmând însă să fie menţinută la 2,2% din PIB.

    În luna iunie, premierul Ponta anunţa că deficitul bugetar pentru acest an va fi majorat cu suma de 700 de milioane de lei, reprezentând cheltuieli pentru Ministerul Apărării, adăugând că această situaţie a fost negociată de către ministrul Bugetului, Liviu Voinea cu reprezentanţii Comisiei Europene.

    Ministrul Voinea a explicat că rectificarea bugetară este una pozitivă deoarece au fost încasate venituri suplimentare din alte surse faţă de estimări, precum 350 milioane lei din taxa claw-back şi 700 milioane lei din vânzarea de certificate verzi.

    El a susţinut totodată că nu au fost tăiate fonduri de la investiţii.

    Prima rectificare bugetară va fi aprobată de Guvern într-o şedinţă specială programată pentru vineri, fiind convenită cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, iar a doua rectificare va fi efectuată spre sfârşitul lunii septembrie, după noi consultări cu partenerii financiari internaţionali şi pe baza noilor acte normative care vor intra în vigoare.