Tag: rectificare

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Poate rectificarea bugetară să ajute consumul?

    Pentru moment, decizia politică a USL de a reduce TVA la pâine, deşi eficienţa ei pentru economie e incertă, rămâne încă susţinut de argumentele Guvernului că nu se va depăşi ţinta de deficit bugetar, deşi în prima jumătate a anului, creşterea veniturilor bugetare a fost de numai 4,8%, faţă de o ţintă de 9%.

    Statul continuă să aştepte pentru acest an o creştere economică solidă (2,5%, conform ministrului Vosganian), însă susţinută de agricultură şi de exporturi, în timp ce toţi comentatorii atrag atenţia că nu se poate vorbi de o creştere fără relansarea durabilă a consumului intern, care depinde direct de încrederea consumatorilor. După primele cinci luni, deficitul bugetar se situa la 1,05% din PIB.

  • FMI temperează optimismul guvernului Ponta. Bugetul, construit pe o creştere de doar 1,6%

    Entuziasmul autorităţilor române privind creşterea economică din acest an s-a mai temperat în urma discuţiilor cu experţii de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Creşterea economică pe care este construit bugetul pentru 2013 a fost revizuită în scădere de Guvern, în mai puţin de două săptămâni, de la 1,8% la 1,6%. “Am revizuit creşterea pentru că este mai prudent nivelul de 1,6%. Mai bine facem o rectificare pozitivă în cursul anului dacă veniturile sunt mai bune decât una negativă”, spune Liviu Voinea, ministrul bugetului. Semnalul ajustărilor de prognoze privind creşterea economică a României în 2013 a fost dat săptămâna trecută de Banca Mondială, care a diminuat estimarea cu mai mult de un punct procentual, la 1,6%. Mai pesimistă, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dez­voltare vede acum posibilă o creştere a PIB de 1,4%. Şi, cel mai probabil, urmează noi ajus­tări şi de la FMI şi Comisia Europeană.

    Mai multe pe zf.ro

  • Guvernul a aprobat rectificarea bugetară. Care sunt cele cinci ministere care câştigă de pe urma ei

    Suma respectivă este formată, pe sold, din 908,2 milioane lei, sume încasate din închirierea benzilor de frecvenţă pentru telefonia mobilă, reprezentând echivalentul a 204,1 milioane euro, şi 450 milioane lei, sume rezultate din mecanismul specific pentru reducerea arieratelor la autorităţile locale.

    Pe cheltuielile bugetului general consolidat, suma de 1,354 miliarde de lei alocată suplimentar este destinată, în principal, pentru: 628,8 milioane lei către bugetele locale pentru plată de arierate şi a altor cheltuieli ale acestui buget, 450 milioane lei alocate bugetelor locale în scopul achitării plăţilor restante ale unor unităţi administrativ-teritoriale şi instituţii publice finanţate integral din bugetele locale, din subordinea acestora, şi 400 milioane lei alocate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru combaterea efectelor secetei din acest an şi acordarea de avansuri aferente plăţilor naţionale directe complementare în sectorul vegetal.

    Veniturile bugetului de stat pe anul 2012 au fost reduse pe sold cu 1,104 miliarde lei, iar cheltuielile au fost majorate cu 343,9 milioane lei. Bugetul fondurilor provenite din credite externe se diminuează cu 46,7 milioane lei.

    Pentru bugetele locale se suplimentează sumele defalcate din TVA cu 1,07 miliarde lei, pentru: finanţarea programului Cornul şi Laptele, finanţarea şcolilor pentru clasa pregătitoare, finanţarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi grave şi ale asistenţilor lor, achitarea obligaţiilor de plată faţă de furnizorii de energie termică pentru populaţie, avansuri pentru stocurile de cărbune, păcură şi de combustibil lichid uşor pentru sezonul rece, achitarea arieratelor.

    Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pe anul 2012 se majorează atât la venituri, cât şi la cheltuieli cu suma de 136,4 milioane lei. Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se suplimentează 150 milioane lei care se utilizează pentru plata obligaţiilor restante, reprezentând bunuri şi servicii achiziţionate, cu termen de plată mai vechi de 90 de zile, ale unităţilor sanitare publice cu paturi, indiferent de reţeaua sanitară din care fac parte, cu prioritate ale spitalelor din reţeaua regională de spitale de urgenţă.

    Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se diminuează pe total cu 4,8 milioane lei, ca urmare a diminuării CASS cu 180,4 milioane lei şi a majorării subvenţiei acordate din bugetul de stat cu 175,6 milioane lei. Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat se majorează pe total cu 70 milioane lei, ca urmare a majorării cheltuielilor aferente sistemului public de pensii cu 69,1 milioane lei.

    Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj se diminuează pe total cu 205 milioane lei, ca urmare a diminuării subvenţiei acordate din bugetul de stat. Ca urmare, bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale se diminuează, pe sold, cu suma de 65,7 milioane lei, diminuare determinată de reducerea transferurilor acordate din bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale pentru şomaj. Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj se diminuează pe total cu 201 milioane lei.

    Pe ansamblu, atât veniturile totale ale bugetului general consolidat, cât şi cheltuielile cresc cu 0,3% din PIB, deficitul bugetului general consolidat rămânând la nivelul de 2,2% din PIB, convenit cu instituţiile financiare internaţionale. “Pe primele nouă luni am avut un deficit de 1,18% din PIB, deci de 7,17 miliarde de lei: faţă de anul trecut am cheltuit mai puţin cu 6,7 miliarde de lei, adică un miliard şi jumătate de euro. Ne încadrăm şi ne vom încadra până la sfârşitul anului în cea mai mare scădere procentuală a deficitului unei ţări din UE. Practic am înjumătăţit deficitul de la 4,4% în 2011, la 2,2% în 2012. În toate discuţiile pe care le am cu prim-miniştrii din UE, această înjumătăţire a deficitului stârneşte uimire, ca să nu spun altfel. Însă erau necesare aceste măsuri, foarte dificil de aplicat atunci când eşti la guvernare”, a declarat premierul Victor Ponta.

    Principalele ministere care au beneficiat de majorări ale alocaţiilor bugetare sunt:

    – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – 400 de milioane de lei pentru acordarea unor ajutoare agricultorilor afectaţi de secetă şi pentru susţinerea crescătorilor de animale;

    – Ministerul Administraţiei şi Internelor – 152,5 milioane de lei pentru asigurarea necesarului pentru plata salariilor; plata parţială a normei de echipament aferentă anului 2012; cheltuieli de natura bunurilor şi serviciilor, respectiv a expertizelor medico-legale, carburanţilor, utilităţilor, etc; alocaţii pentru Programul Schengen.

    – Ministerul Justiţiei (în principiu, pentru aplicarea codurilor juridice) – 45,844 milioane de lei pentru cheltuieli de personal; bunuri şi servicii pentru achiziţionarea mobilierului pentru personalul nou încadrat în funcţionarea instanţelor; subvenţii pentru Administraţia Naţională a Penitenciarelor; credite externe rambursabile prin Proiectul “Reforma sistemului judiciar”; cheltuieli de capital pentru instanţe;

    – Ministerul Afacerilor Externe – 11 milioane de lei pentru contribuţii şi cotizaţii la organismele internaţionale; cheltuieli de personal;

    – Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului – 10 milioane de lei pentru investiţii.

  • S-au găsit şi banii pentru bugetul sfârşitului de an

    Până acum, deficitul fiscal s-a menţinut în graficul convenit cu FMI, ajungând la sfârşitul lui august la 1,17% din PIB, în principal ca efect al clasicei pârghii de tăiere a investiţiilor. Acum, Guvernul taie din nou, aşa cum a făcut şi la rectificarea din august, în principal de la ministerele Muncii (65,6 mil. lei), Economiei şi Finanţelor, dar şi de la instituţiile considerate favorabile preşedintelui Băsescu (ICCJ, CSM, ANI), în timp ce beneficiarul absolut al rectificării este Ministerul Agriculturii (400 mil. lei), urmat la mare distanţă de MAI şi Sănătate, precum şi de câteva instituţii favorite de Guvern (SRI, SGG).

    În total, pentru anul în curs, planul bugetului consolidat prevede venituri mai mari cu 1,35 mld. lei (unde creşterea încasărilor la bugetele locale compensează reducerea veniturilor la bugetul de stat) şi cheltuieli mai mari tot cu 1,35 mld. lei, astfel încât deficitul bugetului consolidat rămâne la 13,6 mld. lei, adică 2,2% din PIB. Creşterea economică estimată pentru acest an este de 1%.

    Finanţele au explicat că scopul principal al realocărilor de bani nu e acela de a umple celebra gaură neagră schiţată de premierul Ponta când a spus că pentru ultimele 45 de zile ale anului nu mai sunt bani în vistierie fiindcă guvernul Boc a proiectat prost bugetul, ci acela de a onora o serie de cheltuieli care fac fie obiectul angajamentelor sociale (ex. pentru pensionarii din apărare şi ordine publică), fie al discuţiilor cu FMI (stingerea arieratelor înregistrate de autorităţile locale).

  • Guvernul a aprobat rectificarea bugetară. Care vor fi efectele ei

    “Am aprobat rectificarea bugetară pornind de la obligaţia absolută pe care guvernul pe care eu îl conduc şi-a asumat-o, aceea de a rămâne şi de a păstra ţara noastră într-o limită clară de disciplină financiară şi de a respecta în totalitate acordurile şi obligaţiile pe care România şi le-a asumat în relaţiile cu creditori noştri internaţionali, adică cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială”, a declarat premierul Victor Ponta.

    Rectificarea bugetară porneşte de la scenariul unei creşteri economice revizuite de la 1,5% la cca 1,2%, “ca efect al creşterii economice încetinite sau chiar negative din zona UE, de la principalii noştri parteneri, unde exportam mărfuri şi servicii, de asemenea din cauza secetei şi, sigur, într-o anumită măsură, şi din cauza climatului politic tensionat din ultimele câteva luni”, potrivit lui Florin Georgescu.

    Rata inflaţiei a fost şi ea revizuită de la circa 3% la 3,5% în decembrie anul acesta faţă de decembrie anul trecut. Deficitul extern de cont curent este estimat în jur de 4% din PIB, iar cursul mediu de schimb luat în calcul pentru fundamentarea bugetului a fost revizuit de la 4,21 la 4,45 lei/euro. PIB, în termeni nominali, ca valoare absolută, este de 607 miliarde de lei, “uşor mai ridicat şi din cauza ratei inflaţiei şi a cursului de schimb, pe de o parte, dar pe de altă parte şi din cauza revizuirii PIB realizat în anii anterior, 2010 şi 2011, care, pe baza datelor definitive, a fost mai mare decât pe baza datelor preliminare”. În aceste condiţii, deficitul bugetar creşte, conform celor convenite cu FMI, de la 1,9 la 2,2% din PIB, iar factura salarială este menţinută la nivelul de 6,7% din PIB, sub 7%, care este plafonul maxim posibil, dar şi sub 6,9%, cât a fost în 2011.

    UNDE SE DUC BANII

    Conform ordonanţei, veniturile bugetului de stat au fost reduse cu 2,658 miliarde de lei (0,4% din PIB), iar cheltuielile bugetului de stat, pe sold, au fost diminuate cu 1,253 miliarde de lei (0,2% din PIB). Sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2012 au fost majorate cu 513 milioane lei. Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii au fost majorate cu 155,5 milioane lei, iar cele ale sistemului de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale au crescut pe sold cu 56,8 milioane lei. Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj au fost reduse cu 199,3 milioane lei, iar veniturile fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale au fost majorate cu 10,5 milioane lei.

    La capitolul cheltuielilor sociale, în afară de reîntregirea salariilor şi restituirea pensiilor, Ponta a spus că Guvernul a prevăzut prin intermediul autorităţilor publice locale 100 de milioane de lei pentru plata însoţitorilor persoanelor cu dizabilităţi, sumă redistribuită de la bugetul MDRT.

    Rectificarea şi deblocarea posturilor vor permite angajarea absolvenţilor din 2011 şi 2012 în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, a Ministerului Apărării, a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a celorlalte structuri militarizate. În cazul justiţiei au fost prevăzute în buget sumele necesare pentru angajarea unui număr de 564 de judecători şi grefieri, personal magistraţi şi personal auxiliar, necesari pentru a putea trece de la 1 februarie 2013 la implementarea Codului de procedură civilă şi a reformelor în justiţie, reforme pe care România şi le-a angajat în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

    La Ministerul Educaţiei au fost alocaţi banii necesari pentru clasa zero, pentru burse şi pentru doctoranzi. În cazul administraţiei publice locale, o sumă totală de 600 de milioane de lei va asigura plata arieratelor către creditori. La Ministerul Agriculturii, prin trecerea unor plăţi de la bugetul de stat către fonduri europene se vor asigura subvenţiile pentru crescătorii de porci şi păsări, precum şi pentru producătorii agricoli afectaţi de secetă, în luna octombrie.

    De asemenea, la unele ministere au fost reduse fondurile în cazurile investiţiilor cu un grad redus de eficienţă economică sau care erau numai la început şi nu aveau perspectivă de finalizare în următorii 3-5 ani, a precizat ministrul finanţelor, Florin Georgescu. “Se alocă suficiente sume pentru obiectivele aflate la un grad ridicat de finalizare: 80-85-90%, nu la acele abia începute, cu 1-2% grad de realizare”, a spus ministrul. Întrebat de presă despre ce ministere este vorba, Georgescu a răspuns: “Aţi auzit, n-au ieşit ţipete din sala guvernului, lumea a fost destinsă. Ce importanţă are că s-au luat 100 de milioane de colo şi s-au mutat dincolo? S-au făcut analize profesionale pentru a ajunge la asemenea concluzii”.

    Tot marţi, Guvernul a aprobat ordonanţa prin care se introduce sistemul de plată a TVA la încasarea facturii pentru companiile cu cifră de afaceri de sub 2,25 milioane lei în perioada octombrie 2011 – septembrie 2012, prevedere care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2013. Firmele cu cifră de afaceri sub 2,25 milioane de lei vor fi obligate să treacă la sistemul TVA la încasare şi să achite şi să încaseze facturile numai prin bancă, în timp ce marile companii nu vor putea să-şi deducă TVA din relaţia cu firmele mai mici dacă nu le plătesc facturile. Dacă obligaţiile se sting prin plata în numerar se aplică sistemul de exigibilitate a TVA la facturare.

    Un punct al acestei ordonanţe este taxa de clawback din sectorul medical, care a fost revizuită “undeva în jos, de la 30 şi ceva la sută la 20 şi ceva”, potrivit lui Florin Georgescu, noua formulă de calcul urmând să intre în vigoare la 1 octombrie. A fost reglementată în acelaşi timp şi regularizarea plăţilor restante încă din anii 2009-2010, respectiv aducerea la zi a decontărilor dintre agenţii economici care comercializează, comercianţii de medicamente, spitale, farmacii, CNAS.

  • Proiectul de rectificare bugetară: Guvernul majorează cheltuielile de personal prin derogare de la interdicţiile legii

    Cheltuielile de personal vor creşte, conform proiectului de rectificare obţinut de MEDIAFAX, cu 648 milioane lei (0,1% din produsul intern brut), în principal ca urmare a majorării salariilor în sistemul bugetar. Pentru recuperarea reducerilor salariale, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice a fost majorat cu 8% la 1 iunie 2012, faţă de nivelul acordat pentru luna mai 2012, şi va fi din nou majorat cu 7,4% începând cu 1 decembrie 2012, faţă de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2012. Impactul asupra cheltuielilor bugetare este estimat pentru anul 2012 la 1,52 miliarde lei (0,3% din produsul intern brut).

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Guvernul vrea să facă prima rectificare bugetară din acest an în iulie-august

    Vacanţa parlamentară este programată pentru intervalul iulie-august 2012. Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe în perioada vacanţei parlamentare, prezentat vineri de către Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul, prevede temele generale pentru care Executivul intenţionează să emită astfel de acte normative, printre care se află şi rectificarea bugetului de stat şi a bugetului de asigurări sociale de stat pe 2012. Pe listă mai figurează, printre altele modificarea Codului Fiscal, măsuri privind constituirea şi menţinerea unui nivel minim de rezerve de ţiţei şi/sau produse petroliere, măsuri privind diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria de apărare, aprobarea normelor cu privire la accesul, evidenţa şi protecţia turiştilor în structuri de primire turistice, îmbunătăţirea sistemului de finanţare a instituţiilor publice de cultură finanţate din venituri extrabugetare şi alocaţii de la buget, a sistemului de salarizare a personalului din aceste instituţii, precum şi îmbunătăţirea salarizării personalului din instituţiile şi activităţile cu profil cultural.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cu voie de la FMI, Guvernul aloca la rectificarea de buget mai multi bani pentru investitii

    “Acum suntem in trimestrul trei al anului 2011 si care este
    trimestrul de varf al investitiilor in orice an. Iulie, august si
    septembrie sunt lunile in care se lucreaza cel mai mult in
    infrastructura. Obiectivul nostru este sa sustinem lucrarile de
    investitii, la Ministerul Transporturilor in special, pentru ca, pe
    de o parte, ne ajuta la cresterea economica, iar pe de alta parte a
    demonstrat ca face treaba si isi onoreaza angajamentele pe care
    le-a facut. De aceea, si la rectificarea bugetara pe care o vom
    avea la inceputul lunii august vom pune prioritate pe investitii si
    pe acordare de resurse suplimentare la acest capitol in primul
    rand”, a declarat premierul, cu ocazia vizitei de vineri la
    Autostrada A2, tronsonul Medgidia-Constanta.

    In primele sase luni din 2011 s-au cheltuit cu 800 de milioane
    de euro mai mult decat in primele sase luni din 2010, “ceea ce
    arata ca si cresterea economica va fi asigurata si pe de alta parte
    ministerele isi fac treaba pe ceea ce inseamna componenta
    investitiilor”, a afirmat Emil Boc.

    Principiile rectificarii bugetare sunt discutate in aceasta
    perioada cu misiunea FMI aflata la Bucuresti, care a abordat
    problema in primul rand cu presedintele Traian Basescu, la
    intalnirea de luni. “Presedintele Romaniei a subliniat faptul ca
    sunt necesare masuri pentru indeplinirea programului de investitii
    publice al Romaniei, pentru cresterea gradului de utilizare a
    fondurilor de la Uniunea Europeana, precum si pentru reforme in
    sanatate si in intreprinderile de stat”, se arata intr-un comunicat
    al Administratiei Prezidentiale, difuzat dupa intalnirea
    respectiva.

    Deficitul bugetului general consolidat a fost de 11,3 miliarde
    de lei in primele sase luni ale anului, echivalentul a 2,07% din
    PIB – sub tinta de 12,6 miliarde lei prevazuta in scrisoarea
    suplimentara a acordului de tip stand-by incheiat cu Fondul Monetar
    International.

  • Romania ar putea primi inapoi 46 de milioane de euro din contributia sa la bugetul UE

    Suma totala ce urmeaza sa fie returnata statelor membre este de
    4,54 miliarde de euro. Acesti bani reprezinta surplusul ramas din
    anul financiar 2010. Din total, 2,72 miliarde de euro reprezinta
    excedentele din programele aplicate in 2010. Restul de bani provin
    din amenzi, dobanzi aplicate platilor intarziate si surplusuri
    rezultate din diferentele de curs valutar.

    Totalul contributiilor initial aprobate ale statelor membre la
    bugetul UE este de 94,56 miliarde de euro, din care dupa
    rectificarea propusa de PE ar urma sa ramana 90,02 miliarde.
    Contributia Romaniei fixata initial a fost de 965.258.081 euro, din
    care excedentul pe care ar urma sa-l primeasca inapoi reprezinta
    46.336.945 euro.

    Cea mai mare suma ar urma s-o primeasca inapoi Germania, cel mai
    mare contributor la bugetul european, respectiv 922,9 milioane de
    euro.

    Raportorul propunerii este Sidonia Elżbieta Jędrzejewska din
    Polonia, tara care de la 1 iulie preia presedintia UE.

    In 2009, Romania a contribuit cu 1,22 miliarde de euro la bugetul
    UE si a colectat 166 de milioane de euro prin taxe agricole si
    vamale in numele UE, din care Romania poate retine 25% ca taxa
    administrativa.

    Tot in 2009, UE a cheltuit 2,95 miliarde de euro in Romania. Din
    aceasta suma, 1,17 miliarde (40%) au reprezentat cheltuieli
    agricole. Politica regionala a reprezentat 31% din cheltuieli. in
    2009, Romania a fost una dintre putinele tari care a beneficiat de
    finantari prin Instrumentul de Preaderare: 619 milioane de euro,
    ceea ce reprezinta 21% din cheltuielile totale ale UE in
    Romania.

  • Consiliul Fiscal: Cheltuielile sociale si arieratele, cele mai mari probleme la rectificarea bugetului

    Pentru cheltuielile cu asistenta sociala ale bugetului general
    consolidat, proiectul rectificarii bugetare, trimis de Guvern spre
    analiza Consiliului Fiscal, prevede un plus de 404 milioane lei
    (594 milioane de lei la nivelul bugetului de stat), in conditiile
    in care aceasta categorie de cheltuieli a fost deja suplimentata
    semnificativ la rectificarea bugetara din august.

    “Frecventele revizuiri ascendente ale cheltuielilor cu asistenta
    sociala indica slabiciuni in procesul de programare bugetara si nu
    sunt consistente cu obiectivul asumat de autoritati de reformare si
    imbunatatire a controlului asupra sistemului de prestatii sociale”,
    sustine Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal.

    De asemenea, Consiliul constata ca plusul de venituri din TVA
    (peste 2 miliarde de lei) si accize (910 milioane de lei) obtinut
    in august si septembrie contrasteaza cu o revizuire in scadere cu
    cca 3 miliarde de lei a incasarilor din impozite directe,
    contributii sociale si venituri nefiscale, ceea ce denota faptul ca
    Guvernul a supraestimat aceasta categorie de venituri. Consiliul
    reprosase Guvernului si la precedenta rectificare optimismul
    excesiv in privinta incasarilor din impozite directe.

    In opinia Consiliului, mecanismul de stingere “in lant” a
    arieratelor, conceput de Guvern – aproximativ 250 de milioane lei
    vor fi transferati din bugetul de stat catre bugetele locale si mai
    departe catre anumite companii de stat si institutii, asa incat
    acestea sa-si achite obligatiile bugetare restante – nu se
    adreseaza de fapt cauzelor structurale care au determinat
    acumularea de arierate. “Astfel de masuri trebuie insotite de
    intarirea disciplinei financiare, pentru a preveni acumularea in
    viitor de alte plati restante”, afirma Ionut Dumitru, explicand ca
    mecanisme similare s-au mai aplicat si anii trecuti, fara ca
    aceasta sa rezolve problema.

    Proiectul de rectificare bugetara, care va fi aprobat luni de
    Guvern, prevede cresterea cheltuielilor totale ale bugetului
    general consolidat cu 53 de milioane de lei (datorita cresterii
    intrarilor estimate din fonduri de preaderare cu 60,5 milioane lei)
    si reducerea cheltuielilor de personal cu 157 de milioane de
    lei.

    Documentul mentine tinta de deficit bugetar de 6,8% din PIB.
    Consiliul Fiscal apreciaza ca, avand in vedere executia bugetara
    din ultimele luni, statul se va putea incadra in aceasta limita
    pana la sfarsitul anului.

    Consiliul Fiscal este un organism independent, cu atributii
    consultative in evaluarea si monitorizarea politicilor publice si a
    programelor electorale in domeniul finantelor publice. Membrii
    acestuia, cu un mandat de noua ani validat de Parlament, sunt Ionut
    Dumitru (presedinte – din partea Asociatiei Romane a Bancilor),
    Lucian Liviu Albu (din partea Academiei Romane), Razvan Stanca (din
    partea BNR), Tatiana Mosteanu (din partea ASE) si Silviu Seitan
    (din partea Institutului Bancar Roman).