BusinessMagazin

Tag: rectificare

  • Cîţu, despre rectificarea bugetară: Seamănă cu o rectificare de an electoral

    „Vin alegerile? Cel mai bine se văd priorităţile unei guvernări atunci când te uiţi cum sunt alocate fondurile în buget. Aici este o parte din explicaţie şi pentru evoluţia negativă din sectorul industrial (vezi date publicate azi de INS)”, scrie vineri pe Facebook Florin Cîţu.

    Acesta arată că au fost alocate sume în plus faţă de bugetul iniţial la Asistenţă socială – 11 miliarde lei, Bunuri şi servicii- 3.3 miliarde lei (nu scad), Subvenţii – 3 miliarde lei, Cheltuieli de personal – 2.8 miliarde lei, Fond de rezervă – 1 miliard lei şi Dobânzi – 4.4 miliarde lei.

    Despre acestea din urmă, fostul premier spune că „în acest ritm vor ajunge la 2% din PIB”: „Când pierzi încrederea investitorilor, plăteşti mai scump”.

    El susţine că la categoria cheltuieli de capital, la rectificare sunt prevăzute aproximativ 500 de milioane de lei.

    „Aşa cum arată cifrele, aceasta nu este o rectificare bugetară care să accelereze creşterea economică. Seamănă mai mult cu o rectificare bugetară de an electoral”, spune Cîţu.

    Ministerul Finanţelor a pus joi în dezbatere publică proiectul de ordonanţă de urgenţă cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2022

    Veniturile bugetului general consolidat se majorează cu 29,941 miliarde lei, iar cheltuielile bugetului general consolidat se majorează cu 32,591 miliarde, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se majorează cu suma de 2,649 miliarde lei.

  • Guvernul anunţă că rectificarea bugetară va fi pozitivă: „prioritate au măsurile de sprijin”

    Premierul şi ministrul de Finanţe au anunţat miercuri că rectificarea bugetară va fi pozitivă. Prioritate au măsurile de sprijin, a explicat ministrul Adrian Câciu, referindu-se la modalitatea în care vor fi alocate fondurile suplimentare.

    Rectificarea va fi pozitivă… Prioritate au măsurile de sprijin pentru economie şi pentru cetăţeni… Avem o execuţie pozitivă cu depăşire a elementelor de program”, a declarat ministrul de Finanţe înainte de şedinţa de Guvern de miercuri.

    Acesta a mai spus că rectificarea va fi pusă în dezbatere publică după ultima analiză care se va face împreună cu specialiştii Ministerului Energiei privitoare la compensaţiile pentru creşterea preţului la energie şi gaz.

    Rectificarea pozitivă va fi utilizată şi pentru programul de investiţii al Guvernului, a anunţat premierul Ciucă.

    „Din cifrele pe care le am avut la dispoziţie şi din discuţia cu ministrul de Finanţe… a reieşit clar posibilitatea să suplimentăm cu un miliard bugetul pentru investiţiile importante în economie… vom ajunge la 7,4 miliarde lei aşa cum ne am propus prin Programul Sprijin pentru România”, a explicat prim-ministrul Nicolae Ciucă.

    Premierul a mai spus că Guvernul va continua să aplice măsurile privind protejarea cetăţenilor şi economiei.

    „Vom continua să menţinem măsurile de protejare a cetăţenilor, menţinem măsurile de protejare a serviciilor esenţiale… spitale, şcoli, toate instituţiile statului… vom continua să susţinem activitatea din industria alimentară şi IMM-uri, au pondere substanţială în bugetul de stat”, a adăugat premierul.

    Nicolae Ciucă a mai anunţat că pe 1 septembrie va primi evaluarea completă a măsurilor privind preţurile carburanţilor.

  • Priorităţile Guvernului Ciucă: rectificarea bugetară, prelungirea stării de alertă şi zi liberă

    Priorităţile Guvernului condus de Nicolae Ciucă sunt rectificarea bugetară, prelungirea stării de alertă şi declararea zilei de 29 noiembrie drept zi liberă.

    Mai multe proiecte de acte normative au fost incluse pe agenda şedinţei Guvernului României de vineri. Două dintre proiectele de ordonanţă de urgenţă vizează rectificarea bugetului de stat pe anul 2021 şi rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021.

    De asemenea, miniştrii vor discuta despre proiectul de hotărâre pentru modificarea şi completarea anexelor nr. 2 şi 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1183/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 9 noiembrie 2021, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

    Totodată, membrii Guvernului intenţionează să aprobe un proiect privind stabilirea zilei de 29 noiembrie 2021 ca zi liberă.

    Şedinţa de Guvern va începe la ora 12.30. Înainte ar putea avea loc o şedinţă a coaliţiei PSD-PNL-UDMR pe tema rectificării bugetare. Întâlnirea a fost solicitată de liberali, susţin surse din lumea politică.

  • Alexandru Nazare, fostul ministru al finanţelor, critică rectificarea bugetară: Rectificarea nu reduce deficitul, ci îl creşte cu 3,7 mld. lei, bani care trebuie împrumutaţi suplimentar până la finalul anului. Tot ce a îndesat premierul sub preş la această rectificare va ieşi la suprafaţă rapid, în octombrie-noiembrie

    Alexandru Nazare, numit ministru de finanţe în decembrie 2020 şi remaniat de premierul Florin Cîţu în iulie 2021,fără multe explicaţii, consideră că rectificarea bugetară adoptată de guvern nu respectă în totalitate recomandarea consiliului minştrilor de finanţe (ECOFIN), aceea în care destinaţia veniturilor excepţionale ar trebui să meargă către reducerea deficitului, ci din contră, rectificarea creşte deficitul cu 3,7 mld. lei, bani care vor trebui împrumutaţi suplimentar.

    “Rectificarea bugetară adoptată ieri nu respectă intocmai recomandarea consiliului ECOFIN din 17-18 iunie a.c. prin care traiectoria de consolidare fiscala a Romaniei a fost validata. În respectiva recomandare destinatia veniturilor exceptionale era reducerea deficitului. Aceasta rectificare nu reduce deficitul, ci il creste nominal cu 3.7 miliarde lei, bani care trebuie imprumutati suplimentar pana la sfarsitul anului peste cuantumul stabilit la aprobarea bugetului de stat”, spune Alexandru Nazare într-o postare pe Facebook.

    De asemenea, veniturile suplimentare de la aceasta rectificare (plus 17,6 miliarde lei) trebuiau redirectionate pentru acoperirea cu prioritate a cheltuielilor obligatorii (salarii, asistenta sociala, dobanzi la datoria publica), pe care statul e obligat sa le onoreze in lunile noiembrie si decembrie, riscand astfel ca la urmatoarea rectificare tinta de deficit sa fie semnificativ depasita si in termeni procentuali, adaugă Alexandru Nazare.

    “Consecinte? Masuri suplimentare fie pe venituri, fie pe cheltuieli la discutiile de prezentare a raportului Romaniei in procedura de deficit excesiv pe 15 octombrie si la elaborarea bugetului pentru 2022. În concluzie, tot ce a îndesat premierul sub pres la aceasta rectificare va iesi la suprafata rapid, in octombrie-noiembrie. Decontul? Dupa congres, in sarcina integrala a PNL”.

     

    Vedeţi mai jos postarea integrală a lui Alexandru Nazare pe Facebook:

    La prezentarea bugetului de stat pentru anul in curs opinia Consiliului Fiscal a fost preponderent pozitiva.

    Reactiile Comisiei Europene pe aceasta tema au fost pozitive. In acest context am reusit, dupa negocieri complicate, sa convingem S&P sa schimbe perspectiva asupra Romaniei de la “negativ” la “stabil”.

    La rectificare, situatia este diametral opusa. Este acelasi aviz al profesionistilor, dar de data aceasta premierul nu mai posteaza nimic pentru ca il dezavantajeaza.

    Consilul Fiscal considera ca rectificarea “slabeste consolidarea” si prezinta “derapaje” in zona de cheltuieli. Comisia Europeana nu va reactiona acum, dar nu ma astept la reactii prea bune atat timp cat premierul a omis sa discute despre PNDL3 inainte de aprobarea in Guvern a Ordonantei.

    Rectificarea bugetara adoptata ieri nu respecta intocmai recomandarea consiliului ECOFIN din 17-18 iunie a.c. prin care traiectoria de consolidare fiscala a Romaniei a fost validata.

    In respectiva recomandare destinatia veniturilor exceptionale era reducerea deficitului. Aceasta rectificare nu reduce deficitul, ci il creste nominal cu 3.7 miliarde lei, bani care trebuie imprumutati suplimentar pana la sfarsitul anului peste cuantumul stabilit la aprobarea bugetului de stat.

    Deja avem si reactii ale agentiilor de rating pe aceasta tema, avertismente ca traiectoria pozitiva de revenire la “perspectiva stabila” este perturbata.

    Următoarea revizuire a ratingului suveran al României este programată de Fitch pe 22 octombrie.

    De asemenea, veniturile suplimentare de la aceasta rectificare (+17,6 miliarde lei) trebuiau redirectionate pentru acoperirea cu prioritate a cheltuielilor obligatorii (salarii, asistenta sociala, dobanzi la datoria publica), pe care statul e obligat sa le onoreze in lunile noiembrie si decembrie, riscand astfel ca la urmatoarea rectificare tinta de deficit sa fie semnificativ depasita si in termeni procentuali.

    Consecinte? Masuri suplimentare fie pe venituri, fie pe cheltuieli la discutiile de prezentare a raportului Romaniei in procedura de deficit excesiv pe 15 octombrie si la elaborarea bugetului pentru 2022.

    In concluzie, tot ce a îndesat premierul sub pres la aceasta rectificare va iesi la suprafata rapid, in octombrie-noiembrie. Decontul? Dupa congres, in sarcina integrala a PNL.

    PS: Intre timp de la Guvern, premierul anunta intarzieri in implementarea E-facturare.

    Proiectul nu mai este gata nici la 1 Septembrie, cum promisese la investirea actualului ministru de finante, nici in decursul lunii Septembrie, ci in Octombrie si incepand cu 2022. Si atunci cum de E-facturare constituie sursa de venit suplimentara dupa cum prevede Nota de Fundamentare a OUG privind PNDL3?!

     

  • Cioloş: Decizia privind rectificarea nu o ia PNL. Probabil domnul Orban plusează

    „Guvernul acesta e al coaliţiei, nu al unui singur partid. (…) Ministerul Sănătăţii e un minister cheie. Avem acolo nişte angajamente şi eu sunt convins că vom găsi soluţii, pentru că dacă nu vom găsi soluţii nu avem cum să adoptăm propunerea de rectificare. (…) Probabil domnul Orban plusează. Nu ştiu cu ce scopuri şi cu ce obiective. Eu înţeleg că e o campanie internă şi la PNL. Noi suntem un partid responsabil care şi-a asumat nişte responsabilităţi. Nu o să comentez declaraţii politice. Domnul Orban e preşedintele unui partid din coaliţie, nu e în guvern. (…) Decizia privid rectificarea nu o ia PNL, nici USR PLUS, ci o ia coaliţia”, spune Dacian Cioloş.

    Co-preşedintele USR PLUS mai afirmă că la nivelul coaliţiei sunt discutate„lucruri mult mai serioase”, nu „reflexiile filosofice ale domnului Orban”.

    „Principalul subiect pe agenda (şedinţei coaliţiei – n.r.) va fi discuţia proiectului de rectificare bugetară. Rectificarea este o atribuţie a coaliţiei de guvernare, aşa cum şi adoptarea bugetului a fost o responsabilitate a coaliţiei. Deci acolo se iau decizii, nu poate să decidă premierul singur sau o altă persoană. Sunt câteva propuneri făcute legate de rectificare. Avem aşteptări pentru câteva ministere care nu sunt satisfăcute cu ceea ce a fost propus până acum”, mai spune co-preşedintele USR PLUS, Dacian Cioloş.

    El a precizat că Ministerul Transporturilor şi cel al Sănătăţii trebuie să primească bani mai mulţi în urma rectificării.

    „Toate au în spate argumente foarte clare legate de buna fucţionare a unor instituţii sau a programului de guvernare”, adaugă Cioloş.

    Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat, marţi, că va exista o creştere importantă a bugetului Ministerului Sănătăţii, în urma rectificării bugetare, de 2 miliarde de lei, deşi suma cerută fusese de 6 miliarde.

    Întrebat de jurnalişti cum se va stabili, totuşi, câţi vani vor merge la Ministerul Sănătăţii, în urma rectificării bugetare, ţinând cont că s-au cerut 6 miliarde, preşedintele PNL a spus că „suma este mult mai mare, numai că în fundamentarea solicitărilor trebuie să vedem care sunt cheltuielile efectiv necesare”.

    „În discuţiile pe care le-am avut, suma alocată este de aproximativ 2 miliarde pentru bugetul MS”, a răspuns Orban.

  • Premierul Cîţu, mesaj pentru români: Rectificarea bugetară nu se decide la partid, cum făcea PSD

    Premierul Florin Cîţu a declarat duminică, la Gorj, că PNL trebuie să arate că nu este PSD, că nu îşi atacă propriul premier şi propriul Guvern! Rectificarea bugetară nu se decide la partid, cum făcea PSD, a mai spus prim-ministrul. 

    Declaraţiile au fost făcute duminică, în timpul alegerile pentru structurile de conducere ale PNL Gorj.

    „Eu vreau să le arătăm românilor că nu suntem PSD! Să le arătăm că nu ne atacăm Guvernul, că nu ne atacăm propriul premier. Să le arătăm românilor că suntem o echipă. Noi, liberalii adevăraţi, nu facem asta, pentru că riscăm să pierdem încrederea românilor! Liberalismul este singura soluţie, noi vom fi tot timpul aici pentru români”, a spus Florin Cîţu.

    Premierul a vorbit şi despre rectificarea bugetară spunând că aceasta nu se face la partid, „cum proceda PSD”.
    „A trecut timpul PSD când rectificarea bugetară se făcea la partid. A trecut această vreme! Cât eu sunt în funcţie, nu voi permite această ingerinţă politică!”, a precizat Cîţu.

    Florin Cîţu candidează la funcţia de preşedinte al PNL. Contracandidatul său este actualul preşedinte al formaţiunii politice, Ludovic Orban. Alegerile vor avea loc la finalul lunii septembrie.

  • Nicuşor Dan convoacă şedinţă extraordinară a CGMB: Sper să se poată alege cei doi viceprimari

    „Am stabilit pentru ziua de 8 decembrie o şedinţă extraordinară a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, cu câteva puncte urgente pe ordinea de zi”, transmite Nicuşor Dan.

    El precizează că va fi vorba în primul rând despre rectificarea bugetară pentru a putea plăti stimulentele destinate copiilor şi adulţilor cu dizabilităţi, nou-născuţilor, familiilor monoparentale, femeilor însărcinate şi cuplurilor înscrise în programul pentru fertilizare in vitro.

    „În plus, vom lua decizii privind ajutorul financiar pentru instituţiile independente din domeniul artelor spectacolului şi vom solicita Ministerului Educaţiei şi Cercetării preluarea cluburilor sportive şcolare şi a cluburilor copiilor din Bucureşti. Va fi supusă de asemenea atenţiei CGMB propunerea eliminării taxei pentru turism în 2021. Sper în acelaşi timp ca toate mandatele consilierilor generali să fie validate până în ziua de marţi, astfel încât să se poată alege şi cei doi viceprimari ai Capitalei. Voi trimite mâine şi o adresă către instanţă, cu solicitarea accelerării acestui proces care trenează deja de destulă vreme”, conchide primarul general al Capitalei.

  • Cinci reguli pentru o rectificare bugetară eficientă la finalul unui an de criză

     

    A doua rectificare anuală trebuie făcută rapid

    „Mai bine mai târziu, decât niciodată” nu se aplică în cazul rectificărilor bugetare! Deja suntem în 19 noiembrie şi guvernul abia a trecut rectificarea printr-o primă lectură, ceea ce înseamnă că va mai dura ceva până când va fi aprobată şi publicată în Monitorul Oficial.  Anul trecut, guvernul Orban a amânat a doua rectificare până la finalul lui noiembrie pentru că PNL avea un candidat în turul doi al alegerilor prezidenţiale şi nu dorea să neliniştească electoratul cu situaţia bugetară în care ne aflam atunci. Din cauza acestei întârzieri, deficitul nu a mai putut fi ţinut sub control deloc, astfel că, deşi în octombrie 2019, deficitul era de 2,80% din PIB, la finalul anului a ajuns la 4,64%.  Din păcate, şi anul acesta a doua rectificare vine prea târziu. Oare ce motive mai are guvernul să întârzie, pentru că de data asta, guvernul chiar are de câştigat dacă face rectificarea înainte de alegeri?  Poate doreşte ca beneficiarii să primească banii din rectificare chiar înainte de alegerile din 6 decembrie.

     

    Deficitul estimat de guvern pentru finalul anului este 9,1%, însă probabil va fi mai mare din cauza acestei întârzieri. De altfel, şi deficitul la nouă luni, de 6,36%, ne arată că guvernul nu s-a preocupat deloc să ţină bugetul sub control. Evident, pandemia a necesitat unele cheltuieli justificate, însă a fost şi un pretext folosit de guvernanţi pentru alte cheltuieli care au determinat creşterea datoriei publice la 42,9% din PIB în septembrie 2020, faţă de 35,3% la finalul anului trecut, mai exact, a crescut cu 78 miliare de lei în doar nouă luni.  Sunt datorii pe care le vom plăti noi toţi în viitor.

     

    Un pic mai mult realism şi mai puţin optimism deşănţat

    E campanie electorală şi guvernul face declaraţii foarte optimiste privind viitorul, deşi cifrele nu arată asta deloc. România are a doua cea mai mare scădere economică din UE, conform ultimelor date Eurostat, cu doar 21,5% din PIB în venituri totale guvernamentale, 27,9% cheltuieli şi un deficit de 6,36% după 9 luni, iar optimismul nu îşi are locul.  Ar mai cinstit ca guvernanţii să recunoască faptul că ne confruntăm cu o criză fără precedent, că ne aşteaptă vremuri grele, însă suntem împreună în această situaţie şi vor lua măsuri ca să depăşim cu bine această perioadă.  Mesajele legate de „o revenire în V a economiei”, inclusiv în nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă de rectificare, nu sunt susţinute de cifre, de specialişti şi nici de bunul simţ.  Aceste mesaje determină guvernul să vină cu cifre nerealiste şi în rectificare. Mai exact, Guvernul estimează în proiectul de rectificare că deficitul va fi doar 9,1% şi că declinul economic va fi de doar 4,2%. Asta înseamnă  că rectificarea e făcută pe cifre nefundamentate şi este foarte clar că la finalul anului nu se va ajunge la cifrele prognozate, iar diferenţa se va reflecta în deficit, în datoria publică şi, implicit, va fi suportată din buzunarul nostru.

     

    Mai uşor cu cheltuielile în scopuri electorale

    Din păcate, ne-am obişnuit ca, în campanie, guvernul să acorde fonduri către autorităţile locale, fonduri către PNDL, fondul din care se fac investiţii la nivel local sau umple fondul de rezervă, de unde se pot da bani oricui legea permite, printr-o simplă hotărâre de guvern. Şi în 2016, Cioloş a acordat 1,7 miliarde la bugetele locale si 1,25 miliarde pentru PNDL în rectificarea din timpul campaniei pentru alegerile parlamentare din acel an.  Anul acesta, Orban acordă 1 miliard la ministerul dezvoltării pentru PNDL şi 1,2 miliarde în fondurile de rezervă.

     

    Chiar nu mai e momentul.  Suntem în mijlocul unei crize, bugetul nu a arătat bine nici înaintea crizei, cu atât mai puţin acum. Nu e momentul să mai irosim bani şi pe cheltuieli electorale. E de ajuns  că am făcut alegeri în mijlocul valului 2 al pandemiei şi am cheltuit 625 de milioane pentru organizarea lor. Să ne oprim aici. Va fi nevoie de mulţi bani în sănătate, pentru sprijinirea mediului de afaceri sau pentru asistenţă socială pe perioada crizei, care e departe de a se termina.

     

    Avem nevoie urgentă de alte surse de venituri

    De obicei un guvern se fereşte să spună că are nevoie de mai multe venituri la buget, mai ales în campanie electorală, însă azi suntem într-o situaţie critică. În noua luni, guvernul a strâns doar 107 miliarde de lei din venituri fiscale (adică din impozite şi taxe fiscale), faţă de 113 în primele nouă luni anul trecut. Impozitul pe profit a scăzut cu 13,8% faţă de anul trecut şi colectările din TVA cu 14,3%. Cu siguranţă o parte din scădere poate fi explicată prin scăderea performantei economice în timpul pandemiei a multor firme, dar se poate explica şi prin transferuri de profit în afara ţării de către multinaţionale şi evaziune fiscală în comerţ, cu atât mai mult cu cât volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul s-a majorat cu 1,7% în primele nouă luni. Trebuie stimulate măsurile de creştere a veniturilor care nu implică taxe mai mari, precum intensificarea controalelor pe preţuri de transfer şi întărirea direcţiei din ANAF care se ocupă cu această activitate. Nu în ultimul rând, trebuie accelerată implementarea măsurii de introducere a caselor de marcat electronice legate la ANAF pentru toate firmele din România. Măsura a fost lansată la finalul lui 2014 şi nu este finalizată nici până azi. Acestea sunt doar două modalităţi  prin care se pot aduce bani la buget, fără a introduce măsuri fiscale dureroase populaţiei în mijlocul unei crize. Guvernul trebuie să îşi scoată capul din nisip şi să înţeleagă că atunci când nu se mai ajunge cu banii, trebuie să se uite atât la partea de cheltuieli, cât şi la cea de venituri.

     

    O situaţie nouă necesită soluţii noi

    Suntem în mijlocul unei crize sanitare fără precedent şi al uneia economice atipice. Lipsa de idei a executivului deja devine enervantă. Nu e posibil să vii cu aceleaşi soluţii pe care le-ai aplica într-o situaţie obişnuita!  Sigur, stimulente la salarii pentru medici şi facilitaţi fiscale pentru afaceri sunt bune, dar nu sunt suficiente şi denotă o totala lipsă de imaginaţie.  Ar putea măcar să se inspire din măsurile luate de alte ţări, dacă acest guvern nu prea se pricepe. Există o ţară vecină care s-a gândit să dea ajutor guvernamental de peste un 1 milion de euro unei companii farmaceutice pentru a produce singurul medicament care până acum s-a dovedit eficient împotriva infecţiei cu noul coronavirus. Compania Antibiotice Iaşi, singura fabrică de medicamente din ţară şi-a arătat deja interesul să preia patentul şi să facă o linie de producţie la noi. Însă au nevoie de sprijin din partea autorităţilor, inclusiv la nivelul Comisiei Europene. Ministrul sănătăţii a declarat doar că deocamdată nu sunt şanse să producem la noi în ţară acest medicament.

     

    Dacă nu sunt în stare să acorde ajutor de stat în aceasta rectificare pentru crearea unor linii de producţie pentru medicamente, să vină cu alte idei. Nu se pot aplica soluţii vechi la probleme noi. Este nevoie  că decidenţii să vină cu soluţii pentru români, ca să putem depăşi această criză. Aici putem aplica proverbul “Mai bine mai târziu, decât niciodată”.

     

     

  • Turcan: Guvernul lucrează la al doilea pachet de măsuri, pentru repornirea economiei

    Vicepremierul Raluca Turcan dă detalii despre rectificarea bugetară adoptată de Guvern şi spune despre sumele primite de ministere. Turcan anunţă şi că Guvernul lucrează la al doilea pachet de măsuri, pentru repornirea economiei.

    Prin rectificarea bugetară, Guvernul s-a asigurat că toate măsurile eficiente ale Guvernului în lupta cu COVID-19 dispun de fondurile necesare, scrie Turcan.

    „Am suplimentat în mod special bugetele ministerelor Sănătăţii şi Muncii şi am alocat bani pentru măsurile de încurajare a mediului de afaceri. De asemenea, bugetul destinat investiţiilor va permite continuarea lucrărilor de infrastructură demarate. Deja lucrăm la al doilea pachet de măsuri, pentru repornirea economiei, care va fi lansat după perioada stării de urgenţă”, adaugă vicepremierul.

    Potrivit Ralucăi Turcan, principalele prevederi ale rectificării bugetare sunt:

    Bugetul Ministerului Sănătăţii a fost suplimentat cu 3,8 miliarde lei, pentru programe de sănătate, achiziţii în regim de urgenţă a echipamentelor şi materialelor sanitare necesare, dar şi pentru suplimentarea bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;

    Bugetul Ministerului Muncii va fi suplimentat cu 8,1 miliarde de lei, pentru plata şomajului tehnic şi pentru echilibrarea bugetelor asigurărilor sociale de stat şi al asigurărilor pentru şomaj. Există deja 562 000 de cereri pentru şomaj tehnic deja depuse, iar la acestea se adaugă alte 74 000 solicitări similare ale persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale sau a altor profesionişti;

    Pentru susţinerea schemei de ajutor de stat pentru IMM, bugetul Ministerului Finanţelor Publice va fi suplimentat cu 200 milioane lei, iar peste 3 miliarde de lei vor trece în Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului;

    1 miliard de lei va fi alocat Ministerului Lucrărilor Publice, pentru continuarea proiectelor de investiţii derulate prin PNDL;

    Bugetul MAI va fi suplimentat cu 586,2 milioane de lei pentru aplicare măsurile de combatere a epidemiei;

    6,5 milioane de lei vor fi alocate suplimentar Ministerului Afacerilor Externe pentru acoperirea cheltuielilor transportului în ţară al cetăţenilor români aflaţi în carantină pe teritoriul altor state.

  • Orban, după ce Primăria Capitalei a cerut peste 600 milioane de lei: Nu acceptăm aşa ceva. Mi se pare o neobrăzare

    „Aş vrea să vă mai surprind cu o cerere. Avem o cerere din partea primăriei Muncipiului Bucureşti de 677 de milioane de lei”, a precizat ministrul Dezvoltării Ion Ştefan, la începutul sedinţei de vineri a Executivului.

    Ludovic Orban a catalogat cererea Primăriei conduse de Gabriela Firea ca fiind “o neobrăzare”.

    „Primăria Bucureşti a beneficiat de alocare, din fondul de rezevă al Guvernului, de 100 de miloane şi mi se pare o neobrăzare să mai formulezi o cerere. Adică ce vrea? Să plătim noi factura pentru companiile de nababi înfiinţate de Firea. Nu acceptăm aşa ceva sub nicio formă”, a afirmat Ludovic Orban.

    Premierul a anunţat că Executivul va adopta, în şedinţa de luni, o nouă rectificare bugetară ca să realimenteze fondul de rezervă al Guvernului pentru efectuarea plăţilor care să asigure cheltuielile de funcţionare pentru autorităţile locale.

    Ministrul Dezvoltării Ion Ştefan a explicat că a găsit o situaţie extrem de gravă la prefecturi care au solicitat bani mulţi.

    În replică, premierul Orban i-a transmis mininistrului că Guvernul nu are de gând să plăteasc cheltuieli „scoase din burtă”. Prim-ministrul a atras atenţia că nu vrea să vadă pe listă primării care au primit deja bani din alocările acordate de fostul Cabinet PSD.