BusinessMagazin

Tag: reciclare

  • BROSCUŢA – Prima infrastructură de reciclare a produselor de îngrijire personală şi a locuinţei

    Kaufland România

    Motivaţie:
    Pornind de la deviza ,,consumul excesiv de plastic dăunează grav naturii”, Kaufland a introdus în premieră în magazine un sistem nou de colectare a flacoanelor goale de produse de igienă sau de curăţenie, ce vor fi reciclate pentru a proteja mediul înconjurător. „Proiectul reprezintă o premieră la nivelul pieţei, astfel de ambalaje fiind mai dificil de reciclat, din cauza procesului minuţios de sortare, pe tipul de material, respectiv de culori. De asemenea, este o premieră faptul că acei clienţi care adoptă un comportament eco sunt recompensaţi cu o reducere atât de mare, de 50% pentru achiziţionarea de produse noi de îngrijire”, spun reprezentanţii businessului. Iniţiativa vine ca o soluţie la nevoia de a avea o economie circulară, pentru a contracara fenomenul răspândirii necontrolate a plasticului – una dintre cele mai mari probleme globale, ce afectează major mediul, clima, economia şi sănătatea populaţiei. Un studiu recent citat de reprezentanţii Kaufland estimează că un om înghite în jur de 50.000 de microparticule de pe an, ceea ce înseamnă 2.000 de microparticule de plastic pe săptămână – echivalentul a 5 grame. De asemenea, Marea Neagră este cea mai poluată din întreaga Europă, cu peste 83% deşeuri din plastic (ambalaje, sticle, pungi) şi particule de microplastic găsite la peste 2.000 de metri adâncime.

    Descrierea proiectului:
    În spaţiul special amenajat sub forma unei broscuţe ţestoase, la intrarea în magazine, clienţii pot depune sticle goale din plastic de şampon, balsam, gel de duş, cremă de corp, de faţă sau de mâini, apă de gură sau de săpun lichid, dar şi recipiente goale de produse de curăţenie, precum detergenţi de haine sau de vase, soluţii de curăţare a bucătăriei, băii, pardoselii sau geamurilor. Recipientele aduse sunt preluate periodic de o firmă specializată în colectare şi duse la fabrica din Făgăraş pentru reciclare, toate costurile fiind suportate de Kaufland România. În acest sistem sunt reciclate doar ambalajele produselor de igienă şi curăţenie (plasticul de tip PET specific acestora, HDPE şi LDPE). Ambalajele de produse de igienă şi curăţenie aduse sunt sortate şi reciclate printr-un proces amplu ce constă în trei etape: sortarea materialelor la staţia automată; pregătirea pentru reciclare; reciclarea propriu-zisă, prin termoformare. Pentru a încuraja comportamentul eco, clienţii care aduc trei ambalaje goale pentru reciclare primesc cupoane de reducere de 50% pentru achiziţionarea de produse noi de îngrijire, în cadrul unor parteneriate stabilite de Kaufland cu branduri din FMCG. În fiecare lună este activă o altă categorie de produse la reducere. Proiectul a fost implementat până acum în şapte magazine Kaufland: Bucureşti Pantelimon, Bucureşti Rahova, Bucureşti Pallady, Bucureşti Tei, Constanţa Obor, Timişoara Elisabetin şi Iaşi Păcurari. Persoanele implicate în program sunt: personalul din magazine, firma de reciclare, departamentul de mediu şi departamentul de comunicare. Durata proiectului este nelimitată, din luna septembrie urmând să fie disponibil în mai multe magazine.

    Efecte:
    Proiectul educă oamenii să fie mai responsabili, oferindu-le stimulente financiare (reduceri de 50%). De asemenea, prin program se reduce poluarea şi acumularea cu deşeuri. În faza pilot a iniţiativei, clienţii s-au dovedit a fi foarte receptivi: aproximativ 10.000 de flacoane goale au fost colectate.

  • Nu risipi cât poţi iubi

    Nestlé

    Motivaţie:
    În iunie 2020, Nestlé a lansat campania „Nu risipi cât poţi iubi”/ „Less Waste More Love”, un demers de responsabilitate socială menit să atragă atenţia asupra importanţei protejării mediului înconjurător şi a resurselor naturale, ca parte a pilonului său de sustenabilitate. Nestlé România a demarat acţiuni dedicate informării şi conştientizării cu privire la trei aspecte semnificative pentru sustenabilitate: protejarea şi utilizarea apei în mod conştiincios, colectarea selectivă şi reciclarea ambalajelor şi reducerea emisiilor de carbon.

    Descrierea proiectului:
    „Less Waste More Love” face parte din pilonul Nestlé for a Waste Free World, care reuneşte toate acţiunile prin care compania urmăreşte ca, până în 2030, să aibă impact zero asupra mediului în toate operaţiunile sale. Pentru 2025, compania Nestlé reconfirmă angajamentul de a utiliza 100% ambalaje reciclabile sau reutilizabile. Inovaţia în domeniul ambalajelor, incluzând materialele noi, sistemele de reutilizare a recipientelor şi soluţiile de reciclare, reprezintă una dintre provocările principale pentru un viitor fără deşeuri. Pe lângă cercetările proprii realizate în cadrul Institutului Nestlé de Ştiinţe al Ambalajelor, compania a lansat anul acesta un fond de investiţii pentru start-up-uri care se concentrează pe dezvoltarea de soluţii sustenabile de ambalare, în valoare de 250 de milioane de franci elveţieni. La nivel global, Nestlé îşi intensifică eforturile în utilizarea responsabilă a apei şi se angajează ca întreg portofoliul Nestlé Waters să fie neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2025.
    Campania „Less Waste More Love” a cuprins trei componente de conştientizare derulate pe parcursul lunilor iunie-august: 1) reducerea consumului de apă în bucătărie, prin reţete inventive şi trucuri pentru reutilizare şi valorificare a fiecărei picături de apă; 2) reducerea cantităţii de deşeuri care ajunge la groapa de gunoi prin colectare selectivă şi reciclare şi 3) reducerea amprentei de carbon a fiecărui individ printr-o reinterpretare a modului în care ne raportăm la tehnologie, trafic şi stil de viaţă. În cadrul acestei componente de conştientizare compania a colaborat cu mai mulţi influenţatori, care au trasmis mesajele campaniei. Compania organizează toamna şi cea  mai amplă activitate de plantare, în cadrul căreia va fi lansat şi un raport extins de monitorizare a biodiversităţii în cadrul unor zone deja ecologizate în 2019 de către Nestlé. Această acţiune are loc în continuarea proiectelor iniţiate în 2019, când Nestlé România a desfăşurat mai multe acţiuni de ecologizare în Parcul Naţional Cozia – pe mai multe trasee turistice, pe malurile Dunării, precum şi de-a lungul râului Olt. Cu implicarea a peste 900 de voluntari, au fost colectate peste 50 de tone de deşeuri care au fost trimise către reciclare sau valorificare. În cadrul campaniei, Nestlé a pus la dispoziţia consumatorilor săi recipiente dedicate pentru colectarea selectivă a ambalajelor produselor Nestlé, urmând ca acestea să fie trimise către reciclare către partenerii autorizaţi. Aceste recipiente de colectare selectivă au fost amplasate în cadrul galeriilor Cora şi Carrefor din magazine selecţionate din Bucureşti şi Cluj.

    Efecte:
    Compania lansează produse cu o amprentă redusă asupra mediului, dar care contribuie şi la o dietă echilibrată, prin extinderea iniţiativelor din agricultură menite să contribuie la absorbţia carbonului şi prin promovarea tranziţiei către energie 100% regenerabilă în operaţiunile sale. Din 2010 şi până în prezent, Nestlé a redus emisiile de gaze cu efect de seră (GES) cu peste 30% pe tona de produs. În acelaşi timp, la nivel global, Nestlé derulează peste 500 de proiecte de economisire a apei în fabricile sale, economisind 3,7 milioane de metri cubi de apă pe an, echivalentul a 1.500 de bazine olimpice de înot. Indicatorii de sustenabilitate pentru România arată o scădere de 88% a consumului de apă începând cu 2011, o scădere de 85% în ceea ce priveşte cantitatea de deşeuri şi o scădere de 72% în ceea ce priveşte emisiile de dioxid de carbon.

  • De ce a decis un grup de artişti să arunce în aer o maşină plină de bani

    Cei doi au dorit să atragă atenţia asupra datoriilor toxice şi să elibereze cât de mulţi oameni puteau de ele, inspiraţi de iniţiative similare din alte ţări, conform The Guardian. Aceştia au reuşit să cumpere ieftin datorii de un milion de lire sterline şi să le şteargă, prezentând acest lucru sub forma unui film intitulat „Bank Job” în care aruncă în aer o dubiţă plină cu bani. Banii nu sunt reali, ci confecţionaţi din hârtia reciclată de la bancnote vechi retrase din circulaţie şi au fost aruncaţi în aer pentru a sublinia efectele devastatoare provocate de datorii. 

  • Ţara unde trecerile de pietoni sunt pavate cu cristale Swarovski, iar politicienii merg cu autobuzul

    În ciuda faptului că se află în inima Europei, Elveţia a avut dintotdeauna un aer misterios. Atât localnicii, cât şi turiştii, au împărtăşit aspecte pe care nu le crezi până nu le vezi cu ochii tăi, cum ar fi apa impresionant de limpede şi curată, încrederea şi siguranţa în transportul public sau regulile stricte în ceea ce priveşte procesul de reciclare.

    Dat fiind faptul că unul dintre cele mai populare produse de export ale olandezilor sunt ceasurile, nu e surprinzător faptul că punctualitatea reprezintă o caracteristică de bază a acestei naţiuni, la un mod care îi uimeşte plăcut pe turişti. „Poţi să-ţi plănuieşti un întreg itinerariu bazat pe transportul public şi poţi fi sigur că se va respecta întru totul”, spune Thierry Blancpain, un turist în cadrul unui forum cu impresii despre Elveţia. „Am avut un plan ce includea o schimbare de tren, intervalul fiind de două minute, şi totul a decurs conform orarului.

    Am călătorit în multe ţări de-a lungul Europei sau SUA, dar nu am întâlnit nicăieri o asemenea acurateţe”, a adăugat acesta. De fapt, transportul public este atât de sigur şi curat, încât este folosit uneori şi de vedete. „Politicienii cu funcţii înalte folosesc de multe ori transportul public” spune Thierry Blancpain. „Cu câţiva ani în urmă am stat în tren lângă unul dintre cei şapte membri ai consiliului federal al Elveţia, o funcţie apropiată de cea a unui ministru”, adaugă el.

    Pe de altă parte, aici, chiar şi mersul pe jos are un statut special. De exemplu, în oraşul Berna trecerile de pietoni sunt împodobite cu un element deosebit –  pietre Swarovski. Conform unui membru al aceluiaşi forum, „trecerile de pietoni din Berna care au fost create până în 2012 sunt împrejmuite cu cristale Swarovski pentru a îmbunătăţi vizibilitatea din timpul nopţii”.  „Oficialii de la Berna au decis amestecarea vopselei galbene a trecerii de pietoni cu mici granule de cristal Swarovski, care sunt de zece ori mai scumpe granulele folosite în mod obişnuit”, explică el.

    De asemenea, elveţienii sunt obsedaţi de reguli şi foarte atenţi în ceea ce priveşte protejarea mediului înconjurător, de unde rezultă unul dintre cele mai elaborate sisteme de reciclare din lume. „Pentru a arunca hârtie sau carton trebuie să le laşi pe bordură în dimineaţa zilei destinate hârtiei, dar trebuie neapărat strânse într-o formă dreptunghiulară şi legate cu o sfoară specială”, explică Gabriel Gambetta. „Dacă greşeşti ceva din toate procedurile, nu îţi va lua gunoiul, ci îţi va lăsa o notă explicativă cu ceea ce nu ai făcut bine. Dacă arunci sticlă în gunoiul obişnuit sau comiţi o ofensă similară, poliţia va controla obiectele aruncate de tine, te va identifica şi te va chema la secţia de poliţie unde vei fi amendat”, mai adaugă Gambetta.

    Obsesia legată de curăţenie şi mediul înconjurăror are şi părţile sale bune. De exemplu, este acceptat şi normal să bei apă din aproape toate fântânile exterioare din ţară – lucru pe care nu îl auzi în niciun caz în alte ţări. „Dacă nu este potabilă apa din fântână, va fi foarte clar semnalizat, însă nu am văzut mai multe de cinci astfel de locuri în toată viaţa mea”, spune Thierry Blancpain.

    Deşi majoritatea ridică în slăvi punctele tari ale Elveţiei, există, totuşi, şi câteva minusuri. Unul şi probabil cel mai mare este costul de trai ridicat. „Da, se ştia faptul că e o ţară scumpă, dar nivelul despre care vorbim este cu multe peste cât te-ai aştepta”, spune Craig Arthur, un britanic care s-a mutat în Elveţia. „Plăteşti 20 de lire pentru o călătorie de 15 minute cu trenul. Într-adevar, salariile sunt la nivelul cheltuielilor. Odată cu primul fluturaş de salariu te adaptezi rapid la noile realităţi. Dar probabil pentru turişti e groaznic”, spune britanicul.

     

  • Un jucător din piaţa locală de orologie şi-a propus să atingă vânzări de peste 100.000 de lei într-o campanie similară cu programul Rabla, dedicată ceasurilor

    WatchShop.ro estimează că va vinde ceasuri de peste 100.000 de lei în campania „Noul Ceas” de anul acesta. Programul „Noul Ceas” 2020 se derulează în perioada februarie-octombrie, în limita stocului disponibil, şi are în target clienţii pasionaţi de ceasuri care deţin modele pe care nu le mai poartă şi pe care WatchShop.ro le colectează spre a fi reciclate ulterior.

    Clienţii participanţi în campanie primesc un discount de 200 de lei la achiziţia unui model nou. Valoarea medie a unui ceas nou vândut în program este de 700 lei. Peste 10 branduri, inclusiv dintre cele aduse în exclusivitate de WatchShop.ro în România, precum Accurist, Sekonda, Ingersoll fac parte din oferta actualei ediţii.

    „Ideea de la care a pornit acest program este legată de dorinţa de a recicla o parte dintre componentele ceasurilor uitate în sertar şi care pot fi nocive pentru mediu, dacă sunt pur şi simplu aruncate. Discutând cu clienţii noştri, am înţeles că majoritatea are cel puţin unul sau două ceasuri pe care nu le poartă din motive varii: nu mai sunt la modă, nu se mai potrivesc stilului de viaţă, le-au primit cadou şi nu le-au purtat niciodată. După o perioadă în care aceste modele sunt păstrate acasă, cei mai mulţi aleg să le arunce”, spune Dragoş Diaconu, CEO WatchShop.ro.

    Compania se aşteaptă să colecteze peste 150 de ceasuri de mână vechi în programul „Noul Ceas” 2020, echivalentul programului Rabla în orologerie. În ediţiile anterioare, WatchShop.ro a colectat şi reciclat peste 350 ceasuri de mână. Produsele vechi strânse în campanie sunt reciclate de Indeco şi Recobat, parteneri în acest program.

    Potrivit estimărilor WatchShop.ro, românii aruncă, în medie, un ceas la doi ani, după ce, în prealabil, îl păstrează într-un sertar, unde bateria se scurge eliberând metale grele în atmosferă şi în canalizare. Cele mai multe pot fi recuperate, iar componentele lor nocive pentru mediu pot fi reciclate.

    În medie, la nivel general şi pe parcursul întregului an, un client WatchShop.ro va cumpăra în 2020 produse de peste 500 de lei per comandă.
     

  • EcoTree, platformă digitală care ajută companiile să recicleze deşeurile, dezvoltată de un startup local, a atras o finanţare de 215.000 euro pentru dezvoltare şi va deveni operaţională în următoarele luni

    EcoTree, platformă digitală care ajută companiile să recicleze deşeurile, dezvoltată de un startup local, va primi o finanţare de 215.000 euro pentru dezvoltare de la Sparking Capital, în calitate de Lead Investor, urmând să fie lansată în următoarele luni.

    Platforma şi-a propus să accelereze modul în care se realizează colectarea şi reciclarea deşeurilor, indiferent de tipologie, cantitate sau provenienţă. Aceasta va aduce beneficii industriei de reciclare a deşeurilor prin digitalizarea proceselor şi a documentaţiei legale necesare, asigurând transparenţă şi trasabilitate, analiza datelor prin module de business inteligence, module de licitaţii speciale şi nu numai, contribuind astfel la creşterea gradului de reciclare a deşeurilor şi, implicit, la un mediu mai curat şi mai sustenabil.

    Proiectul EcoTree a fost lansat în 2017 de Marius Cîrstea, alături de Alexandru Petrescu (director operaţiuni), Bogdan Andronache şi Dan Simote (director tehnic). 

    Finanţarea este coordonată de Sparking Capital, în calitate de Lead Investor, în parteneriat cu platforma de crowdfunding Seed Blink şi business angels.

    “Ne adresăm cu precădere companiilor care îşi doresc să digitalizeze managementul operaţiunilor din zona deşeurilor şi reciclării. Aducem un serviciu software simplu, implementarea sa însemnând un efort minim, dar şi un cost accesibil pentru clienţii noştri. În această rundă de finanţare ne-am propus să definitivăm 100% serviciul cu toate funcţionalităţile cerute de beneficiari, astfel ca în următoarea perioadă să implementăm câteva proiecte pilot cu organizaţii relevante ce au interes major pentru zona de waste management. Prin colaborarea cu Sparking Capital şi Seed Blink, pe lângă resursele financiare am găsit o echipă profesionistă de mentori, consultanţi de business dar şi oameni pasionaţi de reciclare. Aşadar, în această formulă ne-am propus să aducem reciclarea la un alt nivel şi să devenim astfel un partener important în misiunea viitorului sustenabil.” declară fondatorii EcoTree, Bogdan Andronache şi Alexandru Petrescu.

    Sparking Capital este fondul cu capital de risc care a coordonat procesul de finanţare, fiind un fond constituit din surse private. Fondul face investiţii de tip preseed şi seed în companii inovatoare din verticalele consumer-tech, fin tech, supply chain-tech, property-tech, marketing-tech, transformare digitală şi sustenabilitate.

    „ Suntem încântaţi să anunţăm o nouă investiţie într-o echipă ambiţioasă, ce are potenţialul de a crea un produs inovator şi care raspunde la o nevoie reală a societaţii, şi anume gradul redus de reciclare a deşeurilor, contribuind astfel la eficientizarea semnificativă a procesului de reciclare şi implicit la un mediu mai curat, sănatos şi sustenabil pentru noi toti. Alături de investiţia financiară, Sparking Capital contribuie prin expertiză, mentorat şi networking, la dezvoltarea accelerată şi scalarea internaţională a companiilor în care investeşte. Suntem la a doua investiţie în parteneriat cu Seed Blink şi contribuim împreună cu toţi partenerii noştri la dezvoltarea ecosistemului antreprenorial românesc, care face progrese vizibile de la an la an.”, a declarat Vlad Panait, Co-Founder & General Partener Sparking Capital.

    Investiţia în EcoTree este susţinută şi de Seed Blink, platformă de equity crowdfunding care facilitează accesul startup-urilor la capital.

    Asistenţa juridică a tranzacţiei a fost asigurată de casa de avocatură Boanţă, Gîdei şi Asociaţii.

    La finele anului trecut, Marius Cîrstea a declarat la ZF IT Generation că platforma este evaluată al un milion de euro şi are nevoie de o finanţare suplimentară de 500.000 euro. De asemenea, fondatorii estimau venituri de circa 500.000 de euro în 2020,- primul an de funcţionare comercială a soluţiei. 

  • Creşterea consumului atrage şi un avans al deşeurilor de ambalaje, care trebuie ţinut sub control

    Obligaţia companiei este de a finanţa colectarea deşeurilor în vederea reciclării. În general din deşeuri se obţin materii prime pentru alte produse. Spre exemplu, din folia de plastic se obţine o granulă reciclată din care se produc jucării pentru copii, coşuri de cumpărături sau altele.

    „Odată cu creşterea consumului creşte şi cantitatea de deşeuri de ambalaje. Deşi ne dorim să decontăm creşterea cantităţilor de ambalaje introduse pe piaţa naţională de consum, acest lucru este deocamdată im­posibil, astfel că potenţialul este de creş­tere, a spus Iulian Stoicescu, director gene­ral al Ecosmart UNION SA.

    În 2019 compania a investit în infra­struc­tura de colectare a deşeurilor recicla­bile de la populaţie, în special prin achiziţia unor sisteme de colectare separată cu acces spe­cial prin achiziţia unor sisteme de co­lectare separată cu acces special în zone cu densitate mare a populaţiei, dar şi în dotări pentru vehicule specializate de colectare.

    „Am dotat câteva autospeciale cu sisteme de cântărire şi urmărire pentru a avea o evidenţă a cantităţilor colectate din diferite zone şi pentru a implementa un sistem «Plăteşte pentru cât arunci». De asemenea, am lucrat împreună cu câţiva operatori economici pentru a implementa în spaţii logistice de colectare şi compactare a deşeurilor de ambalaje. Împreună cu Mi­nis­terul Mediului şi InfoCons am des­făşurat o amplă campanie de informare şi con­ştientizare în numeroase instituţii pu­blice cu accent deosebit pe primării“, a su­bliniat Iulian Stoicescu. El a spus că are în plan să continue în 2020 investiţiile în infra­struc­tura de colectare selectivă împreună cu autorităţile publice locale şi centrale.

    Anual, în România se introduc pe piaţă peste 1,3 milioane de tone de ambalaje, ceea ce determină o obligaţie de reciclare a aproximativ 750.000 de tone de deşeuri, acti­vitate care în momentul de faţă este finanţată doar de producătorii şi impor­ta­torii de bunuri ambalate. În Capitală, bucu­reş­tenii generează circa 600 de tone de de­şe­uri de ambalaje pe zi, provenite de la ali­mentele şi produsele consumate, po­trivit unor calcule făcute de ZF pe baza datelor din piaţă. Lipsa sortării deşeurilor me­na­jere este primul impediment în re­cicla­rea deşeurilor de ambalaje. Deşe­u­rile care necesită un proces de sortare şi tratare sunt cel mai greu de reciclat şi presupun şi un cost mai ridicat pentru operatorii de salubritate.

    Începând cu anul 2019 magazinele nu mai oferă pungi de plastic, tocmai din raţiuni legate de mediu. Pungile din plastic obişnuit se descompun în câteva sute de ani, dacă sunt depozitate la deponeu – groapa de gunoi. O tonă de pungi de plastic reciclate pot economisi aproape 2 tone de petrol. Pungile noi se descompun în aproximativ trei ani, atât în apă cât şi în sol. Mai mult, unii producători au realizat pungi din amidon, care se descompune şi mai rapid.

  • Adidas va lansa ţesături noi din plastic reciclat din ocean

    Compania Adidas va lansa noi ţesături din poliester reciclat şi deşeuri de plastic marin şi va extinde liniile de produse care le folosesc, după succesul încălţămintei realizate în colaborare cu organziaţia de mediu Parley pentru Oceans, anunţă Reuters.

    Adidas a colaborat pentru prima dată cu Parley în 2015 şi a crescut treptat producţia de încălţăminte ce foloseşte plastic colectat de pe plaje şi regiuni de coastă pentru a realiza mai mult de 11 milioane de perechi în 2019, dintr-un total de peste 400 de milioane.

    Fundaţia Ellen MacArthur, o organizaţie caritabilă care promovează trecerea economiei către un model circular care elimină deşeurile, spune că mai puţin de 1% din materialul folosit pentru îmbrăcăminte este reciclat.

    Adidas va continua să realizeze încălţăminte şi haine din plastic din ocean în 2020 şi va lansa, de asemenea, ţesătură „Primeblue” care conţine deşeuri marine pe care le va folosi în colecţiile existente, cum ar fi pantofii Ultraboost.

    În total, firma germană va produce în 2020 15-20 de milioane de perechi de pantofi folosind plastic din ocean.

    Poliesterul reciclat costă cu 10% mai mult, însă Adidas doreşte să reducă preţul, astfel încât mai mulţi consumatori să îşi permită să aleagă produse durabile.

    Adidas spune că vrea mai mult de jumătate din poliesterul pe care îl foloseşte în 2020 să fie reciclat şi să crească până la 100% până în 2024.

    Nike foloseşte fire din poliester reciclat pentru pantofii Flyknit, spunând că măsura a ajutat la reciclarea a peste 4 miliarde de sticle de plastic.

     

  • Curăţenie cu piraţi

    Printre acestea se numără Thrash Pirates, o organizaţie ai cărei fondatori au pornit la drum ca voluntari la curăţenie pentru a putea intra gratis la concerte, scrie New York Times. Membrii săi merg pe la diverse evenimente, asigurându-se că acestea au un impact cât mai mic asupra mediului din punctul de vedere al deşeurilor care rămân în urma lor, sortând gunoaiele care se pot recicla şi pe cele care se pot transforma în compost. Pentru a educa publicul să fie atent la ce lasă în urmă, o membră a Trash Pirates s-a plimbat la un festival recent îmbrăcată într-un tricou de care prinsese diverse gunoaie cum ar fi o aripioară de pui, o cutie de bere strivită şi o furculiţă de plastic. Cu ajutorul Trash Pirates sau al altor organizaţii de acest fel, organizatorii de festivaluri au ajuns să se laude cu procentul de deşeuri care nu mai ajung la groapa de gunoi, fiind reciclate; cu cât mai mare, cu atât mai bine. Rucsacuri şi corturi, jucărioare şi periuţe de dinţi, chiar şi mucuri de ţigară, toate ajung la companii specializate care le transformă în alte produse.

  • Cum se reciclează bijuteriile

    Spre exemplu, creatoarea americană de bijuterii Polly Wales, cunoscută pentru piesele sale în care nestematele sunt montate direct în aur topit, realizează bijuterii şi cu pietrele aduse de clienţi. Creatoarea britanică Sian Evans „reciclează” în felul său, permiţând clienţilor să plătească cu bijuterii vechi, câtă vreme acestea poartă marcaje care să certifice metalul din care sunt confecţionate, în timp ce designerul Ruth Tomlinson, cunoscută pentru creaţiile sale cu pietre de diverse dimensiuni, realizează bijuterii care încorporează pietrele de pe vechi inele sau cercei.