Tag: realizare

  • BUSINESS PENTRU ROMÂNIA: O afacere imposibil de realizat în Vest. Cum să renunţi la Bucureşti pentru un business izolat de restul lumii? – VIDEO

    Ionuţ Popescu a pus bazele centrului de echitaţie Potcoava după ce ”s-a îmbolnăvit de cai“, după cum el însuşi spune, la un eveniment de profil, în 2008. Opt ani mai târziu, a lansat proiectul pe care îl descrie drept o ”ascunzătoare de la munte“, greu de realizat în ţările din vestul Europei, unde nu mai sunt terenuri virgine disponibile. A investit în acesta 500.000 de euro, dintre care jumătate fonduri europene, şi a ajuns, în primul an de funcţionare, la venituri de aproximativ 150.000 de euro.

    “Cea mai mare împlinire este că un vis ce părea aproape imposibil de realizat este acum realitate şi sunt din ce în ce mai mulţi oameni care se bucură de facilităţile şi serviciile centrului nostru de echitaţie“, îşi descrie Ionuţ Popescu proiectul pe care s-a concentrat în ultimii ani, rezultatul unei investiţii de 500.000 de euro. Acesta se află pe coama unui deal, la trei kilometri distanţă de cea mai apropiată casă, în Runcu (judeţul Dâmboviţa). În prezent, Centrul de Echitaţie Potcoava este format dintr-o unitate de cazare cu 13 camere (în care se află şi un restaurant, o sală de conferinţe, spa) şi unde vin mai ales pasionaţii de turism ecvestru. Ei pot pot practica ”sportul aristocraţiei“ pe cei 13 cai din rasa Hafflinger aflaţi aici; opţiuni există însă şi pentru cei care nu se încumetă să se urce pe cal: pot opta între spa, tir cu arcul, trasee montane pe bicicletă. Originar din Bucureşti, Ionuţ Popescu s-a mutat în Runcu împreună cu familia sa odată cu dezvoltarea businessului. ”Ne place foarte mult, copiii sunt foarte fericiţi, agitaţia şi traficul aglomerat nu-mi lipsesc; în schimb teatrul, filmul, evenimentele culturale din Capitală, da.“

    În 2016, primul an de funcţionare a Centrului de Echitaţie Potcoava, acesta a ajuns la un grad de ocupare de 41,5%, generând o cifră de afaceri de aproximativ 150.000 de euro. Previziunile lui Popescu sunt optimiste şi pentru anul în curs: antreprenorul se aşteaptă ca în 2017 centrul să ajungă la un grad de ocupare cuprins între 70 şi 85% şi o cifră de afaceri dublă faţă de anul anterior. 14 angajaţi permanenţi lucrează în prezent la Potcoava, iar peste vară antreprenorul mai angajează încă patru-cinci persoane.

     

    CITITI AICI CONTINUAREA MATERIALULUI

  • „Bun venit în Bulgaria, naţiunea care se micşorează cel mai rapid din lume”

    Pe Stoian Evtimov nu tunica tradiţională de lână îl face neobişnuit, ci faptul că are până în 40 de ani, adică este tânăr, şi trăieşte la sat. „Toţi prietenii mei cu care am crescut aici sunt de mult plecaţi“, spune el melancolic. Ca mulţi alţi tineri bulgari, prietenii din copilărie ai lui Stoian s-au mutat la oraş, care pe unde a găsit de muncă. Însă Stoian are ce munci în Peştera, un sat de munte, şi se consideră norocos. Conduce un grup de interpreţi de muzică populară şi organizează un festival anual de muzică în încercarea de a revigora muzica tradiţională şi traiul la sat.

    În Peştera există totuşi locuitori. Zeci de sate zac în paragină, părăsite total sau semipărăsite, în zonele sărace şi depopulate ale Bulgariei, mai ales în nord. Depopularea este cruntă acolo. Cine se abate cu maşina de la drumurile tradiţionale spre strălucitoarele staţiuni litorale, cum sunt Nisipurile de Aur sau Balcic, sau spre munţii uriaşi şi minunaţi, poate rătăci ore întregi prin zeci de kilometri de drumuri pustii şi revendicate de natură. Vulpile şi iepurii abia dacă mai animă peisajul. Nu se pune problema de vreun om sau animal domestic. Maşinile în trecere sunt rare.

    „Bun venit în Bulgaria, naţiunea care se micşorează cel mai rapid din lume”, este titlul unui reportaj cuprinzător realizat de The Irish Times despre viaţa în cea mai săracă ţară din UE. La începutul acestui an capitala Sofia le-a oferit localnicilor şi vizitatorilor un spectacol uluitor de bogăţie din vremuri străvechi şi moderne. Galeria naţională a ţării, adăpostită într-un fost palat regal elegant, a arătat lumii 62 de comori strălucitoare, datând din anii 1.000 Î.Hr., într-o expoziţie numită „Lâna de aur. Aventurile argonauţilor“.

    Expoziţia a inclus 16 exponate prezentate pentru prima dată publicului. Până acum, acestea au stat ascunse în depozitele bine păzite ale Fundaţiei Tracia, o creaţie a omului de afaceri multimilionar Vassil Bojkov. Expoziţia a adus o strălucire culturală preşedinţiei bulgare, prin rotaţie, de şase luni a UE şi poate şi puţină strălucire reputaţiei lui Bojkov. Înfiinţată în 2004, Fundaţia Tracia spune că finanţează cercetările şi îmbunătăţeşte accesul la muzee şi protecţia patrimoniului cultural, în timp ce are grijă de colecţia fondatorului său de peste 3.000 de artefacte preţioase.

    Despre Bojkov se spune că ar fi cel mai bogat om din Bulgaria, cu un imperiu care cuprinde de la construcţii la afaceri cu jocuri de noroc şi pe care le-a construit în timpul tranziţiei haotice, cu episoade sângeroase, a naţiunii sale din comunism spre capitalism în anii 1990. Cu Fundaţia Tracia, probabil că magnatul, poreclit „Craniul“, încearcă să dea ceva înapoi ţării cu cele mai mari inegalităţi din UE. O ţară săracă, dar plină de comori şi istorie.

    La aproximativ 11 ani de la aderarea Bulgariei la UE – care a adus speranţa unei creşteri mai rapide a prosperităţii, a unei democraţii mai solide şi a unei justiţii sociale mai cuprinzătoare – datele de la Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene, oferă o lectură sumbră.
    Bulgaria are cel mai mic salariu mediu din UE, de 575 de euro pe lună, cel mai mic salariu minim, de 260 de euro pe lună, şi cea mai mică pensie medie, de 190 de euro.

    Mai mult de 40% dintre bulgari sunt acum expuşi riscului sărăciei şi excluziunii sociale – nivel de două ori mai mare decât în Germania, cea mai mare economie europeană, dar nu şi cea mai bogată. Apoi, în timp ce într-un top al veniturilor în medie prima cincime din populaţia statelor membre ale UE câştigă de 5,2 ori mai mult decât ultima cincime, în Bulgaria raportul între veniturile păturii de sus şi cele ale păturii de jos este de 8, fără a fi luate în considerare averile nedeclarate.

    „Sunt trei realităţi bulgare“, spune Daniel Kaddik, directorul din Sofia al Fundaţiei Friedrich Naumann. „Oamenii cu un salariu mediu nu trăiesc bine aici, unde preţurile alimentelor, energiei şi ale altor lucruri sunt comparabile cu cele din ţări mai bogate din Europa.”
    Apoi, există o clasă mijlocie relativ mică, care are propria bulă, lucrează în start-up-uri noi sau pentru multinaţionale şi trăieşte în cartiere din Sofia comparabile cu, spre exemplu, unele zone din Berlin.

    „Există şi clasa superioară, care este detaşată de toţi şi de toate. Au maşini foarte scumpe şi frecventează cluburi selecte, cu clientelă restrânsă. Există adesea suprapuneri cu afaceri dubioase.“

    Contrastele din societate se văd la drumul mare. „Am locuit în Berlin şi nu am văzut niciodată un Maybach“, povesteşte Kaddik. „În Sofia am văzut deja trei.“ Maybach este o maşină scumpă, impunătoare,  preferată de oamenii de afaceri care ţin să-şi etaleze bogăţia. La începutul lunii noiembrie, mii de cetăţeni au ieşit în stradă să protesteze contra scumpirii carburanţilor şi a creşterii taxelor pentru autovehiculele vechi şi poluante. Scumpirile îi lovesc mai ales pe şoferii cu cele mai mici venituri. De asemenea, creşterea preţurilor carburanţilor duce la scumpiri în lanţ în toată economia. Protestatarii au blocat drumuri principale, inclusiv unul care duce spre Grecia.

    Pentru că Bulgaria este cea mai săracă economie din UE, scumpirile şi creşterile de taxe sunt o problemă delicată. The Balkan Insight scrie că actualele proteste amintesc de nemulţumirea generală din 2013, care a dus în cele din urmă la căderea guvernului de atunci. Economia creşte, cu aproximativ 3,5%, însă Banca Mondială apreciază că PIB-ul trebuie să se extindă „cu cel puţin 4% pe an în următorii 25 de ani pentru ca Bulgaria să ajungă la nivelul mediu al veniturilor din UE şi astfel să sporească prosperitatea comună“.

    Bulgaria conduce în UE atunci când vine vorba de un indicator incomod  prevalenţa corupţiei şi a mitei. Acestea fac greutăţi economiei, sperie investitorii străini şi ţin oamenii săraci. Investiţiile străine directe (ISD) s-au situat în primele opt luni ale acestui an la 230,5 milioane de euro, echivalentul a 0,4% din PIB, potrivit statisticii băncii centrale. În aceeaşi perioadă a anului trecut, ISD-urile au fost de 812 milioane euro, scrie Sofia Globe. Aceasta înseamnă o scădere de peste 71%.

    În august, preşedintele executiv al Asociaţiei Industriale Bulgare, Radosvet Radev, avertiza: „Colapsul investiţiilor străine este total” şi economia se hrăneşte preponderent cu remiterile trimise acasă de bulgarii care muncesc în străinătate.

    Bulgaria este catalogată ca fiind cea mai coruptă ţară din UE. Acest lucru o arată cel mai recent indicator al Transparency International, conform căruia naţiunea est-europeană se clasează pe locul 71, alături de Africa de Sud şi Vanuatu. O situaţie la fel de îngrijorătoare o arată un sondaj realizat de UE care a constatat anul trecut că doar un sfert dintre bulgari ar avea încredere în poliţie pentru a se ocupa cu cazurile de corupţie, iar poliţiştii şi ofiţerii vamali sunt consideraţi funcţionarii publici cu cea mai mare probabilitate să ia mită.

    Parlamentul European estimează că în Bulgaria corupţia costă în fiecare an echivalentul a aproximativ 15% din Produsul Intern Brut (PIB) şi atinge fiecare aspect al vieţii – de la licitaţii trucate, contracte opace şi mită negociată în contracte de milioane de euro la tradiţionalele „atenţii” date sau plătite de cetăţenii de rând pentru a-şi netezi calea prin sistemele de sănătate şi educaţie ale ţării şi prin birocraţia bizantină.

    Toate aceste tranzacţii făcute pe sub mână, mari şi mici, alimentează o economie gri pe care Fondul Monetar Internaţional (FMI) a estimat-o anul trecut la echivalentul a 29,6% din PIB-ul ţării. Este cel mai mare nivel din UE. Rezultatul este un ciclu debilitant de evaziuni fiscale şi ieşiri de capital, venituri mai mici pentru guvern, servicii substandard pentru public şi un sentiment de nedreptate şi neîncredere faţă de funcţionari şi instituţiile de stat.

    Un sondaj realizat de UE anul trecut a constatat că, pentru obţinerea succesului în viaţă, de două ori mai mulţi bulgari decât media europeană cred că „cunoaşterea oamenilor potriviţi“ are o importanţă mai mare decât o educaţie bună. Sentimentul că jocul poate fi măsluit în favoarea celor care au pile şi că nu se poate scăpa de sărăcie şi-a pus adânc amprenta asupra demografiei bulgare – tinerii pleacă, cuplurile au mai puţini copii şi populaţia se prăbuşeşte rapid.

    Un studiu al ONU a găsit că Bulgaria este naţiunea care se micşorează cel mai rapid din lume. Populaţia actuală, de 7 milioane de locuitori, este aşteptată să scadă la 5,4 milioane de locuitori în 2050 şi la 3,9 milioane până la sfârşitul secolului. Bulgaria a pierdut deja aproape 2 milioane de oameni faţă de vârful de aproape 9 milioane atins în 1989. Bulgaria are cea mai mare rată a mortalităţii din UE şi una dintre cele mai scăzute rate ale natalităţii. În acest context, sutele de mii de muncitori plecaţi să muncească sau să locuiască în străinătate lasă ţara cu o populaţie îmbătrânită, cu o forţă de muncă slab calificată, cu deficit de cadre în şcoli, sănătate şi alte sectoare importante pentru dezvoltarea viitoare şi cu o finanţare deficitară a sănătaţii şi pensiilor.

    „Acum sunt locuri în care nu există un doctor pe o rază de 50 km. Trebuie să aduci hârtie igienică de acasă dacă ajungi la spital şi alte astfel de lucruri. Este un mediu în care mulţi oameni nu mai vor să trăiască”, spune Kaddik. În timp ce tinerii talentaţi şi cu pregătire profesională bună pleacă de acasă în căutarea unor salarii mai mari, a condiţiilor mai bune de lucru şi a unui mediu mai puţin corupt, mulţi bulgari nici măcar nu mai aşteaptă până după absolvire pentru a începe să-şi caute în străinătate oportunităţi pentru un trai mai bun.

    Aproximativ 17% dintre studenţii bulgari au mers la o universitate străină anul trecut, iar unele dintre universităţile de top din ţară încearcă acum să umple sute de locuri goale pentru noul an de studii.

    Protestele de la începutul lunii noiembrie sunt ceva rar în peisajul social al Bulgariei, apreciază Nicolas Tenzer, preşedintele Centrului pentru Studii şi Cercetare pentru Decizii Politice (Cerap) din Paris. Iar acest lucru se datorează tot corupţiei şi lipsei de transparenţă.

    Parlamentul a discutat recent un proiect de lege elaborat de controversatul mogul media Delian Peevski care ar trebui să facă media mai transparentă, însă normele propuse nu prevăd informarea privind împrumuturile, veniturile din publicitate şi fondurile indirecte de la UE, în ciuda faptului că aceste tipuri de finanţare sunt principalele surse de corupţie şi influenţă în sector. Acest peisaj mediatic opac este unul dintre motivele pentru care, spre deosebire de România, Polonia sau Ungaria, cetăţenii bulgari ies rareori pe străzi pentru a se opune sistemului de justiţie defectuos, corupţiei permanente sau influenţei puterilor străine asupra politicii interne.

    Nici în sistemul financiar situaţia nu este mai clară. A patra bancă în funcţie de mărime s-a prăbuşit în 2014.

    În august, 200.000 de bulgari şi-au pierdut peste noapte asigurările auto obligatorii după ce compania de asigurări cipriotă Olympic Inssurance a dat faliment. Reuters scria atunci că procurorul-şef al Bulgariei a cerut deschiderea unei investigaţii privind calitatea supravegherii companiei de asigurări de către comisia de supraveghere financiară a ţării.

  • O tânără din România a „inventat” casa pentru care nu ai nevoie de autorizaţie si este rezistentă la cutremur şi foc – FOTO

    Posta Maria a realizat, în scop demonstrativ, o casă dintr-un container industrial, de tip birou. Aceasta are izolaţie, aer condiţionat şi multă lumină. Tîrgumureşeanca spune că există posibilitatea construirii unei astfel de case şi din containere maritime care sunt mult mai rezistente, însă cu mai puţine facilităţi, relatează Radio Mureş.

     Containerul maritim nu are izolaţie. La fel, nu are sistem electric încorporat. Cel industrial are. Din acesta am făcut atelierul meu şi, momentan, îl folosesc ca şi atelier dar, între timp, dacă doresc să schimb ceva, atunci pot să-l folosesc şi pentru casă de weekend, de exemplu, sau pentru orice.”

    O casă construită din containere are mai multe avantaje: nu necesită proiect şi nici autorizaţie de construcţie deoarece se poate amplasa direct pe teren. În plus, e rezistentă la cutremur şi foc. Costurile sunt comparabile cu cele ale construcţiilor clasice, spune Posta Maria:

     Nu are nevoie de autorizaţie de construcţie, nu are nevoie de un proiect anume pentru realizarea unei case pentru că este ca şi un joc Lego. Se montează unul lângă celălalt, se pot pune la etaj… deci, numai creativitatea nu are limite. Costul unei astfel de case este undeva între casa de cărămidă şi cea de lemn. Deci, costurile sunt undeva la mijloc şi includ toate amenajările, tot ce ţine de construcţie.”
     

     

  • Confort păsăresc

    Printre acestea se numără, scrie Financial Times, aşa-numitul apartament al păsărilor, realizat de compania japoneză Nendo, care este, de fapt, o căsuţă în copac, prevăzută într-o parte cu locuinţe pentru păsări şi în cealaltă cu un spaţiu în care poate sta un om care să admire păsările prin nişte găurele din peretele despărţitor. Aceste adăposturi includ şi mobilă pentru hrănit păsările Green & Blue, formată din nişte bile colorate ceramice prevăzute cu spirale metalice pe care să stea vrăbiuţe, piţigoi sau alte păsări mici ori un turn pentru lilieci, care seamănă la formă cu un astfel de animal şi este prevăzut în partea superioară cu spaţii de acces pentru aceştia, ce le permit să intre şi să doarmă agăţaţi de tavan.

  • Scădere dramatică a încrederii românilor în Uniunea Europeană. Ce şanse ar avea acum un RoExit

    La nivel european, 62% dintre cetăţeni consideră că apartenenţa la Uniunea Europeană este un lucru bun pentru ţara lor, procentajul reprezentând un nivel record în ultimii 25 de ani.

    În ceea ce priveşte România, sondajul relevă o creştere uşoară faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Comparativ cu aprilie 2018, a fost înregistrată o scădere de zece procente.

    Gradul de apreciere faţă de apartenenţa la Uniunea Europeană este de 68%, în creştere cu un procent faţă de aprilie 2018, când a fost realizat ultimul sondaj Eurobarometru.

    La nivelul României, 64% dintre cetăţeni consideră că ţara lor a avut de beneficiat de pe urma apartenenţei la Uniunea Europeană, în scădere cu şapte procente faţă de luna aprilie.

    “La nivel european, sprijinul faţă de Uniunea Europeană a crescut semnificativ după referendumul din Marea Britanie din 2016, lucru care sugerează o îngrijorare crescândă a europenilor privind impactul Brexitului şi o creştere a nivelului de conştientizare a beneficiilor apartenenţei la UE, datorat negocierilor dificile pentru ieşirea Marii Britanii din UE”, se menţionează în Eurobarometru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În această cafenea din Seul, clienţii se simt ca într-un basm – VIDEO

    Proprietarii localului s-au inspirat din serialul coreean “W-Two Worlds”, realizat de Lee Jong-Suk şi Han Hyo-joo. Din păcate, cei care nu trăiesc în Coreea de Sud trebuie să depună destul de mult efort pentru a vizita cafeneaua.

  • 14 ani în care am încercat „să îmblânzim“ Excelul

    Nu am putut să nu mă întreb – asta avea să fie activitatea mea de atunci încolo? La fel ca mulţi alţii, credeam pe atunci că presa de business, economică, ar fi „aridă”, împânzită cu cifre. Aveam şi eu să aflu cu Business MAGAZIN că cifrele din Exceluri sunt cele mai frumoase atunci când reuseşti să desluşeşti povestea din spatele lor. Am atenuat „şocul cifrelor” în aceeaşi săptămână: în drum spre muncă, în fosta parcare Ciclop dintre Piaţa Romană şi Universitate, „nişte băieţi” vindeau biciclete Pegas. Votul de încredere acordat de Dorin Oancea, coordonatorul de atunci al revistei, şi transformarea subiectului cu care m-am întors în redacţie într-unul de copertă m-au ajutat să înţeleg fascinaţia poveştilor din spatele cifrelor şi modul în care acestea sunt repere ale succesului în business. Am înţeles atunci unul dintre principalele roluri ale revistei – cel de „căutător de talente” în lumea businessului. În cei şase ani şi trei luni în care am continuat să lucrez aici, am observat cum „Bicicletele Pegas din zodia Capitalismului”, cum am intitulat atunci articolul despre Atelierele Pegas, au evoluat de la investiţia de 70.000 de euro, bani strânşi de la părinţi şi prieteni, la un business „serios“, cu investiţii de la Iulian Stanciu şi planuri pentru deschiderea unei fabrici, cum îmi povestea în primul interviu Andrei Botescu, care voia încă de pe atunci să depăşească producţia de altădată de la Tohan de 14.000 de biciclete pe an.


    Primul număr al revistei însă, scris de Dorin Oancea, publicat la începutul lui octombrie 2008, oferea un răspuns la o întrebare validă şi astăzi, relevant în continuare pentru atenţia cu care Business MAGAZIN a realizat radiografia economiei locale: Cât costă România? Articolul prezenta situaţia domeniului public al statului. Fondatorul Microsoft, Bill Gates, ar fi putut cumpăra întreaga zestre a statului român, la valoare de inventar – aceasta era concluzia la care a ajuns Businesss MAGAZIN după ce a analizat aproape 12.000 de pagini ale declaraţiei de avere a României.
    De atunci, Business MAGAZIN a publicat mii de poveşti, analize de afaceri, fenomene interne sau internaţionale. A încercat mereu să aducă politicul cu picioarele pe pământ, a fost o sursă de inspiraţie pentru cei care vor să realizeze ceva şi să se realizeze, a scris despre tineri antreprenori care au construit afaceri şi au făcut bani buni, a scris despre români care conduc afaceri din străinătate, dar şi despre expaţi care au ales România pentru dezvoltarea lor – şi, de cele mai multe ori, a familiilor lor.

    De asemenea, de-a lungul anilor, sub umbrela Business MAGAZIN, nume ce a pornit la drum ca o revistă, am dezvoltat şi alte produse – cataloagele anuale – 100 Tineri Manageri de Top, 100 cei mai admiraţi CEO, Cele mai puternice femei din business, Cele mai inovatoare companii din România, am organizat conferinţe, dezbateri şi gale. Poveştile Business MAGAZIN nu au cum să lipsească din mediul online. De 9 ani, site-ul revistei facilitează accesul cititorilor la subiectele pe care le dezvoltăm în print, dar şi la cele mai importante ştiri ale zilei. Din 2010, revista Business MAGAZIN este prezentă şi pe Facebook, iar de un an prezentăm lumea din ce în ce mai alertă a businessului şi în formate video. Totuşi, indiferent de proiectele derulate, menţinem filosofia ilustrată de Dorin Oancea într-unul din materialele sale: „Jurnalismul  nu este pe hârtie sau online – este despre cum îţi respecţi interlocutorul şi cititorul despre normalitatea unei societăţi”.
    Dacă în septembrie 2004 redacţia Business MAGAZIN scria primul material la ultimul etaj al unei clădiri de birouri din strada Tudor Arghezi, în spatele Teatrului Naţional, şi număra 15 oameni, între timp birourile redacţiei s-au schimbat de vreo cinci ori, iar echipa, cel puţin pe atât. Suntem mai puţini şi avem mai multe proiecte ca niciodată, însă ne asumăm să continuăm proiectul ambiţios început de predecesorii noştri.
    ​După Laurenţiu Ispir, Mona Dîrţu, Ionuţ Bonoiu, Dorin Oancea şi Ioana-Mihai Andrei, preiau, împreună cu talentaţii (şi workaholicii mei colegi), misiunea de a îmblânzi în continuare Excelul.

    Vă mulţumim că sunteţi alături de noi!

  • Povestea femeii care a strâns o avere de miliarde de dolari din dezvoltarea mai multor businessuri în care a exploatat beneficiile acestor fructe asupra sănătăţii

    Lynda Rae Resnick s-a născut pe 15 ianuarie 1943 în Baltimore, Maryland, şi a crescut în Philadelphia, Pennsylvania, în familia lui Jack H. Harris, un producător cinematografic, şi a designerului de interior Muriel Harris. Datorită meseriei tatălui său, Resnick a primit, la doar patru ani, un rol în show-ul pentru copii The Horn & Hardart Children’s Hour. După ce a absolvit liceul Harriton, antreprenoarea a fondat, la vârsta de 19 ani, agenţia de publicitate Lynda Limited.

    În timpul războiului din Vietnam, Resnick a fost implicată pentru o perioadă de timp în mişcarea antirăzboi. Deoarece i-a permis unei prietene, Daniel Ellsberg, să folosească maşina sa de copiat pentru a xeroxa documente militare secrete pe care le trimitea publicaţiei The New York Times, ea a fost urmărită de procurori timp de doi ani, însă acuzaţiile asupra sa au fost,
    într-un final, retrase. 

    Antreprenoarea a fost căsătorită de două ori. Din prima căsnicie, cu Hershel Sinay, de care a divorţat în 1969, are doi copii, Jason şi Jonathan Sinay. În prezent, este căsătorită cu Stewart Resnick, care este totodată partenerul său de afaceri. Soţii Resnick s-au întâlnit în 1960, în timp ce el era preşedinte al American Protection Industries în Los Angeles, iar ea încerca să îl convingă să colaboreze cu agenţia de publicitate pe care o deţinea.

    În 1979, Resnick a renunţat la cariera în domeniul publicităţii şi a cumpărat, alături de soţul său, brandul de livrare de flori Teleflora. Şapte ani mai târziu, după mai multe funcţii de conducere, Resnick a devenit preşedintele companiei.
    Ulterior, soţii Resnick au preluat frâiele companiei Roll Global, redenumită, în 2015, The Wonderful Company, o companie-umbrelă care deţine o serie de branduri de succes, printre care se numără Pom Wonderful, Fiji Water, Wonderful Citrus, Wonderful Orchards şi Wonderful Pistachios. De asemenea, cei doi operează o serie de ferme industriale de citrice şi nuci în California.

    În septembrie 2008, Resnik a donat 45 de milioane de dolari şi opere de artă în valoare de 10 milioane de dolari muzeului de artă din Los Angeles, pentru construirea unui nou pavilion. De asemenea, antreprenoarea face parte din conducerea mai multor fundaţii medicale, către care a făcut donaţii de milioane de dolari. 

    În 2009, ea a publicat cartea Rubies in the Orchard: How to Uncover the Hidden Gems in Your Business (Rubinele din livadă: Cum să descoperi bijuteriile ascunse în businessul tău), împreună cu Francis Willinson, în care explică ideile de business şi marketing pe care le-a folosit pentru a construi brandurile de succes pe care le deţine. Printre alte reuşite ale antreprenoarei, se numără şi un premiu Effie, obţinut în urma unei campanii dedicate zilei mamei.

    Conform Forbes International, în 2016, The Wonderful Company, sub umbrela căreia activează 11 branduri, a avut venituri anuale de circa 4 miliarde de dolari şi un număr de 8.500 de angajaţi. În prezent, averea Lyndei Resnick se ridică la 2,4 miliarde de dolari. Soţii Resnick au trei copii: Bill, Jeff şi Ilene. Cuplul locuieşte în Beverly Hills şi deţine o casă în Aspen, Colorado.

  • Afaceri de 2,35 milioane euro pentru Workspace Studio în primele 6 luni ale acestui an

    Anul trecut compania a înregistrat o cifră de afaceri de 4 milioane de euro, cu 60% mai mare faţă de 2016, pe fondul evoluţiei pozitive a segmentului IT şi orientarea companiilor din acest sector către soluţii ergonomice de înaltă calitate (scaune, birouri electrice, soluţii acustice).Pentru acest an, Workspaces Studio prognozează o cifra de afaceri de peste 4.5 milioane de euro, în creştere cu minimum 15% faţă de 2017.

    În timp ce în Bucureşti se dezvoltă în continuare peste 90% dintre proiectele de amenajare cu mobilier ergonomic de la Workspaces Studio, Timişoara este oraşul cu cea mai dinamică evoluţie în acest an.

    Principalii factorii care au determinat dinamica pozitivă sunt creşterea interesului companiilor pentru ergonomie şi soluţii acustice de calitate, alături de intensificarea competiţiei pe piaţa muncii, care determină tot mai mulţi angajatori să investească în birouri cu design atractiv.

    Ergonomia şi sustenabilitatea mobilierului de birou sunt printre cele mai căutate caracteristici la produsele de mobilier. Mai mult ca oricând, clienţii noştri sunt interesaţi de beneficii precum wellbeing, sănătate şi creşterea productivităţii printr-un design al birourilor integrat, la cheie, centrat pe activitatea umană. Este o tendinţă remarcată la nivel internaţional încă de acum câtiva ani, însă adopţia acesteia în România se simte puternic începând cu 2017, în special în segmentul IT, de unde provin 80% dintre clienţii noştri”, declară Horaţiu–Alexandru Didea, managing partner al Workspace Studio.

     

     

  • Şedinţa PSD: Tudose a criticat lipsa de comunicare, Tuţuianu a prezentat un sondaj- surse

    Fostul premier Mihai Tudose a criticat lipsa de comunicare, au declarat surse politice pentru MEDIAFAX.

    La şedinşa Comitetului Executiv al PSD, de vineri, Adrian Ţuţuianu a prezentat un sondaj de opinie în care PSD este la scorul prezentat în scrisoarea din partid.

    Sursele spun că acesta nu a precizat cine a realizat sondajul, iar ceilalţi membri i-au sugerat că trebuie să îl confrunte şi cu alte sondaje de opinie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro