Tag: RBS

  • RBS Romania lanseza Contul de Economii

    Astfel, clientiipot sa puna de-o parte o suma de bani lunar,
    intr-un mod facil si eficient.A doua posibilitate prevede setarea
    unui plafon maxim de sold creditor pentru contul curent RBS,
    fiecare leu sau euro care depaseste acest plafon urmand sa fie
    transferat automat in Contul de Economii. In plus, clientul mai
    poate alimenta Contul de Economii in orice moment doreste,
    printr-un transfer bancar la cerere sau prin depunere de
    numerar.

    Pentru un plus de securitate, retragerile de numerar din Contul
    de Economii se realizeaza doar prin intermediul contului curent
    RBS, transferand in acest scop suma care se doreste a fi retrasa
    din Contul de Economii in contul curent RBS. Astfel, clientul poate
    efectua transferuri bancare in contul curent atasat si poate accesa
    banii atat in sucursalele RBS Romania, cat si prin serviciile RBS
    iBanking si Phone Banking (daca acestea au fost activate). De
    asemenea, dobanda acumulata nu se pierde, indiferent de momentul in
    care clientul doreste sa acceseze suma economisita, deoarece
    dobanda se calculeaza la soldul creditor al contului la sfarsitul
    fiecarei zile si se crediteaza in Contul de Economii la finalul
    lunii.

    Noul Cont de Economii de la RBS Romania permite clientilor
    efectuarea tuturor tipurilor de tranzactii disponibile pentru
    contul curent (cu exceptia retragerii de numerar), la aceleasi
    tarife ca si cele ale contului curent RBS, dar fara comision de
    administrare a Contului de Economii. “Am gandit acest produs modern
    si flexibil de economisire, fara a le solicita prea mult timp
    pentru formalitati bancare.” a declarat John Bell, head of retail,
    RBS Romania.

  • Relansarea consumului se zareste printr-o fanta de bancomat

    Cand a venit in Romania, acum trei ani, si a traversat orasul ca
    sa ajunga la Marriott, Kumar Ramachandran s-a mirat ce multe
    sucursale de banci sunt la tot pasul. Acum, dupa ce majoritatea
    bancilor din Romania si-au redus retelele, remarca doar cat de des
    e intrebat in continuare cate agentii are Citibank in Romania, desi
    banca nu s-a concentrat niciodata pe o retea de sucursale fizice:
    acum are 12 cu totul, dintre care cinci in Bucuresti.

    “Nu suntem o banca mass market, nici in Romania, nici in alte
    tari. In India, tara mea, sunt 1,2 miliarde de locuitori, dar numai
    40 de sucursale Citibank, si cu ele ne descurcam foarte bine”,
    spune Ramachandran, cel ce a coordonat in Romania proiectul
    Citibank de extindere a serviciilor pe segmentul persoanelor
    fizice, incepand din 2009, si acum conduce divizia de persoane
    fizice pentru Romania si Cehia. Pornit de la zero, acest segment
    furnizeaza la ora actuala circa 15% din veniturile totale ale
    bancii in Romania.

    Strategia grupului american in Romania, ca si in alte tari unde
    a intrat pe segmentul persoanelor fizice, a fost in schimb sa
    exploateze la maximum posibilitatea clientului de a lua legatura
    oricand cu “relationship managerul” – consultantul bancii, fie prin
    telefon, fie mai nou printr-o aplicatie de chat, urmand ca restul
    operatiunilor sa le faca fie prin internet banking, fie prin
    ATM-uri. Ramachandran afirma ca banca tinteste doua categorii de
    clienti: cei cu venituri mari, carora le e destinat serviciul
    Citigold (conditia este ca acestia sa aiba un sold mediu in conturi
    de cel putin 50.000 de dolari) si profesionistii din companii,
    “oameni ocupati, fara mult timp la dispozitie, dar care in schimb
    stiu sa se foloseasca de tehnologie si se bazeaza pe relatia
    personala cu consultantul”.

    Potrivit unor studii independente evocate de Citibank, in
    Romania exista o piata potentiala de 150.000 de persoane cu
    lichiditati disponibile de peste 50.000 de dolari. Iar cu aceasta
    ajungem la ratiunea evidenta pentru care atat bancherul indian, cat
    si alte banci cu aceeasi tinta se declara optimisti, dar si putin
    afectati de cresterea creditelor neperformante in piata. Kumar
    Ramachandran adauga si un alt motiv pentru care Citibank nu
    vorbeste de credite neperformante: banca n-a dat credite in valuta
    pentru persoane fizice, iar la cele in lei a avut doar dobanda
    fixa.

    In noiembrie, directorul diviziei de retail banking a RBS Bank
    Romania, John Bell, sustinea chiar ca “Romania este in continuare o
    piata a creditului de retail”, in particular pentru clientii cu
    venituri peste medie – circa 10% din populatie. Banca are o
    penetrare de 3% din segmentul clientelei potentiale cu venituri
    peste medie si considera ca peste 3-4 ani penetrarea va ajunge la
    10-15%, “avand in vedere ca de cele mai multe ori acesti clienti nu
    sunt serviti in mod optim de serviciile bancare generaliste”, in
    opinia lui John Bell. Pentru clientii cu veniturile cele mai mari,
    RBS Bank Romania ofera servicii de private banking prin divizia
    Royal Preferred Banking, care anul trecut a depasit pragul de 1.500
    de clienti, in timp ce valoarea activelor aflate in administrare de
    divizie era de 150 de milioane de euro.

    Aceeasi este explicatia pentru care ultima jumatate de an a adus
    o serie de oferte noi pe segment. BCR a lansat Powercard Gold, un
    card cu acces la un credit intre 10.000 si 100.00 de lei si
    beneficii ca asigurare de calatorie in strainatate, acces gratuit
    in salonul business de la Henri Coanda sau asigurare de protectie a
    cumparaturilor. Bank Leumi a lansat Leumi Gold Card, cu limita de
    credit de pana la 100.000 de euro si gratuitate la servicii
    medicale premium in peste 270 de clinici private. Banca
    Transilvania a lansat MasterCard Gold Debit, cu discounturi la
    comerciantii parteneri si acces gratuit in saloanele business de la
    aeroportul Henri Coanda si la cel din Cluj.


    In paralel a avut loc ofensiva cardurilor co-branded, pentru cei
    cu venituri sub plafonul “Gold”, insa dornici sa profite de
    promotiile lansate de banci la cumparaturile facute la comerciantii
    parteneri, ofensiva care a atins un apogeu cu ocazia sezonului de
    sarbatori. Citibank, care are deja in oferta din 2009 serviciul
    Citigold (in cazul lor, beneficiile includ, de pilda, rezervare de
    loja la Ateneu, reduceri la Royal Yachting Club sau acces la
    salonul VIP de la Movieplex din Plaza Mall), a venit cu o oferta
    (Citi Value Card) pentru clientii cu venituri lunare de peste 1.000
    de lei, mai agresiva decat celelalte de pe piata: recompense de
    pana la 5% la cumparaturile zilnice, reduceri aditionale in reteaua
    de comercianti parteneri, acces gratuit la muzee, garantie extinsa
    la produsele electronice.

  • Posesorii de RBS MasterCard primesc 10 lei inapoi pentru fiecare tranzactie de peste 200 de lei

    Campania promotionala este destinata detinatorilor cardurilor de
    credit RBS MasterCard (Standard, Gold, Black, Student si AIG Life)
    si RBS Visa (Gold si Classic). Posesorii de carduri de credit RBS
    Visa care fac tranzactii la comercianti in aceeasi perioada pot
    primi inapoi pana la 3% din banii cheltuiti lunar (maximum 500
    lei/luna).

    Banii se vor vira in contul de card al titularului contului de card
    in data de 5 ianuarie 2011.

    Cardurile de credit RBS ofera, de asemenea, posibilitatea platii
    facturilor de utilitati prin telefon, fara comision, posibilitatea
    de a plati in rate valoarea cumparaturilor prin programul de rate
    Enjoy (primele 3 rate cu dobanda 0) sau facilitatea de plata
    automata a facturilor Vodafone, Orange si Romtelecom prin debitarea
    directa a contului cardului de credit RBS. Cei care au carduri RBS
    Mastercard au acces si la reduceri de preturi la peste 1.500 de
    comercianti parteneri ai bancii.

  • RBS Romania s-a mutat in sediul din Lakeview

    Sucursala din World Trade Center, inclusiv lounge-ul Royal
    Preferred Banking, vor ramane in continuare functionale, a informat
    banca.

    “Cladirea Lakeview ne ofera lumina naturala pe o durata mai lunga,
    zone pentru depozitarea bicicletelor si spatii verzi in
    vecinatate”, a explicat Johan Gabriels, CEO al RBS Romania,
    sustinand ca banca a dorit de la bun inceput sa-si schimbe sediul
    cu unul mai ecologic.

    Lakeview, cladire dezvoltata cu o investitie de circa 50 de
    milioane de euro de compania AIG Lincoln si fondul de investitii
    Fabian, controlat indirect de omul de afaceri Dinu Patriciu, are o
    suprafata inchiriabila de 24.000 mp. Tot aici si-au mutat sediul si
    PriceWaterhouseCoopers Romania, Colgate Palmolive, Eurest Romania
    si AIG Lincoln.

    Cladirea este prima de acest fel din Romania care a primit
    certificare BREEAM (Building Research Establishment Environmental
    Assessment Method), o metodologie de evaluare care masoara impactul
    cladirilor asupra mediului, luand in considerare mai multe criterii
    – management, energie, transport, apa, materiale, folosirea
    terenului, poluare.

    RBS Bank Romania precizeaza, in acelasi context, ca a initiat si un
    program ce are ca scop reducerea consumului de energie, permitand
    inchiderea automata a computerelor in afara orelor de program, iar
    din 2006 pana acum, adica de la inceputul campaniei interne de
    reciclare a produselor din hartie, au fost reciclate peste 52 tone
    de hartie, 6,5 tone de carton si 6,7 tone de ambalaje PET.

    RBS are operatiuni in Romania de 15 ani (pana in 2008, cand a fost
    preluata de Royal Bank of Scotland, a functionat sub numele de ABN
    Amro Romania) si are 31 de sucursale in 15 orase.

    Grupul financiar RBS a avut in prima jumatate a anului un profit de
    9 milioane de lire sterline (10,3 milioane de euro), fata de o
    pierdere de 1.042 milioane de lire in aceeasi perioada a anului
    trecut. Banca a iesit practic din criza in primul trimestru din
    2010, cand a anuntat profit pentru prima data din octombrie 2008,
    data la care a fost nationalizata de guvernul britanic.

  • Precizari din partea bancilor si a ANPC privind noile contracte de credit

    ING Bank Romania

    Banca a mentinut nivelul dobanzii
    contractuale, care se formeaza dintr-un singur element variabil
    (EURIBOR/ROBOR) plus un element fix (prezentat ca suma dintre marja
    veche plus 2,25% la euro si 1,25% la lei, reprezentand costul de
    finantare). ING Bank si-a notificat clientii ca elimina comisionul
    de rambursare anticipata.

    ING a pus la dispozitia clientilor actele aditionale
    incepand cu 6 septembrie. S
    impla notificare de catre client
    a neacceptarii modificarilor actului aditional sau contestarea
    acestora direct la banca sau in fata autoritatilor nu atrage dupa
    sine suspendarea obligatiilor de plata a creditului; alternativ,
    clientii pot rambursa anticipat creditul, fara perceperea vreunui
    comision.

    “ING Bank sta la dispozitia tuturor clientilor
    sai pentru discutii individuale, dar nu incurajeaza negocieri
    ‘colective’ atita timp cat contractele de credit sunt individuale”,
    precizeaza banca.

    RBS Bank Romania

    Banca a comunicat ca “in
    perioada urmatoare”, clientii vor primi notificari si vor fi
    invitati sa semneze actul aditional la contractul de credit, insa
    pot veni la sucursale si inainte de primirea notificatilor, data
    limita pentru raspunsul fata de modificarile prevazute in actul
    aditional fiind 29 octombrie 2010.

    Noua
    formul
    a de
    calcul
    aplicata la credite
    este EURIBOR / ROBOR
    / LIBOR la 12 luni,
    valabil la 21 iunie 2010 (EURIBOR 12M este 1,28%, ROBOR 12M este
    7,14%, LIBOR 12M este 1,19%), la care se adaug
    a o marja
    fixa a
    b
    ancii. Valoarea marjei
    b
    ancii este
    format
    a din
    diferen
    ta dintre
    dob
    anda
    curent
    a perceputa de
    c
    atre
    banc
    a conform
    prevederilor din contract
    si valoarea indicelui de
    referin
    ta EURIBOR /
    ROBOR / LIBOR valabi
    l pentru data de 21 iunie
    2010.

    Alte
    modific
    ari
    ale contractului privesc
    eliminarea comisionului de rambursare anticipat
    a, daca
    rambursarea anticipata
    intervine intr-o perioada cand
    dob
    anda este
    variabil
    a, si renuntarea la taxa unica
    pentru servicii
    prestate la cererea
    consumatorului.

    ANPC

    La randul sau, Autoritatea Nationala pentru
    Protectia Consumatorilor a notificat inca o data, in aceasta saptamana,
    ca modificarile din actul aditional al contractului nu pot cuprinde
    majorari ale costului total al creditului, creditorul nu are voie
    sa redenumeasca comisioanele pe care legea ii cere sa le elimine,
    iar actul aditional nu trebuie sa cuprinda alte modificari decat
    cele cerute de OUG 50.

    Daca actul nu este semnat si nici contestat in
    scris de catre client, prevederile actului aditional intra in
    vigoare prin acceptare tacita. In cazul in care clientul contesta
    in scris actul aditional, banca este oricum obligata sa aplice
    modificarile cerute de OUG 50 in favoarea clientului (stabilirea
    dobanzii in functie de indicatorii EURIBOR / ROBOR / LIBOR si
    eliminarea unor comisioane).

    Daca institutia creditoare vrea sa faca si
    alte modificari ale contractului, trebuie sa le prezinte intr-un
    alt act aditional, separat, care trebuie transmis clientilor cu cel
    putin 30 de zile inainte de aplicare si pentru care acestia au la
    dispozitie 15 zile pentru a hotari daca accepta modificarile.
    Potrivit ANPC, daca banca include in actul aditional initial si
    alte modificari decat cele impuse prin OUG 50/2010, risca o amenda
    contraventionala cuprinsa intre 20.000 si 100.000 de lei.

  • RBS Romania promoveaza sase bancheri romani in structura de management

    Sase bancheri romani cu peste opt ani vechime fiecare
    au fost promovati in functii de conducere: Radu Ropota a fost
    devenit director pentru activitatea cu clientii persoane juridice,
    Adina Enescu – director pentru clientii institutii financiare si
    sectorul public, Liudmila Drozdea – director servicii de tranzactii
    bancare, Cosmin Bucur – director piete financiare si Raluca Ionescu
    – director juridic. Acestor numiri li se adauga cea a Marijanei
    Vasilescu ca director de comunicare si marketing.

    De asemenea, banca are de cateva luni un nou director de risc,
    in persoana olandezului Robert Karreman, precum si un nou director
    pentru activitatea cu clientii persoane fizice, americanul John
    Bell.

    RBS Bank Romania a facut cunoscuta si componenta noului Consiliu
    de Administratie: Johan Gabriels, Magdalena Manea, Robert Hadley si
    Robert Karreman ca membri executivi, precum si Roxana Moldovan,
    Adrian Manaicu, Phil McDuall, Jeroen Kremers si Gianni Piolini ca
    membri non-executivi. Vicepresedintii vor fi Robert Hadley si
    Magdalena Manea, care o inlocuieste pe Roxana Moldovan, un bancher
    veteran in cadrul sistemului (lucreaza din 1972, cand si-a inceput
    cariera la BRCE), care va continua sa colaboreze cu banca in
    calitate de membru non-executiv.

    RBS Bank Romania implineste in acet an 15 ani de prezenta in
    Romania (pana in 2008, cand a fost preluata de Royal Bank of
    Scotland, a functionat sub numele de ABN Amro Romania). Pana la
    sfarsitul anului, banca are in plan sa-si mute sediul central in
    complexul Lakeview din zona Barbu Vacarescu.

    Dupa primele trei luni din 2010, banca a avut un profit net de
    peste 10 milioane de euro, realizat cu 31 de sucursale in 15 orase,
    ceea ce inseamna mai putin de o treime din rezultatul anului
    trecut, in timp ce activele erau anul trecut de circa 1,97 miliarde
    de euro. Proprietarul, banca britanica Royal Bank of Scotland, a
    raportat luna trecuta primul profit trimestrial din ultimii trei
    ani, de cand a fost salvata de la faliment prin nationalizare.

  • Imblanzirea bancilor

    n opinia mea, procesul de re-reglementare a bancilor este
    absolut necesar si incepe sa aiba tot mai multa sustinere politica.
    Metodele pe care executivul le-a utilizat in relatia cu asa zisele
    banci “too-big-to-fail”, au creat un decalaj moral intre Wall
    Street si Main Street. Intre 1933 si 1999, conform legii
    Glass-Steagall, bancile comerciale erau restrictionate de la a
    subscrie actiuni si obligatiuni iar bancile de investitii nu aveau
    dreptul sa preia depozite de la clienţi. Se pare ca o cauza foarte
    plauzibila a actualei crize bancare la nivel mondial ar putea fi
    abrogarea din anul 1999 a legii Glass-Steagall, care a oferit
    gigantilor financiari o putere greu de controlat.

    Pe 12 ianuarie, presedintele Barack Obama a anuntat un plan de a
    colecta 120 miliarde de dolari pe o perioada de 10 ani, printr-o
    taxa aplicata institutiilor financiare, cu scopul de a recupera
    pierderile din programul Troubled Asset Relief Program (TARP).
    “Orice impozit nou este intotdeauna mai complicat de implementat
    decat s-a anticipat “, a spus Ed Kleinbard – profesor de drept de
    la Universitatea South California. Kleinbard a adaugat ca Marea
    Britanie se luptă deja pentru a implementa impozitarea cu 50% a
    bonusurilor in valoare mai mare de 25.000 de lire sterline obtinute
    de bancheri. Unii politicieni se tem ca o impozitare mai ridicata
    ar cauza plecarea a 9000 de bancheri din tara.

    Cu toate acestea, se pare ca Statele Unite nu va impozita nici
    bonusurile obtinute pe Wall Street si nici veniturile obtinute din
    prestarea de tranzactii financiare. Conform estimarilor
    analistilor, cele mai mari 10 banci din SUA preconizeaza sa obtina
    venituri nete de 45 miliarde de dolari in 2009. Este evident pentru
    toata lumea ca acest plan este o masura politica, cu tendinte clare
    de populism. Bancile au rambursat guvernului SUA 165 miliarde de
    dolari anul trecut, permitand guvernului sa recupereze aproximativ
    doua treimi din investitiile sale totale in sistemul bancar.
    Conform Departamentului de Trezorerie, TARP a primit 12,9 miliarde
    de dolari in comisioane, dividende si dobanzi, altfel spus o
    rentabilitate de 8 % la investitii sale bancare.

    Pe 22 ianuarie, presedintele Barack Obama a facut publice
    intentiile sale de a reduce activitatea de “proprietary trading”
    din cadrul sectorului bancar. Obama a propus sa se limiteze marimea
    activelor bancilor si sa li se interzica bancilor posibilitatea de
    a investi in fonduri speculative. Unele tari europene, inclusiv
    Marea Britanie, forteaza insa firmele sa isi reduca riscul prin
    cresterea rezervelor de capital. Planul presedintelui Obama este de
    a gasi sprijin politic in Europa. Pe de o parte, ministrul de
    finante francez Christine Lagarde a declarat: “In cazul in care
    bancile se angajeaza in activitati de risc foarte mare, acestea pot
    pune in pericol banii deponentilor lor”. Pe de alta parte,
    cancelarul Exchequer Alistair Darling a exclus sugestiile lui
    Mervyn King – guvernatorul Bancii Angliei, ca bancile de investitii
    sa nu mai atraga depozite de la consumatori, sustinand ca aceastea
    desfasoara operatiuni de trading pentru beneficiul lor si nu pentru
    beneficiul clientilor lor.

    Consiliul de Stabilitate Financiară (FSB), care coordoneaza
    reglementarile financiare ca urmare a crizei economice globale,
    trebuie sa adopte un plan final pana in octombrie 2010. Pana
    atunci, orice miscare unilateral luata de catre orice guvern ar
    putea crea diferente substantiale in cadrul mecanismului financiar
    global, urmate de posibilitati de speculare de catre
    investitori.

    Pentru alte detalii si puncte de vedere pe diverse teme, va
    astept pe http://toniiordache.ro

  • Ultimul tren cu dobanzi de 10%, gata de plecare

    Pana ieri lider in topul bancilor cu cele mai mari dobanzi la
    depozitele in lei la trei luni, Millennium Bank, detinuta de
    portughezii cu acelasi nume, a redus astazi dobanda cu 0,75%, de la
    11%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • RBS isi vinde divizia de management al activelor

    Tranzactia implica divizia de strategii investitionale
    fonduri-de-fonduri a RBS Asset Management, care avea sub
    administrare active in valoare totala de 13,5 miliarde lire
    sterline la finele lui septembrie.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ash, RBS: Reluarea acordului cu FMI poate intarzia daca Basescu numeste un premier PDL

    Ash, seful diviziei de analisti pentru piete emergente al Royal
    Bank of Scotland (RBS), considera ca, in acest moment, Basescu ar
    putea cauta o solutie de compromis, cooptand unul dintre candidatii
    ale caror nume au fost vehiculate de opozitie, sau va merge conform
    agendei sale si va desemna un candidat PDL pentru pozitia de
    premier.

    “Strategia din urma are sanse mari sa conduca la alegeri
    parlamentare anticipate, care, cel mai probabil, vor prelungi criza
    politica si mai ales momentul critic pana la care programul cu FMI
    este repus in miscare”, a declarat pentru MEDIAFAX analistul bancii
    britanice.

    El a amintit ca, la inceputul lunii noiembrie, FMI a amanat
    eliberarea celei de-a treia transe de 1,5 miliarde de euro pentru
    Romania pana la momentul in care situatia politica se va clarifica
    si spune ca este inca neclar cum rezultatul alegerilor
    prezidentiale va rezolva problemele legate de interferenta
    politicului asupra deciziilor economice care au dus la intarzierea
    angajamentelor asumate prin programul cu FMI, constatate la
    revizuirea acordului din luna noiembrie. “S-ar parea ca ne asteapta
    si mai multa incertitudine politica, care va continua sa
    nelinisteasca pietele”, a mai spus Ash.

    Alte stiri pe www.mediafax.ro