Ediţia din acest an a forumului de la Davos a venit într-o perioadă marcată de incertitudine, cu marile puteri angrenate în lupte politice sau economice: Brexitul, războiul comercial dintre Statele Unite şi China sau protestele din Franţa sunt doar câteva teme care au marcat, inevitabil, discuţiile.
Accesul la Forumul Economic Mondial nu e ieftin: participanţii trebuie să fie membri ai WEF, statut ce se poate dobândi la un tarif anual ce pleacă de la peste 60.000 de dolari şi poate ajunge la 600.000 de dolari. Pentru a lua parte la discuţii, cei interesaţi trebuie să mai achite alţi 27.000 de dolari.
„Judecând după starea lumii în prezent, la 10 ani de la criza financiară, aş spune că prin toate aceste evenimente anuale s-a obţinut zero“, nota cu ironie Michael Hewson, analistul-şef al CMC Markets UK.
Paul Sheard, cercetător la Mossavar-Rahmani Center for Business and Government, este de părere că cei care au mizat pe globalizare au avut suficient timp pentru a-şi face vocea auzită; acum, ceilalţi au început să se exprime prin intermediul votanţilor şi al unei mişcări antisistem tot mai vizibile.
Unul dintre cele mai importante personaje de la Davos este chiar fondatorul evenimentului, Klaus Schwab. Într-un interviu acordat celor de la Time, el a subliniat necesitatea unei mai bune cooperări şi a unei viziuni globale care să aibă în centrul omul. Globalizarea a produs milioane de „învingători“ de-a lungul anilor, crede Schwab, dar a şi lăsat multe persoane în urmă. „În era social media, nu îţi permiţi să laşi pe nimeni în urmă“, a punctat el.
Interesant a fost şi demersul companiei de audit şi consultanţă fiscală PwC, care a realizat un sondaj printre cei mai importanţi CEO ai marilor companii, încercând să afle care sunt cele mai ameninţătoare pericole ale anului 2019. Cei intervievaţi au numit, în ordine, următoarele: suprareglementarea, instabilitatea politică, lipsa deprinderilor fundamentale, războaiele comerciale, atacurile cibernetice, instabilitatea geopolitică, protecţionismul, populismul, viteza transformărilor tehnologice şi volatilitatea ratei de schimb.
Deşi tema reuniunii de acest an a fost „A patra revoluţie industrială” – o combinaţie de tehnologii care schimbă modul în care trăim, muncim şi interacţionăm – temele pe care liderii mondiali s-au axat au fost aceleaşi care au marcat primele pagini ale ziarelor în ultimele două-trei luni.
Actori lipsă şi teme curente
În cadrul unui discurs ţinut la ediţia din 2017 a Forumului Economic Mondial, la Davos, preşedintele chinez, Xi Jinping, susţinea că ţara pe care o conduce are un rol esenţial în dezvoltarea comerţului liber. În ianuarie 2018, preşedintele american, Donald Trump, anunţa că „nu a existat niciodată o perioadă mai bună pentru a construi, investi şi creşte o afacere în Statele Unite“. Niciunul dintre cei doi nu a fost prezent anul acesta la Davos, dar disputa dintre cele două superputeri economice a reprezentat unul dintre principalele subiecte de discuţie de la Davos.
Pe de altă parte, absenţa unor lideri importanţi de la Davos – pe lângă cei amintiţi mai sus, nici Theresa May sau Emmanuel Macron nu vor fi prezenţi – este văzută de bun augur de comentatori, care consideră că elita mondială va putea dezbate adevăratele teme şi provocări ale viitorului. Viteza cu care lumea se schimbă determină modificări fundamentale şi neimaginate în urmă cu câţiva ani, iar paradigma aptitudinilor de care va avea nevoie un om pentru a obţine o poziţie satisfăcătoare în societate este una dintre cele mai noi şi dificile provocări cu care se confruntă omenirea.
Războiul comercial dintre China şi Statele Unite a început deja să afecteze economia la nivel global şi să ridice semne de întrebare asupra lanţurilor de aprovizionare sau asupra planurilor pe termen lung. State din toate colţurile lumii sunt afectate, de la Canada la Singapore; chiar şi Fondul Monetar Internaţional a redus previziunile de creştere globală.
În cadrul discursului său, cancelarul german, Angela Merkel, a susţinut că organizaţiile globale precum Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială (BM) trebuie reformate. Merkel a apreciat că reformarea ar ajuta la restabilirea încrederii în sistemul financiar global, apărând multilateralismul drept garant al conceptului câştig-câştig (win-win). „De mult timp, ţările emergente precum China şi India au influenţat, într-un mod foarte puternic, economia mondială, iar când unui sistem existent îi ia prea mult timp pentru a reacţiona, consecinţele sunt că alţii (alte ţări) se remarcă prin noi instituţii”, a spus Merkel. Cancelarul german a mai susţinut ca lumea vestică trebuie să se împotrivească actualelor tendinţe de fragmentare a arhitecturii internaţionale. „Cred că ar trebuie să înţelegem interesul nostru naţional într-o manieră în care ne gândim la interesul celorlalţi şi din acel punct să creăm situaţiile câştig-câştig care sunt precondiţiile pentru multilateralism.”
Brexitul – care este din ce în ce mai combătut în Regatul Unit – a fost o altă temă dezbătută pe larg la Davos. Liderii Uniunii Europene ar accepta prelungirea negocierilor pe tema Brexitului doar în anumite condiţii, pe termen limitat, a declarat Michel Barnier, negociatorul Uniunii Europene, subliniind că Marea Britanie trebuie să ofere clarificări despre viitoarea relaţie bilaterală. „Oficialii britanici ştiu că Uniunea Europeană este pregătită să facă orice pentru a evita un Brexit dur, de exemplu să amâne data ieşirii din Uniunea Europeană, dacă şi Marea Britanie doreşte acest lucru”, a spus şi Sebastian Kurz, cancelarul austriac, în cadrul Forumului Economic Davos. Conform declaraţiilor lui Kurz, Marea Britanie ar putea obţine o prelungire de aproximativ două luni, dar Brexitul ar trebui să aibă loc până la data la care sunt programate alegerile din Parlamentul European.
Un alt punct de discuţie a fost situaţia din Coreea de Nord, dar şi relaţia dintre aceasta şi Statele Unite. Secretarul de stat american, Mike Pompeo, a declarat la Davos că „rămâne multă muncă de făcut“ pentru a ajunge la denuclearizarea Coreei de Nord, dar se aşteaptă ca lucrurile să progreseze până la sfârşitul lunii viitoare. „Rămâne multă muncă de făcut, dar s-au întâmplat deja lucruri pozitive“, a declarat Pompeo. Casa Albă a anunţat săptămâna trecută că preşedintele american, Donald Trump, se va întâlni pentru a doua oară cu liderul nord-coreean, Kim Jong-un, la sfârşitul lunii februarie, dar Statele Unite vor menţine sancţiunile economice impuse Phenianului. Oficialul american a declarat că vede un rol important în susţinerea dezvoltării Coreei de Nord „dacă aceştia vor face un pas substanţial în direcţia denuclearizării şi creează condiţiile potrivie“. Liderul Coreei de Nord, Kim Jong-un, declarase pe 1 ianuarie că vrea menţinerea angajamentului denuclearizării, însă a avertizat că şi-ar putea schimba atitudinea dacă administraţia Donald Trump nu anulează sancţiunile.
Nici tensiunile dintre Rusia şi Statele Unite, deşi cu implicaţii mai mult militare decât economice, nu au ocolit forumul de la Davos. Într-un interviu acordat Politico.eu, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că alianţa nord-atlantică va aplica măsuri defensive „proporţionate“ pentru a contracara acţiunile Rusiei, care încalcă Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF) prin instalarea unor sisteme de rachete nucleare ce pot fi utilizate contra Europei. „Vom lua decizii proporţionate şi defensive. Dacă vom permite Rusiei să continue încălcarea Tratatului INF, va fi subminată respectarea nu doar a acestui acord, ci a tuturor acordurilor privind controlul armamentului.”
Ultima zi a Forumului Economic Mondial a inclus discuţii legate de egalitate, migraţie şi schimbări climatice. Winnie Byanyima, director executiv la Oxfam şi fost director în cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, a declarat că „inegalitatea a scăpat de sub control“, oferind ca argument modul în care taxele aplicate celor cu venituri mari au scăzut în 2018. „Multe ţări au renunţat la aşa-numitele «taxe pe bogăţie». Dacă nu mai colectezi acele taxe, nu ai cum să acorzi mai mulţi bani unor domenii precum sănătate, educaţie sau protecţie socială — prin urmare, serviciile publice se clatină“, a spus ea. „Vrem ca oamenii de afaceri să îşi plătească taxele, nu să le evite. Din acest motiv, vrem ca guvernele să aplice taxe corecte.“
Davos a început cu un premiu acordat lui David Attenborough pentru contribuţia sa în lupta contra încălzirii globale şi s-a încheiat cu un discurs al Gretei Thunberg, o activistă în acelaşi domeniu de 16 ani, care a transmis celor prezenţi că „e momentul ca lumea să intre în panică”.